Olesea Stamate/Facebook

Modificările la Codul electoral, legile cu privire la SIS, Curtea Anticorupție și vetting – examinate de Comisia de la Veneția. Recomandările înaintate

Comisia de la Veneția a examinat vineri, 6 octombrie, într-o sesiune plenară, patru proiecte de aviz referitoare la Republica Moldova. Este vorba de avizul la modificările Codului electoral, aprobate anterior de PAS și declarate neconstituționale între timp de Curtea Constituțională a Moldovei (CCM), precum și cu privire la trei proiecte de lege promovate de PAS și președinta Maia Sandu: privind SIS, Curtea Anticorupție și evaluarea externă a judecătorilor și procurorilor. Anunțul a fost făcut de președinta Comisiei parlamentare juridice, numiri și imunități, Olesea Stamate, care a participat la ședința plenară.  

Olesea Stamate susține că Comisia de la Veneția a apreciat modificările făcute de autorități pe marginea legilor vetting. Potrivit ei, Comisia a concluzionat că „majoritatea absolută a recomandărilor anterioare au fost respectate”.

În ceea ce privește opinia Comisiei cu privire la legile SIS, Stamate susține că „sunt câteva recomandări care nu au fost suficient implementate”.

„Vom reveni, astfel, la legislația SIS, astfel încât să ne asigurăm că toate recomandărilor sunt realizate”, a dat asigurări parlamentara.

Referindu-se la opinia Comisiei pe marginea proiectului Curții Anticorupție, promovat și inițiat de președinta Maia Sandu, Olesea Stamate a declarat că Comisia de la Veneția a declarat că „este la decizia autorităților dacă trebuie sau nu să instituie o curte anticorupție”.

„Înainte să facă acest pas, însă, este necesară o analiză suplimentară. De asemenea, Comisia a formulat mai multe propuneri de îmbunătățire a textului, care le vom analiza cu atenție”, mai precizează deputata PAS.

În ceea ce privește opinia Comisiei de la Veneția pe marginea modificărilor electorale, care prevăd că membrii partidelor politice declarate neconstituționale nu vor putea fi aleși pe o perioadă de la trei la cinci ani – modificări recent declarate neconstituționale – deputata Olesea Stamate susține că Comisia a declarat că „legea nu corespunde cerințelor de individualizare a restricțiilor, precum și nu oferă posibilitatea unui remediu efectiv”.

„Astfel, în noile modificări adoptate în Parlament săptămâna aceasta, deja am luat în considerare aceste aspecte, oferind criterii clare pentru aplicarea restricției, reducerea termenului de restricție de la 5 la 3 ani, precum și posibilitatea contestării în instanța de judecată”, a declarat Olesea Stamate.

„Apreciem conlucrarea cu experții Comisiei de la Veneția și contribuția valoroasă a comisiei la ajustarea legislației noastre la standardele europene”, a conchis parlamentara.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Igor Grosu/Facebook

Sondaj: Peste 80% dintre cetățeni consideră că Moldova nu este pregătită pentru o agresiune externă

Peste 80% dintre cetățeni consideră că Republica Moldova nu este pregătită să facă față unei agresiuni externe, potrivit unui sondaj realizat de centrul de cercetări sociologice CBS AXA și prezentat în ajunul Moldova Security Forum 2026. Peste 60% dintre respondenți spun că țara nu este deloc pregătită pentru un posibil atac armat, iar aproape 24% consideră că este pregătită într-o mică măsură.

Potrivit directorului adjunct al CBS AXA, Vasile Cantarji, 82% dintre cei chestionați nu se simt suficient de informați și pregătiți pentru o situație critică și nu știu ce ar trebui să facă. „S-a constatat că informarea trebuie făcută nu de principalele instituții ale statului, ci de instituțiile de profil, în care, după cum arată studiul, cetățenii tind să aibă mai multă încredere”, a declarat acesta.

Astfel, peste 50% dintre respondenți au un nivel ridicat de încredere în Inspectoratul General pentru Situații de Urgență, iar 35% – în biserică. În schimb, de exemplu, în Guvern, Parlament și judecători au încredere aproximativ între 4 și 6% dintre respondenți.

Printre principalele amenințări la adresa securității țării, respondenții au indicat atât războiul, cât și probleme interne. Corupția a fost menționată de peste 15%, sărăcia – de 13,5%, iar războiul din Ucraina – de puțin peste 13,5%. Dependența energetică și dezinformarea au fost indicate de aproape 10% fiecare. Alte răspunsuri au vizat instabilitatea economică, criminalitatea și agresiunea externă, iar 6,5% nu au putut răspunde.

Studiul a mai arătat că șase din zece cetățeni consideră că Moldova are nevoie în continuare de sprijin extern pentru consolidarea securității și apărării. Aproape două treimi dintre respondenți consideră importantă cooperarea cu Uniunea Europeană și România pentru dezvoltarea țării. Totuși, doar aproximativ 4% văd aderarea la NATO drept o soluție pentru securitatea Moldovei. Majoritatea, circa 45%, susțin neutralitatea.

Directorul executiv al Institutului de Politici Publice, Arcadie Barbăroșie, a pus opoziția față de aderare pe seama percepției că NATO s-ar pregăti să atace și să ocupe alte țări, în loc să fie văzută ca o alianță defensivă care asigură pacea în regiune. „De aceea, cetățeanul se pronunță împotriva aderării directe a Republicii Moldova la NATO”, a explicat el.

În cazul unei situații de urgență majore, precum un cutremur sau o inundație, aproximativ 33% dintre respondenți consideră că Moldova ar trebui să ceară ajutor în primul rând țărilor UE. Rusia a fost indicată de circa 16%, iar România – de 15%. Țările CSI, NATO, ONU și Ucraina au fost alese de câte 4% sau mai puțin.

Sondajul a fost realizat în perioada 25 august – 9 septembrie 2026, pe un eșantion de 2.009 persoane cu vârsta de cel puțin 18 ani. Marja de eroare este de 2,2%.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: