Ministrul de Externe al României i-a cerut Ucrainei să recunoască inexistența „limbii moldovenești”
Full Article 4 minutes read

Ministrul de Externe al României i-a cerut Ucrainei să recunoască inexistența „limbii moldovenești”

Ministrul afacerilor externe al României, Bogdan Aurescu, a avut pe 11 ianuarie o convorbire telefonică cu ministrul afacerilor externe al Ucrainei, Dmitrii Kuleba. Discuțiile s-au bazat pe subiectul soluționării problemelor semnalate de partea română referitoare la Legea privind minoritățile naționale din Ucraina.

Convorbirea a avut loc în continuarea convorbirii telefonice avute de Președintele României, Klaus Iohannis, cu Președintele Ucrainei, Volodîmîr Zelenski, din 4 ianuarie.

În urma discuției, cei doi miniștri au convenit lansarea unui proces de consultări cuprinzătoare privind aceste probleme, care să includă discuții la nivel de experți și o întâlnire, în perioada următoare, a celor doi miniștri ai afacerilor externe. De asemenea, cei doi miniștri au stabilit să rămână în contact constant, direct, pentru coordonarea procesului.

Ministrul Bogdan Aurescu a reiterat, în cadrul discuției, aspectele procedurale și de fond din Legea sus-menționată care au trezit preocuparea autorităților române și a reprezentanților comunității românești și care au fost de altfel prezentate detaliat și argumentat în scrisoarea sa din decembrie 2022 către ministrul Dmitrii Kuleba.

Aurescu a amintit dialogul intens avut cu partea ucraineană, inclusiv direct cu ministrul Dmitrii Kuleba, pe acest subiect, pe tot parcursul anului trecut, și a solicitat întreprinderea de pași concreți pentru a veni în întâmpinarea preocupărilor părții române.

Totodată, în continuarea discuțiilor anterioare cu șeful diplomației de la Kiev, a reiterat necesitatea recunoașterii, de către Ucraina, a inexistenței așa-zisei „limbi moldovenești”.

Ministrul Bogdan Aurescu a reiterat susținerea fermă a României pentru independența, suveranitatea și integritatea teritorială a Ucrainei și a făcut referire la sprijinul solid și cuprinzător al țării noastre pentru Ucraina și poporul ucrainean, victime ale războiului de agresiune declanșat de Federația Rusă.

De asemenea, cei doi miniștri au discutat despre organizarea următoarei reuniuni a trilateralei România-R. Moldova-Ucraina, în continuarea celei de la Odesa din septembrie 2022.

Amintim că președintele României, Klaus Iohannis, a avut pe 4 ianuarie o convorbire telefonică cu președintele Ucrainei, Vladimir Zelenski, căruia i-a transmis că „noua lege a minorităților naționale a creat preocupare și nemulțumire la nivelul autorităților române” și i-a cerut rezolvarea situației.

În Legii privind minoritățile naționale din Ucraina, adoptată pe 13 decembrie, persistă prevederi care pot avea un impact negativ, prin raportare la standardele europene. Printre aceste prevederi se numără:

  • subzistă limbajul neclar cu privire la atribuţiile de monitorizare ale autorităţii centrale însărcinate cu implementarea politicii de stat în domeniul minorităţilor naţionale în legătură cu activităţile asociaţiilor civice ale minorităţilor naţionale;
  • nu există nicio prevedere privind utilizarea limbii materne în relația cu autoritatea judecătorească;
  • persistă neclarități privind aplicarea concretă a prevederilor privind utilizarea limbilor minoritare în administrație, în zonele locuite în mod tradițional de persoane aparținând minorităților naționale și la cererea acestora, precum și a celor care reglementează că informațiile de interes general (anunțuri, care, printre altele, conțin o ofertă publică de încheiere a unui contract, plăcuțe informative, indicatoare, panouri, mesaje, inscripții și alte informații textuale, vizuale și audio amplasate public care sunt utilizate sau pot fi utilizate pentru a informa un număr nelimitat de persoane despre bunuri, lucrări, servicii, anumite entități comerciale, funcționari, angajați ai întreprinderilor sau autorităților de stat, organismelor locale de autoguvernare) sunt dublate în limba minorității naționale (comunității) printr-o hotărâre a consiliilor sătești, comunale, orășenești;
  • dreptul de a-și manifesta religia sau credința nu beneficiază, în continuare, de o prevedere distinctă, fiind inclus doar în articolul referitor la dreptul la libertatea de exprimare;
  • subzistă lipsa clarității asupra modului de a decide care organizație este reprezentativă pentru o minoritate atunci când, de exemplu, există mai multe asociații constituite în cadrul aceleiași minorități naționale; nu este clarificată problema asigurării resurselor financiare pentru traducerea informațiilor referitoare la evenimentele artistice și culturale, atunci când este necesară asigurarea traducerii în limba de stat;
  • subzistă chestiunea lipsei de finanțare pentru asociațiile reprezentative ale minorităților naționale, fiind prevăzută doar posibilitatea finanțării punctuale pe bază de proiecte și pe bază competitivă, în limitele bugetului alocat anual în acest scop.

Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la existența jurnalismului de calitate susținându-ne pe Patreon! În acest fel, puteți fi parte a schimbării în bine a Moldovei. Datorită sprijinului vostru, vom putea implementa și mai multe proiecte noi și importante. Vă punem la dispoziție 6 modalități de a ne sprijini. În schimb, vă oferim content exclusiv și cadouri plăcute. Accesați linkul pentru a deveni patronul nostru. Nu este deloc greu, în schimb este atât de plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: