slujba la catedrala
Максим Андреев, NewsMaker

Mitropolia Moldovei anunță că preotul din Ciorescu va fi sancționat: biserica comunei a trecut la Mitropolia Basarabiei

Încă o biserică din Republica Moldova a decis să adere la Mitropolia Basarabiei. Este vorba despre biserica „Sfânta Cuvioasa Parascheva” din comuna Ciorescu, municipiul Chișinău. Pentru NewsMaker, Mitropolia Basarabiei a spus că la baza acestei decizii ar sta inclusiv agresiunea Rusiei din Ucraina. În reacție la plecare, Mitropolia Moldovei a anunțat că parohul bisericii din Ciorescu, Vasile Stamati, va fi sancționat.

Purtătorul de cuvânt al Mitropoliei Basarabiei, părintele Constantin Olariu, a spus că la baza deciziei bisericii de a părăsi Mitropolia Moldovei ar sta agresiunea Rusiei din Ucraina dar și dorința credincioșilor de a se alătura Patriarhiei Române.

„Unul dintre principalele motive este agresiunea Rusiei în statul vecin Ucraina, promovarea războiului prin intermediul bisericii Ruse, dar și dorința credincioșilor de a fi sub omoforul Patriarhiei Române”, a menționat el.

Constantin Olariu a mai evidențiat că „există o comisie în cadrul Mitropoliei Basarabiei de examinare a parohiilor dar și a preoților care vor să adere la Mitropolia Basarabiei dar până în momentul de față nu a fost oprită nici o parohie, nu a avut probleme să adere la Mitropolia Basarabiei”.

Episcopul de Soroca Ioan Moșneguțu a declarat pentru NewsMaker că parohul bisericii din Ciorescu, Vasile Stamati, va fi sancționat.

„Regretăm gestul părintelui, întrucât sfinția sa anterior a declarat și a făgăduit că nu are intenția de a adera la Mitropolia Basarabiei, nu poate să facă acest lucru întrucât este cleric al Mitropoliei Moldovei și nu va merge samavolnic în altă structură dar inevitabilul s-a produs, ne pare foarte rău și în perioada imediat următoare va fi adoptată o decizie de sancționare a părintelui Vasile”, a comunicat Ioan Moșneguțu.

***

Biserica Ortodoxă din Moldova își menține statutul în cadrul Bisericii Ortodoxe Ruse, în pofida îndemnului unor preoți de a adera la Patriarhia Română. Între timp, preoții continuă să părăsească Mitropolia Moldovei și să se alăture Mitropoliei Basarabiei. NewsMaker a povestit anterior despre confruntarea dintre Mitropolia Moldovei și cea a Basarabiei, „exodul” preoților și posibile scenarii de viitor. Detalii AICI.

De la începutul invaziei ruse în Ucraina, aproximativ 50 de biserici au aderat la Mitropolia Basarabiei, iar tendința este una în creștere, a declarat în noiembrie 2023 secretarul Mitropoliei Basarabiei Constantin Olariu, pentru Radio Moldova.

Anterior, cu referire la plecările preoților la Mitropolia Basarabiei, mitropolitul Vladimir a spus că aceștia sunt lipsiți de discernământ și credință. Detalii AICI. În martie 2024, mitropolitul Moldovei Vladimir i-a transmis o scrisoare patriarhului României Daniel, în contextul „migrației” preoților moldoveni la Mitropolia Basarabiei. Mitropolitul Moldovei i-a declarat patriarhului român că „este dureros că salariul oferit influențează percepția asupra naționalității”. Detalii AICI.

Tot în martie, patriarhul român Daniel menționat că toți clericii ortodocși din Republica Moldova care revin la Mitropolia Basarabiei sunt „clerici canonici și credincioși binecuvântați”.

Iar în aprilie, șeful bisericii ortodoxe din Moldova Vladimir chema preoții care au plecat la Mitropolia Basarabiei să se reîntoarcă „în sânul bisericii”. Înainte de aceasta, mitropolitul îi îndemna să „mediteze asupra greșelilor comise”, după care „să se pocăiască”. Acesta nu este doar un îndemn, a spus capul bisericii ortodoxe din Moldova, ci o necesitate stringentă. Detalii AICI.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Виталий Шмаков / NewsMaker

CEC a decis: 12 secții de votare pentru locuitorii din stânga Nistrului. Câte vor fi în diaspora

Comisia Electorală Centrală (CEC) a decis organizarea a 301 secții de votare în străinătate pentru alegerile parlamentare, precum și a 12 secții de votare pentru locuitorii din stânga Nistrului. Deciziile au fost luate pe 24 august, în cadrul unei ședințe.

CEC a decis organizarea a 12 secții de votare pentru cetățenii cu drept de vot din localitățile din stânga Nistrului, precum și pentru cei domiciliați în municipiul Bender și în comuna Chițcani, satele Cremenciug și Gîsca din raionul Căușeni, aflate provizoriu în afara controlului suveran al autorităților constituționale ale Republicii Moldova.

De asemenea, Comisia a decis organizarea a 301 secții de votare în străinătate. Dintre acestea 4 secții de votare vor fi constituite pentru cetățenii Republicii Moldova aflați pe teritoriul Statelor Unite ale Americii, Canadei, Regatului Norvegiei, Regatului Suediei, Republicii Finlanda, Republicii Islanda, Japonia, Republica Coreea, Australia și Noua Zeelandă care au ales să utilizeze drept metodă alternativă de vot, votarea prin corespondență.

***

În contextul secțiilor de votare pentru cetățenii din stânga Nistrului, amintim că pe 15 august Tiraspolul a transmis o adresare către Parlamentul Republicii Moldova, solicitând deschiderea a 41 de secții de votare la viitoarele alegeri parlamentare pentru locuitorii din regiunea transnistreană care dețin cetățenie moldovenească.

Vicepreședintele CEC, Pavel Postica, a declarat că vor fi organizate doar 10 secții. Spre comparație, la alegerile prezidențiale din toamna anului 2024 au fost deschise 30 de secții pentru cetățenii de pe malul stâng. Potrivit lui Postica, dacă analizăm prezența medie la ultimele trei scrutine, numărul secțiilor pentru locuitorii din stânga Nistrului nu ar trebui să depășească 10.

Numărul secțiilor de votare și al alegătorilor din stânga Nistrului a început să scadă din 2019. Până atunci, ambele cifre erau în creștere. Astfel, potrivit datelor Promo-Lex, la alegerile parlamentare din 2014 pentru votanții din regiune au fost deschise 26 de secții, iar la cele parlamentare din 2019 – 47. Și numărul alegătorilor a crescut în acești ani: 9 261 în 2014 și 37 257 pe circumscripția națională la alegerile parlamentare din 2019. La alegerile prezidențiale din 2020 au fost deschise 42 de secții, la parlamentarele anticipate din 2021 – 41, iar la prezidențialele din 2024 – 30. În turul al doilea al alegerilor prezidențiale au votat 26 260 de alegători de pe malul stâng, adică 1,5% din numărul total al celor care au votat în turul al doilea.

Tradițional, alegătorii din stânga Nistrului dau preferință la alegeri forțelor proruse. Astfel, în turul al doilea al alegerilor prezidențiale din 2024, mai mult de 79% dintre alegătorii din regiune l-au susținut pe candidatul din partea Partidului Socialiștilor, Alexandr Stoianoglo. Pentru actuala președintă, Maia Sandu, au votat puțin peste 20% dintre alegători. În turul al doilea al alegerilor prezidențiale din 2020, mai mult de 85% dintre locuitorii din regiune care au votat l-au susținut pe liderul socialiștilor, Igor Dodon, în timp ce pe candidata din partea PAS, Sandu, au susținut-o circa 14%.

***

Cu referire la secțiile de votare în diaspora, menționăm că în luna iulie CEC a propus deschiderea a 294 de secții. Totuși, lista prezentată atunci era una preliminară.

Prin comparație, la scrutinul din 2024 au fost deschise 231 de secții în 37 de țări.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: