МИД России

Ministrul rus de Externe susține că Moldova este acceptată în UE pe criterii geopolitice: „Și-a dovedit „democrația” prin retragerea unui întreg partid de la alegerile locale”

Comisia Europeană a recomandat Consiliului European inițierea negocierilor de aderare la UE cu Ucraina și Moldova pe criterii geopolitice, ci nu după merite. Precizarea a fost făcută de ministrul rus de Externe Serghei Lavrov pe 12 noiembrie, în cadrul unei emisiuni televizate. Acesta a spus că Ucraina nu îndeplinit toate condițiile înaintate de Comisia Europeană pentru declanșarea negocierilor de aderare. Iar referitor la Moldova, Lavrov a sugerat că nu ar fi o țară democratică pentru că autoritățile au exclus din alegeri Partidulu „Șansă” – afiliat oligarhului fugar Ilan Șor – și blocat portaluri web, printre care se numără și unele controlate de Moscova.

Lavrov a fost întrebat „ce înseamnă intensificarea bruscă a declarațiilor liderilor europeni potrivit cărora Ucraina ar trebui să fie acceptată de urgență în UE”.

Cea care vorbește despre asta este în principal șefa Comisiei Europene, Ursula von der Leyen. Pregătește niște recomandări, dar ei înșiși susțin că Ucraina nu a îndeplinit o parte semnificativă a criteriilor. Ministrul de externe Dmitri Kuleba declară că nu sunt necesare criterii, ar trebui primită fără condiții. (…) Mi se pare că este vorba de un „joc”, o continuare a liniei folosite de UE după dispariția Uniunii Sovietice. Toate criteriile au fost anulate. În centrul deciziilor luate cu privire la aderarea statelor baltice la Uniunea Europeană s-a aflat exclusiv oportunismul politic. Condițiile nu au fost pe deplin îndeplinite, dar oportunismul politic a prevalat. Am putea menționa, de asemenea, Moldova, care și-a dovedit „democrația” prin retragerea unui întreg partid de la alegerile locale și prin închiderea unei duzini de instituții de presă scrisă care au încercat să fie obiective, dar au fost acuzate că lucrează pentru opoziție”, a răspuns el.

Ministrul de Externe de la Moscova a declarat că țărilor care încearcă de mulți ani să declanșeze negocierile de aderare sau să se integreze în UE, precum Turcia și Serbia, li s-ar impune condiții politice ca susținerea „sancțiunilor antirusești”.

Pentru mine, UE a fost mult timp o asociație de neînțeles, o entitate. Faptul că state care se află de zeci de ani la coadă (Serbia, Turcia – n. r.) își pun și ele întrebări din cauza faptului că nu sunt acceptate acolo sau încep negocierile de aderare. Ankara pare să fi decis că nu mai vrea să participe la eforturi inutile și zadarnice, iar Belgradul confirmă acest lucru. Zilele trecute li s-a cerut să nu uite de ei atunci când acceptă și încep să negocieze cu Ucraina și Moldova. Drept răspuns, s-a spus că ar trebui mai întâi să se alăture sancțiunilor antirusești. Iată întreaga uniune economică așa cum a fost creată, cum a fost promovată și de ce a atras noi oameni care au dorit să adere. Acesta este acum un „exercițiu” pur geopolitic. Președintelui sârb Vucic i se spune să renunțe la Kosovo și să susțină sancțiunile antirusești – apoi se vor uita la el”, a declarat acesta.

Precizăm că Comisia Europeană a recomandat Uniunii Europene să înceapă discuțiile privind aderarea Republicii Moldova și Ucrainei. Anunțul a fost făcut, pe 8 noiembrie, de președinta Comisiei Europene Ursula von der Leyen.

***

În context, amintim că, pe 30 octombrie, Comisia pentru Situații Excepționale (CSE) a decis, la propunerea Serviciului pentru Informații și Securitate (SIS), suspendarea activității a șase canale TV: Orizont TV, ITV, Prime, Canal 2, Canal 3 și Publika TV. Șeful SIS, Alexandru Musteață, a spus că posturile de televiziune ar fi fost implicate în acțiuni de dezinformare, în favoarea persoanelor aflate pe listele de sancțiuni din SUA și UE. În aceeași zi, SIS a anunțat că a blocat 31 de site-uri, dintre care 21 ar fi controlate de Moscova.

Iar pe 3 noiembrie, cu două zile înainte de algerile locale generale, CSE a aprobat excluderea Partidului „Șansă” – afiliat oligarhului fugar Ilan Șor – din scrutinul electoral, din motive de securitate națională. În consecință, CEC a aplicat ștampila „RETRAS” în toate buletinele de vot.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

 

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Getty Images

Și-a schimbat poziția? Trump spune că nu crede acuzațiile Rusiei privind pretinsul atac ucrainean împotriva reședinței lui Putin

Președintele SUA, Donald Trump, a declarat că nu crede afirmațiile Moscovei cu privire la pretinsul atac ucrainean împotriva reședinței președintelui Rusiei, Vladimir Putin, din orașul Valdai. Precizarea a fost făcută pe 4 ianuarie, în timpul unei discuții cu jurnaliști la bordul avionului Air Force One.

Nu cred că acest atac a avut loc. În apropiere (de reședință – n. r.) s-a întâmplat ceva, însă nu are nicio legătură cu asta”, a declarat Donald Trump, potrivit Meduza.

După ce jurnaliștii i-au amintim că, inițial, a crezut în pretinsul atac asupra reședinței lui Putin, președintele american a spus: „Pentru că nimeni nu știa în acel moment. Am auzit despre asta pentru prima dată. El (Vladimir Putin – n. r.) a spus că casa lui a fost atacată. Nu credem că s-a întâmplat — după ce am reușit să verificăm”.

Amintim că, în seara de 29 decembrie, ministrul de externe al Rusiei, Serghei Lavrov, a declarat că Ucraina a atacat cu drone reședința lui Vladimir Putin din Valdai, regiunea Novgorod. Oficialul nu a prezentat însă niciun fel de dovezi. La scurt timp, Ministerul rus al Apărării al Rusiei a transmis că sistemele de apărare aeriană ar fi doborât 91 de drone ucrainene, dintre care 41 deasupra regiunii Novgorod, 49 deasupra regiunii Briansk și una deasupra regiunii Smolensk.

Învinuirele Moscovei au venit la doar o zi după ce președintele Ucrainei, Vladimir Zelenski, a călătorit la Florida, unde s-a întâlnit cu Trump pentru a discuta despre planul american de pace din 20 de puncte pentru țara sa, care se află în curs de elaborare.

Președintele Ucrainei, Vladimir Zelenski, a numit declarația lui Lavrov „o altă minciună a Rusiei”. El a spus că Rusia ar intenționa să folosească acuzația ca pretext pentru un atac asupra Kievului.

Putin i-a spus președintelui american despre pretinsul atac în timpul unei discuții telefonice din 29 decembrie. Ulterior, Donald Trump a declarat că este „foarte supărat” din cauza acuzației. „Acum nu este momentul potrivit. Este un lucru să fii agresiv pentru că sunt agresivi. Este altceva să-i ataci casa”, a adăugat atunci liderul american.

Anterior, publicația The Wall Street Journal a scris, cu trimitere la sursele sale, că Agenția Centrală de Informații (CIA) a SUA consideră că Ucraina nu a încercat să atace reședința lui Putin. CIA a ajuns la concluzia că, în noaptea de 29 decembrie, dronele ucrainene au încercat să atace un obiectiv militar în aceiași regiune cu reședința în cauză, însă ținta nu se află în apropierea acesteia. Directorul CIA, John Ratcliffe, a comunicat concluziile agenției de informații președintelui SUA.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: