screenshot

Ministra de Interne, despre intervenția poliției la protestul anti-LGBTQ: „Poliția s-a îngrijit de interesul suprem al copilului”

Ministra Afacerilor Interne, Daniella Misail-Nichitin, a declarat că toți organizatorii manifestațiilor care au avut loc la Chișinău la sfârșitul săptămânii trecute, care au încălcat legislația privind desfășurarea evenimentelor publice, vor fi sancționați. Totodată, a fost deschis un dosar penal în cazul incidentelor de ultragiere a forțelor de ordine în timpul altercațiilor dintre polițiști și participanții la protestul anti-LGBTQ+. Referitor la incidentul privind îmbrâncelile dintre un bărbat cu un copil în brațe și forțele de ordine, oficiala a menționat că oameni legii au acționat „în interesul suprem al copilului”. Precizările au fost făcute în cadrul unor declarații de presă din 18 iunie.

Duminică am avut un număr mare de provocări în cadrul manifestațiilor care au fost organizate. Aici vreau să menționez că poliția a acționat în conformitate cu legislația în vigoare, asigurând ordinea publică, dar și siguranța atât a cetățenilor participanți la manifestații și unele marșuri și evenimente publice, dar și s-a îngrijit de buna desfășurare a evenimentelor. Accentuez că absolut toți organizatorii care au încălcat legislația privind desfășurarea evenimentelor publice vor fi sancționați. Mai mult ca atât, am văzut duminică situații cum se exploatează diferite vulnerabilități. Și aici vorbim atât de atragerea persoanelor vulnerabile, dar și cazuri concrete cu implicarea minorilor. Pe aceste situații țin să menționez că au fost pornite fie cauze penale, fie cauze contravenționale, în dependență de gravitatea faptei”, a declarat Daniella Misail-Nichitin.

Ministra de Interne a mai menționat că și pe cazurile de ultragiere a forțelor de ordine a fost inițiată o anchetă internă, aflată în gestiunea procuraturii, dar și un dosar penal.

Întrebată dacă a fost luată vreo măsură în raport cu reprezentantul forțelor de ordine care ar fi bruscat un copil în timpul altercațiilor, Misail-Nichitin a spus: „După cum vă spuneam este în plină desfășurare o anchetă de serviciu, a fost depus și un raport la procuratură, ca să ne asigurăm de absoluta imparțialitate și examinare a acestor cazuri. Dar vreau să menționez că pe acest incident specific, poliția s-a îngrijit de interesul suprem al copilului în primul rând, pentru că era un copil de vârstă fragedă, pus în pericol și atunci angajații poliției s-au îngrijit ca acest bărbat cu copilul să fie separat de zona critică unde erau altercații, după care a fost liber să plece. Mai mult ca atât, pe acest caz a fost sesizat și asistența socială, și autoritatea tutelară. Dar, după cum ați văzut, a sesizat și Avocatul pentru drepturile copilului”.

Amintim că, pe 15 iunie, la Chișinău, a avut loc Marșul Pride, organizat în susținerea drepturilor persoanelor LGBTQ+. PSRM a organizat în aceiași zi o contramanifestație – „Marșul Familiei, iar mai mulți preoți și credincioși au desfășurat la monumentul lui Ștefan cel Mare un protest față de evenimentul în sprijinul comunității LGBTQ+.

După mai bine de o oră de protest în fața statuii, protestatarii s-au deplasat spre locația unde se desfășura Marșul Pride. Aceștia au încercat să forțeze cordonul format de oamenii legii pentru a-i împiedica să ajungă la participanții marșului, ceea ce a declanșat îmbrânceli între cele două părți. În altercații a fost implicat și un bărbat care ținea un copil în brațe.

În timpul tensiunilor, forțele de ordine au imobilizat bărbatul care ținea minorul, aplicând forța. Purtătoarea de cuvânt a Inspectoratului General al Poliției, Mariana Bețivu, a declarat pentru NM că individul a pus în pericol integritatea fizică a minorului, astfel oamenii legii l-au imobilizat pentru a preveni posibile consecințe mai grave. Iar avocatul Poporului pentru drepturile copilului, Vasile Coroi, a declarat că va solicita organelor de drept investigarea cazului, iar autorității tutelare – evaluarea situației copilului și a familiei acestuia.

Pe 16 iunie, MAI a comunicat că 10 polițiști și carabinieri au fost agresați în timpul îmbrâncelilor. Potrivit instituției, enoriașii care au încercat să spargă cordonul format de oamenii legii au fost mobilizați organizat. „Informațiile deținute indică o mobilizare dirijată și influențe externe menite să alimenteze tensiuni sociale și să slăbească încrederea în instituțiile statului”, a adăugat MAI.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

screenshot

ALDE, admis în cursa pentru parlamentare, în ciuda problemelor privind validarea conducerii. Spătaru: „Un partid curat începe cu liste curate”

În ciuda problemelor de organizare internă, anunțate anterior de lidera Alianței Liberalilor și Democraților pentru Europa (ALDE), Arina Spătaru, formațiunea se regăsește pe lista celor 25 de partide admise oficial de Comisia Electorală Centrală (CEC) pentru participarea la alegerile parlamentare din 28 septembrie.

Pe 9 iulie, Spătaru avertiza că ALDE riscă să fie exclus din cursă din cauza dificultăților privind validarea conducerii, întrucât listele nominale trebuiau transmise către CEC până la data de 14 iulie.

Pe 15 iulie, după ce CEC a prezentat lista partidelor care pot participa la alegeri, Arina Spătaru a făcut o postare în care a subliniat dificultățile prin care a trecut formațiunea în procesul de reorganizare:

„Când am preluat conducerea partidului, am găsit un ALDE amorțit, cu structuri formale, liste pline cu nume fără chip, fără contabilitate corectă , cu contracte ne anulate la timp – un partid folosit în trecut ca instrument personal, nu ca forță democratică vie”, a declarat fosta deputată.

Lidera ALDE spune că a lansat o reformă internă, prin care a verificat câți membri activi are formațiunea în realitate și câte organizații teritoriale funcționează efectiv.

„Am înțeles că, după deconspirarea publică a planurilor lui Șor, mulți lideri falși vor dispărea. Unii nu vor înțelege ce a fost cu investigația sub acoperire, alții vor fugi pentru că au luat bani din plic. În astfel de circumstanțe să pun lucrurile în ordine, să dau sens implicării politice șiși să redau oamenilor încrederea că aici fiecare membru contează cu adevărat a fost o provocare pentru mine”, a mai afirmat Spătaru.

Amintim că pe 9 iulie, Arina Spătaru, lidera Alianței Liberalilor și Democraților pentru Europa (ALDE), anunța public că formațiunea riscă să nu fie admisă în cursa electorală din cauza neîntrunirii cvorumului necesar pentru aprobarea noii conduceri – mai exact, a componenței Consiliului Politic Național.

Potrivit cerințelor legale, toate partidele care doresc să participe la alegerile parlamentare trebuie să prezinte Agenției Servicii Publice, până la începutul perioadei electorale, lista completă și nominală a membrilor organelor de conducere. În lipsa acestor date, Comisia Electorală Centrală poate refuza admiterea în alegeri.

Spătaru a lansat atunci un apel urgent către membrii partidului să se mobilizeze, atrăgând atenția că miza este dreptul legitim de participare în alegeri: „Dacă nu ne mobilizăm imediat, ALDE riscă să piardă dreptul de a participa la alegeri fără drept de contestație”.

Pe 14 iulie, CEC a publicat lista partidelor politice care au dreptul să participe la alegerile parlamentare din 28 septembrie, în baza informațiilor furnizate de Agenția Servicii Publice (ASP). Potrivit CEC, 25 de formațiuni politice întrunesc condițiile legale necesare pentru a intra în cursa electorală. Printre acestea se numără și Partidul „Inima Moldovei”, condus de fosta bașcană a Găgăuziei, Irina Vlah, precum și Partidul „Moldova Mare”, fondat de fosta procuroare Victoria Furtună. Pe de altă parte, partidele „Șansă” și „Renaștere”, membre ale blocului „Victorie”, afiliat fugarului Ilan Șor, nu se regăsesc pe lista publicată de CEC.

Totodată, în lista partidelor eligibile se numără și Alianța Liberalilor și Democraților pentru Europa (ALDE), lidera căruia, Arina Spătaru, a lucrat sub acoperire în anchetarea unui dosar penal împotriva lui Ilan Șor, condamnat la ani grei de închisoare în dosarul „Frauda bancară”.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: