Mită electorală. IGP: 36 persoane, dintr-un raion din nordul Moldovei, remunerate. Erau pregătite plicuri cu bani pentru 19 localități

36 persoane dintr-un raion din nordul Republicii Moldova au primit bani pentru a fi influența procesul electoral din 20 octombrie. Alte încă peste 300 de persoane urmau să fie remunerate. În total erau pregătite plicuri cu bani pentru 19 localități din raion. Oamenii legii au efectuat percheziții pe 23 octombrie și au ridicat aproximativ 175 de mii de lei. Peste 520 de persoane sunt documentate. O persoană care avea „un rol secund a mers la conlucrare cu organele de drept”. Altă persoană, care avea „rolul de coordonator pentru tot raionul”, a fost reținută. Informația a fost comunicată, pe 24 octombrie, de șeful Inspectoratului General al Poliției (IGP) Viorel Cernăuțeanu. 

Cernăuțeanu a anunțat că pe 23 octombrie, într-un raion din nordul Republicii Moldova, au fost efectuate percheziții în schema de corupere a electoratului.

„Persoanele au început să remunereze fizic acțiunile de corupere care au avut loc în perioada 20, bineînțeles s-a detonat terenul și pentru turul II de scrutin”, a precizat Cernăuțeanu.

Urmare a perchezițiilor, a menționat Cernăuțeanu, o persoană care avea „un rol secund a mers la conlucrare cu organele de drept și a oferit informații pertinente”.

În cadrul schemei, a adăugat Cernăuțeanu, o „persoană avea rolul de coordonator pentru tot raionul”. Persoana a fost reținută pentru 72 de ore.

Șeful Inspectoratului a menționat că s-a reușit repartizarea mijloacelor financiare către 36 de persoane din raionul respectiv. Urmau încă peste 300 de persoane să beneficieze de bani. În total erau pregătite plicuri pentru 19 localități din raion.

Până la acest moment au fost documentate peste 520 de persoane din cadrul schemei. „În imediata perioadă creșterea sau implicarea în procesul de documentare va crește”, a adăugat Cernăuțeanu.

În timpul perchezițiilor au fost ridicați în jur de 175 de mii de lei.

Oamenii legii au prezentat și imagini din timpul perchezițiilor, cu bani, liste, și obiecte cu inscripția „Echipa lui Ilan Șor”.

Tot pe 24 octombrie, Cernăuțeanu a anunțat că peste 138 de mii de persoane din Republica Moldova au intrat în contact direct cu sistemul bancar din Federația Rusă, aflat sub interdicție națională, „Promsvyazbank” (PSB Bank). Numărul persoanelor care au beneficiat de transferuri bănești este mult mai mare, potrivit lui Viorel Cernăuțeanu. Pe contul celor peste 138 de mii de persoane erau transferați bani și pentru membrii familiilor acestora. Dacă în luna septembrie era documentat transferul a 15 milioane de dolari, la moment cifra ajunge la 39 milioane de dolari. Între timp, pe parcursul lunii octombrie, poliția a reușit să documenteze și să sisteze activitatea a 97 de grupuri de pe Telegram (chatbot-uri interactive). În ultimele, persoanele erau instruite cum să intre în posesia platformei PSB ca să beneficieze de transferuri. Detalii AICI.

Politicianul fugar Ilan Șor sau partidele apropiate acestuia nu au reacționat deocamdată la informațiile prezentate de oamenii legii pe 24 octombrie.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Tudor Mardei | NewsMaker

Maia Sandu, despre grațierea lui Șepeli: Nu am fost informați că urma să iasă din închisoare peste 7 luni. Aici a fost o problemă

Nicolae Șepeli, principalul suspect în dosarul asasinatelor în Ucraina, a început să fie investigat de Serviciul de Informații și Securitate (SIS) în vara lui 2025. Atunci a fost prins ca membru a unei grupări Șor în alegeri, iar ulterior s-a descoperit că punea la cale crime. Informațiile au fost comunicate de președinta Maia Sandu la ediția din 5 martie a emisiunii „Cabinetul de umbră” de la Jurnal TV. Despre grațierea lui Șepeli în 2022, Sandu a spus că „nu există, niciodată, 100% siguranță că omul, după ce a fost grațiat, n-o să comită ilegalități”. Totuși, a menționat o problemă din proces, mai exact că nu s-a știut că Șepeli urma să iasă din închisoare peste 7 luni. În acest sens, Sandu a menționat că nu are pretenții la Comisia de grațiere.

„Nu există 100% siguranță că omul, după ce a fost grațiat, n-o să comită ilegalități”

În timpul emisiunii, Maia Sandu a fost întrebată despre grațierea lui Șepeli și ce nu a funcționat în acest proces. „Actul de grațiere este un act de iertare. (…) Nu există, niciodată, 100% siguranță că omul acesta, după ce a fost grațiat, n-o să recidiveze și n-o să comită ilegalități sau crime. (…) Noi am verificat, și verificările au fost destul de detaliate”, a spus Maia Sandu.

Șefa statului a spus că Procuratura Generală a venit cu solicitarea de a examina cereri de grațiere pentru mai multe persoane, printre care și Șepeli, iar scrisorile în acest sens au fost semnate de doi procurori generali diferiți. „Deci a fost întâi o scrisoare, după care a venit o scrisoare de la alt procuror general”, a declarat Maia Sandu, adăugând că, în această scrisoare, se indica că persoanele pentru care se solicită grațierea erau victime ale traficului de ființe umane.

„Am toată încrederea în membrii Comisiei de grațiere”

„Comisia, am tot respectul și toată încrederea în membrii Comisiei de grațiere, a făcut interviuri”, a adăugat Sandu, menționând că doar Șepeli „a fost recomandat pentru grațiere, pentru că nu avea antecedente, pentru că nu doar caracteristica de la penitenciar a fost bună, dar și interviuri separate au făcut membrii Comisiei”. „Au mai fost și organizații de la societatea civilă, care au zis că „da, cel mai probabil este vorba despre trafic de ființe umane””, a adăugat Maia Sandu.

„Aici a fost o problemă”

În timpul emisiunii, Maia Sandu a mai spus că Șepeli „urma să iasă din închisoare peste 7 luni”. „Deci, el oricum ar fi ieșit. Aici a fost o problemă, pentru că informația care ne-a lipsit nouă este, și trebuie să vedem de ce această informație ne-a lipsit, că noi nu am fost informați că deja a fost o decizie a instanței de judecată și că el urma să rămână doar 7 luni în închisoare. Deci, lui i-a fost, pe comportament și pe condiții, scurtat termenul. Noi nu am știut că el o să stea doar 7 luni”, a declarat Maia Sandu.

Șefa statului a spus că situația este investigată pe intern, însă a adăugat că nu are pretenții la Comisia de grațiere. „Încă nu am primit informația de la procuratură, o parte din instituții ne-au răspuns. Pe intern, nu am nicio pretenție la membrii Comisiei de grațiere”, a declarat Maia Sandu.

Prima informație pe care a avut-o SIS: Șepeli – cercetat ca membru a unei grupări Șor în alegeri

Maia Sandu a mai spus că SIS nu a avut anterior informații cu privire la Șepeli.

„Prima informație pe care a avut-o SIS a fost în vara anului trecut, când l-a depistat, pentru că de acolo și a fost această descoperire a crimelor care se puneau la cale. Pentru că el a fost prins sau cercetat ca membru a unei grupări Șor în alegeri și după alegeri, pentru că el era urmărit, ei au observat că el avea și alte activități, și atunci poliția, INI … deci deja ei au informat Ucraina și au putut să prevină”, a menționat șefa statului.

***

Pe 19 februarie 2026, polițiști moldoveni și organe de aplicare a legii din Ucraina au desfășurat acțiuni de urmărire penală pe faptul pregătirii lichidării fizice a mai multor persoane publice din Ucraina. Poliția din R. Moldova declara că activitățile infracționale sunt „dirijate de serviciile speciale rusești”. În acest sens, pe 20 februarie, Procuratura Generală a Ucrainei raporta despre destructurarea rețelei care pregătea omoruri la comandă și menționa că organizatorul grupării este un cetățean al Republicii Moldova, în vârstă de 30 de ani, care ar fi fost recrutat de serviciile speciale rusești. Acesta a fost reținut.

11 cetățeni ai Republicii Moldova au fost reținuți în total în cadrul investigației. Șapte dintre aceștia au fost reținuți de autoritățile ucrainene în urma perchezițiilor din Kiev și Odessa, iar alți patru – pe teritoriul țării noastre. Poliția și procuratura din Moldova au confirmat că, printre persoanele reținute se numără și organizatorul rețelei – un moldovean de 30 de ani, condamnat în Rusia pentru trafic de droguri. Ulterior, acesta a fost transferat în penitenciarele din Moldova, unde și-a executat sentința până în anul 2022. Este vorba despre Șepeli Nicolae Andrei. Acesta a fost grațiat, în 2022, de președinta Maia Sandu. Pe 19 februarie 2026, Președinția a anunțat că Maia Sandu și-a anulat decretul de grațiere. 

Pe 23 februarie, Președinția a declarat că grațierea lui Șepel a fost decisă după solicitarea Procuraturii Generale, care a menționat că acesta este o victimă a traficului de ființe umane. Menționăm că, la acel moment, instituția era condusă de Alexandr Stoianoglo, care în prezent este deputat pe lista „Alternativa”. Președinția a mai informat că o a doua solicitare a fost transmisă în octombrie 2021, fără a indica însă data exactă. Reamintim că Stoianoglo a fost suspendat din funcția de procuror general pe 5 octombrie 2021, iar din 6 octombrie interimatul a fost asigurat de Dumitru Robu.

Acum un an, deputatul PAS Lilian Carp l-a acuzat pe Stoianoglo că ar fi cerut ilegal, în 2021, grațierea unui grup de persoane, condamnate pentru transportarea drogurilor în Rusia. La momentul lansării învinuirilor, Stoianoglo le-a calificat drept false și incomplete. El a menționat că persoanele în cauză ar fi fost traficate în Rusia și impuse la munci forțate, printre care servicii de curierat, însă fără a ști ce transportă. Pe 23 februarie 2026, Stoianoglo a declarat că demersurile Procuraturii Generale au fost inițiate la nivel instituțional și că decizia prin care Șepeli a fost grațiat a fost luată după plecarea sa din funcție. Totodată, el a acuzat guvernarea și o parte a mass-mediei că ar încerca să-l prezinte drept vinovat în acest caz.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: