Olesea Stamate/Facebook

Modificările la Codul electoral, legile cu privire la SIS, Curtea Anticorupție și vetting – examinate de Comisia de la Veneția. Recomandările înaintate

Comisia de la Veneția a examinat vineri, 6 octombrie, într-o sesiune plenară, patru proiecte de aviz referitoare la Republica Moldova. Este vorba de avizul la modificările Codului electoral, aprobate anterior de PAS și declarate neconstituționale între timp de Curtea Constituțională a Moldovei (CCM), precum și cu privire la trei proiecte de lege promovate de PAS și președinta Maia Sandu: privind SIS, Curtea Anticorupție și evaluarea externă a judecătorilor și procurorilor. Anunțul a fost făcut de președinta Comisiei parlamentare juridice, numiri și imunități, Olesea Stamate, care a participat la ședința plenară.  

Olesea Stamate susține că Comisia de la Veneția a apreciat modificările făcute de autorități pe marginea legilor vetting. Potrivit ei, Comisia a concluzionat că „majoritatea absolută a recomandărilor anterioare au fost respectate”.

În ceea ce privește opinia Comisiei cu privire la legile SIS, Stamate susține că „sunt câteva recomandări care nu au fost suficient implementate”.

„Vom reveni, astfel, la legislația SIS, astfel încât să ne asigurăm că toate recomandărilor sunt realizate”, a dat asigurări parlamentara.

Referindu-se la opinia Comisiei pe marginea proiectului Curții Anticorupție, promovat și inițiat de președinta Maia Sandu, Olesea Stamate a declarat că Comisia de la Veneția a declarat că „este la decizia autorităților dacă trebuie sau nu să instituie o curte anticorupție”.

„Înainte să facă acest pas, însă, este necesară o analiză suplimentară. De asemenea, Comisia a formulat mai multe propuneri de îmbunătățire a textului, care le vom analiza cu atenție”, mai precizează deputata PAS.

În ceea ce privește opinia Comisiei de la Veneția pe marginea modificărilor electorale, care prevăd că membrii partidelor politice declarate neconstituționale nu vor putea fi aleși pe o perioadă de la trei la cinci ani – modificări recent declarate neconstituționale – deputata Olesea Stamate susține că Comisia a declarat că „legea nu corespunde cerințelor de individualizare a restricțiilor, precum și nu oferă posibilitatea unui remediu efectiv”.

„Astfel, în noile modificări adoptate în Parlament săptămâna aceasta, deja am luat în considerare aceste aspecte, oferind criterii clare pentru aplicarea restricției, reducerea termenului de restricție de la 5 la 3 ani, precum și posibilitatea contestării în instanța de judecată”, a declarat Olesea Stamate.

„Apreciem conlucrarea cu experții Comisiei de la Veneția și contribuția valoroasă a comisiei la ajustarea legislației noastre la standardele europene”, a conchis parlamentara.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Cum a învățat Moldova să reziste propagandei. Mihai Isac: „Impactul dezinformării s-a întors ca un bumerang împotriva celor care au inițiat-o”

Republica Moldova a trecut printr-o serie de teste democratice consecutive în ultimii ani, de la alegeri locale și prezidențiale, la referendum și scrutin parlamentar. Experiența acumulată a ajutat cetățenii să conștientizeze pericolele dezinformării și influențelor externe, în special din partea Federației Ruse. Fenomene precum „șoristanul” și campaniile de rusificare în Găgăuzia sau în comunitățile etnice din est au arătat vulnerabilitățile statului și necesitatea unor mecanisme ferme de protecție. Declarația a fost făcută de expertul în spațiul Mării Negre, Mihai Isac, într-un interviu pentru NewsMaker.

În pofida acestor presiuni, societatea civilă, mass-media independentă și autoritățile au reușit să limiteze efectele propagandei și să păstreze parcursul proeuropean al țării, a subliniat Mihai Isac.

„Societatea este permanent în exercițiul democratic și a conștientizat pericolul rusesc. De aici și votul masiv pentru candidații proeuropeni, inclusiv în rândul moldovenilor cu cetățenie română. Impactul dezinformării s-a întors ca un bumerang împotriva celor care au inițiat-o. Conștientizarea pericolului a ajutat la evitarea unui eșec al ideii proeuropene”, a menționat analistul.

Referindu-se la Parlamentul actual, analistul a remarcat că în legislativ au pătruns și figuri mai cunoscute pentru activitatea lor online decât pentru realizări publice:

 „În noul Parlament au intrat și figuri cunoscute mai mult pentru activitatea lor pe TikTok decât pentru realizări în interesul public — cum sunt Vasile Costiuc și Renato Usatîi”, potrivit expertului.

TikTok, platforma tuturor generațiilor

În ultimii ani, TikTok nu mai este doar un spațiu al tinerilor pasionați de trenduri și dansuri, ci devine tot mai mult un instrument de informare folosit de toate generațiile, inclusiv de adulți și persoane în vârstă. Platforma a devenit un teren propice pentru propagandă politică: mini-influenceri sau pagini cu tematică medicală sau ezoterică au fost transformate în canale de dezinformare, eficientizând manipularea opiniei publice.

„Nu mai putem delimita clar generațiile pe TikTok. Dacă tinerii îl folosesc pentru trenduri, persoanele mai în vârstă îl folosesc pentru informare, ceea ce îl transformă într-un spațiu comun tuturor categoriilor de vârstă și, implicit, o arenă pentru răspândirea mesajelor religioase, politice sau sociale”, potrivit expertului.

Rețelele sociale au avut un rol semnificativ și în mobilizarea electorală, iar liderii tradiționali sau partidele extremiste au folosit aceste platforme pentru a influența electoratul, în timp ce critică dezinformarea altora. Fenomene similare sunt vizibile și la nivel global: în Asia de Sud-Est Facebook a fost folosit pentru propagarea urii împotriva minorității Rohingya, iar în Africa, TikTok devine o armă de propagandă religioasă și politică, a conchis Mihai Isac.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: