Susține NM

Moldcell, în parteneriat cu MoneyGram, lansează servicii digitale de transfer internațional de bani în Republica Moldova

  • P.

Moldcell, operatorul de telecomunicații din Republica Moldova, anunță un parteneriat cu MoneyGram – una dintre cele mai mari rețele globale de plăți, dedicată consumatorilor, companiilor și comunităților din întreaga lume. Prin intermediul acestui parteneriat, Moldcell lansează servicii de plăți transfrontaliere, alimentate de rețeaua MoneyGram, disponibile în portofelul digital moldcell money.

moldcell money este primul portofel digital de acest fel lansat de Moldcell în martie 2023. Consumatorii din Republica Moldova pot utiliza acum moldcell money pentru a trimite și primi cu ușurință plăți transfrontaliere către și dinspre peste 200 de țări și teritorii. Serviciile sunt susținute de rețeaua globală MoneyGram, care cuprinde aproximativ 450 000 de locații fizice și peste cinci miliarde de puncte digitale de conectare.

„Scopul nostru este să aducem tehnologia mai aproape de oameni, să simplificăm viața utilizatorilor și să oferim soluții inovatoare pentru nevoile lor financiare. Parteneriatul cu MoneyGram reflectă în mod clar angajamentul nostru față de transformarea digitală și față de îmbunătățirea experienței clienților”, a declarat Carolina Bugaian, Directoarea Generală Moldcell. 

„Transferurile internaționale digitale de bani, integrate în moldcell money reprezintă noul standard pe care Moldcell îl stabilește pentru consumatorii din Republica Moldova.”

„Suntem mândri să colaborăm cu Moldcell și să le oferim moldovenilor posibilitatea de a se conecta financiar cu cei dragi din întreaga lume, direct de pe telefoanele mobile”, a declarat Marius Dobrescu, director de vânzări MoneyGram, Europa de Sud.

„Având în vedere că cel puțin 285.000¹ de moldoveni, vedem, de asemenea, un potențial imens pentru ca noile servicii să fie în beneficiul diasporei moldovenești care trimite bani acasă celor dragi.”

Acest parteneriat reprezintă o oportunitate unică pentru sectorul financiar din Republica Moldova, oferind un serviciu inovator care diferențiază moldcell money de alți furnizori de plăți din țară. Spre deosebire de băncile locale, care oferă servicii de recepționare prin transfer MoneyGram doar prin intermediul platformelor web, moldcell money este singura platformă mobilă care permite trimiterea și recepționarea transfrontalieră de bani prin MoneyGram în aplicație. Prin această inițiativă, Moldcell își consolidează poziția de lider pe piața digitală din Moldova, oferind clienților acces la servicii financiare care conectează comunități din întreaga lume.

Cum trimiți și primești plăți transfrontaliere cu moldcell money, prin MoneyGram

–  Trimitere bani: Cu doar câteva clicuri, trimiteți banii către destinatar, care îi poate ridica în numerar, într-un cont bancar sau într-un portofel electronic.
–  Primire bani: Introduceți codul de transfer în aplicația moldcell money, verificați detaliile și confirmați tranzacția.

Avantajele serviciilor MoneyGram prin moldcell money

• Disponibilitate permanentă: Transferurile sunt disponibile non-stop, 24/7/365².
• Comision 0% la primire: Primirea banilor este complet gratuită, iar fondurile ajung în portofelul digital moldcell money în mai puțin de 10 minute³.
• Transferuri în peste 200 de țări și teritorii: Cu doar câteva clicuri, utilizatorii pot trimite bani oriunde, fără a mai merge la bancă sau la poștă.
• Reducere exclusivă de 25% la trimitere: Utilizând codul promoțional⁴ MDA2XFAIR, clienții economisesc la fiecare tranzacție, fie ea internă sau internațională.

 „Prin intermediul acestui parteneriat strategic cu MoneyGram, oferim clienților noștri o experiență care pune accent pe viteză, eficiență și securitate. Această soluție este concepută pentru a elimina barierele tradiționale și a conecta comunitățile din întreaga lume”, a subliniat Olga Pavlic, Directoare Departament Servicii Financiare Mobile și Inovații în Afaceri.

Despre Moldcell: Moldcell este operatorul de telecomunicații din Moldova care oferă o gamă largă de servicii mobile, inclusiv voce, internet mobil, televiziune și Internet fix prin Fibră optică și servicii financiare mobile. Moldcell se angajează să ofere clienților săi cea mai bună experiență posibilă și să sprijine dezvoltarea sustenabilă a economiei în Moldova prin conectivitate, servicii digitale și financiare.

Despre MoneyGram: MoneyGram conectează lumea, facilitând transferurile internaționale de bani într-un mod rapid, accesibil și sigur pentru toți. În fiecare an, compania deservește peste 50 de milioane de persoane din peste 200 de țări și teritorii, procesând anual tranzacții în valoare de peste 200 de miliarde de dolari americani. Cu sediul central în Dallas, Texas, și birouri în 36 de țări, MoneyGram este recunoscută la nivel global pentru cultura sa organizațională performantă și a fost desemnată timp de patru ani consecutivi drept una dintre cele mai bune companii pentru care să lucrezi în Statele Unite (Top Workplaces USA).
Contact media MoneyGram
[email protected]

Conform MPI Data Hub 2022
Serviciile pot fi temporar limitate sau suspendate din cauza lucrărilor de mentenanță programată sau a indisponibilității sistemelor partenere.
Timpul efectiv de livrare poate varia în funcție de verificările aferente politicilor împotriva spălării banilor (AML), procedurile KYC, programul de lucru al agenților și alți factori operaționali.
Codul promoțional este valabil timp de trei luni de la lansarea serviciului.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Abonați-vă la NM Espresso

Rezumat zilnic cu cele mai importante știri din Moldova direct pe emailul dvs

Știri similare

MAE avertizează cetățenii moldoveni din Marea Britanie: nivelul de amenințare teroristă a fost ridicat la „sever” după un atac în Londra

CEC a exclus candidatul lui Costiuc din cursa pentru primăria Orhei, din cauza legăturilor sale cu Șor

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

„Mi-ar fi mult mai ușor să merg într-o localitate din Moldova”: Maia Sandu explică vizitele sale externe

Șefa statului, Maia Sandu, a declarat că i-ar fi mult mai ușor să meargă în localitățile din Republica Moldova decât în afara țării. Precizarea a fost făcută după ce a fost întrebată despre vizitele sale în afara R. Moldova, de ce acestea sunt necesare și de ce nu merge mai des în localitățile din interiorul țării. Potrivit șefei statului, oamenii din afară trebuie să cunoască mai bine Republica Moldova, iar țara să capete susținere „pentru ca atunci când va veni momentul – toată lumea să voteze pentru aderarea la UE”. În același timp, președinta a menționat că prerogativele sale principale țin de politica externă și de securitate. „Securitatea Republicii Moldova astăzi depinde, în cea mai mare parte, de politica externă”, a precizat Maia Sandu.

În cadrul podcastului „Jurnal Politic”, publicat pe 2 mai pe paginile instituției prezidențiale, șefa statului a fost întrebată despre recenta vizită în Ucraina. De asemenea, a fost solicitată să comenteze unele reacții din societate privind vizitele sale în afara Republicii Moldova, fiind întrebată de ce sunt necesare acestea și de ce nu merge mai des în localitățile din interiorul țării.

„Am mers la Kiev, în primul rând, pentru a transmite un semnal de susținere și cred că este foarte important. (…) Noi avem pacea astăzi, în Republica Moldova, în mare parte datorită rezistenței Ucrainei. Asta este puținul pe care îl putem noi face, dincolo de ceea ce fac moldovenii, susținând refugiații ucraineni. (…) Despre vizitele mele în alte state: da, e important de amintit de Republica Moldova de fiecare dată. Trebuie să înțelegem că nu suntem în centrul universului noi. Vrem, în primul rând, statele membre ale Uniunii Europene să ne susțină în continuare pentru parcursul nostru european. Iar asta înseamnă să mergem să discutăm”, a răspuns Maia Sandu.

Șefa statului a adăugat că, la unele evenimente internaționale, se întâlnește cu președinți de țări și de guverne, dar, atunci când merge într-o vizită oficială, se întâlnește și cu reprezentanți ai parlamentelor, ai guvernelor, ai președinției și ai societății civile.

„E nevoie, în primul rând, oamenii să ne cunoască mai bine și în al doilea rând să construim susținere pentru ca atunci când va veni momentul – toată lumea să voteze pentru aderarea Republicii Moldova la UE. Mi-ar fi mult mai ușor să merg într-o localitate sau alta (nota red. din Republica Moldova), pentru că e mai simplu decât să schimbi avioane, să aștepți prin aeroport și multe alte lucruri. O să merg cu drag inclusiv în această săptămână să discut cu concetățenii noștri, dar prerogativele mele principale țin de politica externă și de securitate. Securitatea Republicii Moldova astăzi depinde, în cea mai mare parte, de politica externă. De asta, în continuare, voi merge, voi discuta și mă voi asigura că lumea înțelege rolul nostru și ne va susține în continuare”, a conchis Maia Sandu.

***

Menționăm, în acest context, că șefa statului efectuează o vizită la Erevan. Pe 4 mai, Maia Sandu va participa la Summitul Comunității Politice Europene.

Știri similare

Telegram/LIBER TV

Cazul Ludmilei Vartic: în fața Ministerului Afacerilor Interne a avut loc un flashmob FOTO/VIDEO

Pe 3 mai, în fața Ministerului Afacerilor Interne (MAI) a avut loc un flashmob. Potrivit participanților la eveniment, acțiunea a fost organizată în memoria Ludmilei Vartic, totodată a fost exprimată susținere pentru victimele violenței domestice. Menționăm că unul dintre organizatorii acțiunii este aceeași persoană care, în luna martie, a inițiat un flashmob tăcut în fața Guvernului și un marș al tăcerii desfășurat până la Ministerul Justiției, în memoria Ludmilei Vartic.

Potrivit imaginilor publicate de „Liber TV”, la flashmob a participat și deputatul fracțiunii „Alternativa”, Gaik Vartanean. Acțiunea a avut loc în memoria Ludmilei Vartic, a relatat sursa citată, adăugând că participanții au cerut dreptate și și-au exprimat susținerea pentru victimele violenței domestice.

Telegram/LIBER TV

O participantă la manifestație a scris pe rețelele de socializare că, în fața MAI, s-a făcut un bilanț în ceea ce privește cazul Ludmilei Vartic. Totodată, ea a menționat că va exista o rezoluție în acest sens, care urmează să fie înregistrată la toate instituțiile competente.

Conform imaginilor publicate de aceasta, la flashmob au participat și fostul ministru al Educației, Corneliu Popovici, medicul pediatru Mihai Stratulat, precum și Sergiu Ungureanu, cunoscut pentru participarea frecventă la proteste pe diverse teme.

Unul dintre organizatorii manifestației, Sergiu Badan, a precizat pe rețelele de socializare că acțiunea desfășurată în fața Ministerului Afacerilor Interne nu a fost un protest. Totodată, potrivit acestuia, la eveniment au participat în jur de 60 de persoane

***

Despre organizarea flashmobului din fața MAI s-a anunțat săptămâna aceasta, pe 30 aprilie. În declarația prealabilă privind desfășurarea întrunirii se menționa că organizator este Sergiu Badan, alături de mai multe persoane, printre care și activistul Vlad Bilețchi. Organizatorii au precizat că scopul întrunirii este „susținerea victimelor violenței domestice și a drepturilor femeilor”.

Sergiu Badan este și unul dintre organizatorii „Marșului tăcerii în memoria Ludmilei Vartic și în susținerea femeilor”, desfășurat pe 28 martie la Chișinău, precum și ai flashmobului tăcut în fața Guvernului, în memoria Ludmilei Vartic, care a avut loc pe 21 martie în capitală.

***

Ludmila Vartic, fostă educatoare la grădinița „Andrieș” din Hîncești și mamă a două fetițe, a decedat pe 3 martie 2026 după ce ar fi căzut de la etajul 11 al unui bloc din capitală. Mai multe ONG-uri și activiști au calificat cazul drept femicid, susținând că soțul acesteia, Dumitru Vartic, ar fi exercitat abuzuri asupra femeii timp de mai mulți ani. Dumitru Vartic a respins de mai multe ori acuzațiile din spațiul public. Pe fondul reacțiilor publice, Dumitru Vartic și-a dat demisia din funcția de vicepreședinte al raionului Hîncești. De asemenea, Partidul Acțiune și Solidaritate l-a exclus din rândurile sale.

Pe marginea cazului a fost inițiat un dosar pentru violență în familie soldată cu determinare la suicid, în care Dumitru Vartic are statut de bănuit.

Pe 16 aprilie, sora Ludmilei Vartic a spus că, din ce a înțeles, statul nu va acoperi costurile legate de exhumare și expertizele necesare. Prin urmare, ea a cerut donații pentru procedura de exhumare, expertizele medico-legale și pentru asistența juridică specializată. Pe 17 aprilie, poliția a declarat că la procedura de exhumare și expertiza medico-legală, rudele victimei nu suportă cheltuieli, menționând că procesul este asigurat de stat. Pe 1 mai, sora Ludmilei Vartic a lansat un nou apel de strângere de fonduri pentru acoperirea cheltuielilor legate de un expert independent din România.

Știri similare

Andrei Mardari / NewsMaker

Maia Sandu îndeamnă cetățenii să consulte ghidul pentru accidente nucleare: „Nu există un risc iminent acum, dar trebuie să fim conștienți de riscuri”

Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a îndemnat cetățenii să facă cunoștință cu ghidul pentru accidente nucleare, aflat pe pagina Inspectoratului General pentru Situații de Urgență (IGSU). Potrivit șefei statului, cetățenii trebuie să vizioneze ghidul împreună cu copiii. În acest sens, Maia Sandu a declarat că nu există un risc iminent acum, „dar, în momentul în care avem un război la hotar și inclusiv stații atomice sunt vizate de atacurile armatei ruse, trebuie să fim conștienți de riscuri și este bine să știm cum să ne protejăm”. Declarațiile au fost făcute în contextul vizitei sale recente la Cernobîl.

În cadrul podcastului „Jurnal Politic”, publicat pe 2 mai pe paginile instituției prezidențiale, Maia Sandu s-a referit la vizita sa recentă din Ucraina, inclusiv la Cernobîl, menționând că a fost acolo la invitația președintelui Ucrainei, Vladimir Zelenski și „mai ales pentru că mulți moldoveni au avut de suferit din cauza acestui accident nuclear”.

„Dar și pentru a participa la o conferință dedicată strângerii de fonduri pentru a securiza acest obiect de la Cernobîl, obiect siguranța căruia a fost pusă în pericol din cauza atacurilor armatei ruse. (…) Până în 2019, peste 40 de țări și mai multe organizații internaționale au contribuit financiar ca să construiască un arc deasupra sarcofagului, sarcofagul deja nu mai era în starea bună ca să poată să protejeze de emisii radioactive. Deci, timp de 30 de ani s-a construit acest arc. Inclusiv și Rusia a participat financiar. Și în 2024, Rusia a atacat acest obiect, a creat anumite daune acolo, care, dacă nu vor fi atenuate în următorii ani – până în 2030 -, atunci ne vom confrunta din nou cu problema emisiilor radioactive, care sunt periculoase inclusiv pentru Republica Moldova”, a adăugat șefa statului.

În continuare, Maia Sandu a venit cu un îndemn către cetățeni. „Acum, riscurile, din păcate, există și cred că e important ca noi cu toții să știm cum procedăm într-un caz de acesta, doamne ferește, dar trebuie să fim pregătiți pentru orice. Vreau să-i îndemn pe cetățeni să deschidă pagina Inspectoratului General pentru Situații de Urgență și, acolo, la informații utile, există mai multe ghiduri pentru diferite situații de urgență și există un ghid pentru accidente nucleare și e tare important să vizioneze acest video împreună cu copiii și să știe cum să se protejeze. Sunt lucruri elementare, pe care trebuie să le cunoaștem cu toții, lucruri pe care nu le-am cunoscut nici eu, nici părinții mei și multă altă lume. Pentru mulți, poate această informație ar fi fost vitală ca să-și păstreze sănătatea sau, uneori, chiar viața”, a menționat președinta.

Șefa statului a mai spus că „nu există un risc iminent acum, dar, în momentul în care avem un război la hotar și inclusiv stații atomice sunt vizate de atacurile armatei ruse, trebuie să fim conștienți de riscuri și este bine să știm cum să ne protejăm”.

Potrivit Maiei Sandu, pe pagina Inspectoratului „lipsește un ghid – ce facem când am văzut o dronă”. În acest sens, a sugerat responsabililor din cadrul instituției să plaseze un ghid.

Ghidul acțiunilor în situații de accident nuclear poate fi accesat AICI.

***

Pe 26 aprilie 2026 s-au împlinit 40 de ani de la accidentul nuclear de la Cernobîl, din Ucraina. Amintim că, pe 26 aprilie 1986, reactorul 4 al centralei de la Cernobîl a explodat, cauzând unul dintre cele mai mari dezastre nucleare din istorie. În timpul incendiului, în atmosferă au fost eliberate cantități uriașe de radiații, fiind contaminată o suprafață de 17 milioane km2 din Ucraina, Rusia și Belarus. Conform unei cercetări efectuate de Greenpeace, numărul deceselor cauzate de expunerea la radiații se apropie de 100 000.

În dimineața zilei de 26 aprilie, președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a anunțat că întreprinde o vizită în Ucraina, la Kiev și Cernobîl. La Kiev, șefa statului a avut o întrevedere cu președintele Ucrainei, Vladimir Zelenski. Ulterior, cei doi au susținut o conferință de presă comună. La Cernobîl, Maia Sandu a îndemnat comunitatea internațională să își reînnoiască angajamentele pentru siguranța nucleară.

Știri similare

Facebook/Nicușor Dan

Maia Sandu și Nicușor Dan, în drum împreună spre Erevan: ce spun cei doi președinți

Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, și președintele României, Nicușor Dan, se deplasează împreună spre capitala Armeniei. În acest sens, ambii au postat imagini pe rețelele de socializare. Menționăm că, la Erevan, cei doi șefi de stat vor participa la summitul Comunității Politice Europene. Potrivit lui Nicușor Dan, în cadrul reuniunii Comunității Politice Europene va avea loc și reuniunea liderilor „Grupului de coordonare pentru Moldova”.

„Împreună cu Președintele Nicușor Dan, suntem în drum spre capitala Armeniei, Erevan, unde mâine are loc summitul Comunității Politice Europene”, a scris Maia Sandu pe Facebook.

„În drum spre Armenia, unde voi participa, alături de doamna Președintă, Maia Sandu, la Grupul pentru Republica Moldova, care se va desfășura în cadrul reuniunii Comunității Politice Europene. Înființat în 2024, la inițiativa comună a României și Franței, acest grup are ca obiectiv consolidarea sprijinului internațional acordat Republicii Moldova. Mâine voi organiza o discuție informală privind impactul Coridorului Vertical de Gaze asupra securității energetice regionale, la care vor participa o serie de lideri regionali. Totodată, voi co-prezida, alături de președintele Muntenegrului, Jakov Milatović, o masă rotundă pe tema dezinformării și amenințărilor hibride”, a comunicat Nicușor Dan.

Despre vizita Maiei Sandu la Erevan a anunțat instituția prezidențială pe 2 mai. Președinția menționa că șefa statului va participa pe 4 mai la Summitul Comunității Politice Europene, găzduit la Erevan de prim-ministrul Armeniei, Nikol Pașinian. Se preciza că, la eveniment, șefa statului va avea mai multe întrevederi bilaterale și multilaterale, axate pe avansarea procesului de aderare a R. Moldova la UE și pe consolidarea parteneriatelor de securitate. Totodată, Maia Sandu va co-prezida, alături de președintele Franței, Emmanuel Macron, o sesiune dedicată rezilienței democratice în fața amenințărilor hibride. De asemenea, șefa statului va lua parte la reuniunea Coaliției Europene Împotriva Drogurilor, inițiativă lansată anul trecut de Emmanuel Macron și președinta Consiliului de Miniștri al Italiei, Giorgia Meloni. 

Potrivit administrației prezidențiale din România, agenda lui Nicușor Dan pentru 4 mai prevede, printre altele, participarea la Reuniunea Liderilor „Grupului de coordonare pentru Moldova”, precum și la Reuniunea privind Coridorul Vertical, organizată de România, cu participarea reprezentanților Bulgariei, Greciei, Republicii Moldova, Ucrainei, Serbiei, Ungariei, Slovaciei, Macedoniei de Nord, Albaniei.

Știri similare

Colaj NM

„Cu această doamnă nu suntem la prima experiență”. Maia Sandu a comentat scandalul de la întâlnirea cu diaspora din Irlanda

Șefa statului, Maia Sandu, a declarat că, la întâlnirile sale cu cetățenii, ajung oameni care adresează întrebări ca să audă răspunsuri și oameni care vin doar să pună întrebări. Declarația a fost făcută în contextul scandalului de la întâlnirea cu diaspora din Irlanda, în urma căreia o cetățeană a Republicii Moldova s-a plâns că nu a fost lăsată să vorbească. Maia Sandu a menționat că a ascultat-o atent pe cetățeană, „doar că trec niște minute, și mai trec niște minute, și mai trec niște minute, și când omul nu se mai oprește din vorbit, evident că auditoriul începe să-și exprime nemulțumirea”. „Cu această doamnă nu suntem la prima experiență”, a declarat Maia Sandu în cadrul podcastului „Jurnal Politic”, publicat pe 2 mai pe paginile instituției prezidențiale.

În timpul podcastului, Maia Sandu a fost solicitată să comenteze afirmațiile potrivit cărora, în timpul întâlnirii sale cu diaspora din Irlanda, o cetățeană a Republicii Moldova nu a fost lăsată să vorbească.

„Eu, întotdeauna, ascult oamenii, indiferent de obiectivul lor, pentru că la întâlniri vin oameni care pun întrebări ca să audă răspunsuri și vin și oameni care vin doar să pună întrebări și nu se mai ajunge la a doua parte, ca să dai răspunsul. Doamna a pus o întrebare pertinentă, legată de cazul Vartic. Eu am ascultat-o foarte atent, doar că trec niște minute, și mai trec niște minute, și mai trec niște minute, și când omul nu se mai oprește din vorbit, evident că auditoriul, ceilalți oameni din sală, încep să-și exprime nemulțumirea, pentru că ei au venit la întâlnire cu mine, nu cu această persoană. Au ascultat-o 5, 10 minute, după care vor să aibă și ei ocazia să vorbească. Iată aici întotdeauna se întâmplă situația în care cum procedezi când un om ia microfonul și nu-i ajunge nici 10 minute ca să-și spună întrebarea”, a comunicat șefa statului.

Potrivit Maiei Sandu, în aceste cazuri se încearcă menținerea unui „dialog civilizat, dar sunt oameni din sală care merg, încearcă să ia microfonul, care încerc să oprească” intervenția.

„După mine, nu există o modalitate foarte elegantă de a ieși din această situație și, mă rog, cu această doamnă nu suntem la prima experiență, în sensul în care știm și îi cunosc pe mulți din aceștia care vin doar ca să vorbească ei, să-și spună punctul de vedere. Dar, la un moment, evident, trebuie să oferim spațiu pentru discuții și celorlalți oameni. (…) Întotdeauna am ascultat cu atenție toate întrebările, și cele care îmi plac, și cele care nu-mi plac, și cele care vin de la oameni interesați de răspunsurile mele, și cele care vin de la oameni pe care nu-i interesează răspunsurile mele”, a adăugat președinta.

***

Amintim că, pe 10 aprilie 2026, Olesea Stamati, o moldoveancă stabilită în Irlanda de 18 ani, a postat pe Facebook mai multe secvențe video dintr-o intervenție avută în timpul întâlnirii Maiei Sandu cu diaspora din Irlanda. În timpul discursului din 8 aprilie, moldoveanca s-a referit la cazul Ludmilei Vartic, menționând că nu ar fi fost cunoscut dacă nu ar fi fost mediatizat în spațiul public, și a solicitat explicații privind acțiunile poliției, afirmând totodată că „instituțiile statului au eșuat”. Potrivit imaginilor video, în timpul intervenției sale au fost mai multe persoane care au cerut să i se ia microfonul. Într-un final, acesta i-a fost luat. Pe Facebook, Olesea Stamati a precizat că intervenția sa a durat mai puțin de 4 minute, totodată a acuzat că i-a fost „închisă gura” și că „doamna președinte n-a intervenit la acest abuz”. Detalii AICI.

Știri similare

Больше нет статей для показа
Mai multe noutăți
Lucru în Chișinău
La Chișinău se deschide Centrul Național de Tenis și vine Simona Halep și Juan Martin del Potro la eveniment
„Cancerul se tratează”: cum a evoluat oncologia ginecologică și ce trebuie să știe femeile. Interviu cu medicul Natalia Sablina
Conectivitate prin Fibră, Microsoft 365 și Copilot AI într-un singur abonament: Orange Business lansează prima ofertă de pe piață
Premieră absolută: Opera Națională Chineză vine la Chișinău cu legendara capodoperă artistică „Turandot”, de Giacomo Puccini
Antreprenorii din toată țara sunt invitați să participe la programul „Inteligența artificială pentru companii”
Un an 2025 de succes pentru Grupul Invalda INVL: active record, dividende și investiții noi
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Spelling error report

The following text will be sent to our editors:

Send