Moldcell, operatorul de telecomunicații digitale și servicii financiare din Republica Moldova, a fost selecționat pentru prestigioasele premii World Communication Awards 2023 (WCA). Realizările companiei au asigurat nominalizări la trei categorii semnificative: Woman in Telecom, People and Culture Award și The Social Contribution.
World Communication Awards (WCA) este recunoscut pe scară mondială ca fiind una dintre cele mai prestigioase distincții din industria telecomunicațiilor. Anul acesta marchează ediția aniversară de argint a premiilor, cu un număr impresionant de 220 de contribuții și un număr record de jurați.
Femei în domeniul telecomunicațiilor — Carolina Bugaian, Directoare Generală Moldcell
Categoria The Woman in Telecom recunoaște femeile care au adus contribuții semnificative în industria telecomunicațiilor. Dna Carolina Bugaian, CEO al Moldcell, a fost selecționată pentru acest premiu prestigios datorită abilităților sale de conducere, angajamentului de a depăși barierele și devotamentului pentru abilitarea femeilor. De-a lungul carierei sale, doamna Bugaian a fost un catalizator al schimbării, inspirând și îndrumând nenumărate femei să urmeze o carieră în telecomunicații. Ea pledează activ pentru șanse egale și a creat un mediu în care femeile pot prospera și reuși.
Premiul Oameni și Cultură
La categoria People and Culture Award, jurații au selectat organizații care exemplifică un angajament față de bunăstarea angajaților lor, dezvoltarea abilităților digitale și cultivarea unei culturi pozitive a companiei. Nominalizarea Moldcell evidențiază angajamentul companiei față: bunăstarea angajaților, dezvoltarea talentelor și fructificarea rezultatelor profesionale. Angajamentul organizației de a promova o cultură a inovației și excelenței a fost recunoscut prin desemnarea sa drept cel mai bun angajator din Republica Moldova. Moldcell își reconfirmă poziția de business cu față umană #DigitallyHuman, asigurând condiții excelente de muncă, un climat bazat pe spirit de echipă și practici în care nevoile angajaților sunt o prioritate.
Contribuția Socială — Moldcell și Fundația Moldcell
La categoria Social Contribution Award au fost evidențiate organizații care oferă nu doar produse sau servicii cu impact social pozitiv, ci și care demonstrează un angajament față de responsabilitatea socială și reducerea decalajului digital. Aspirațiile către contribuția socială a companiei Moldcell este în ADN-ul său, demonstrată prin Fundația Moldcell, înființată în 2020. Fundația consolidează inițiative filantropice și proiecte sociale menite să facă din Moldova un loc mai bun de trai, aliniat la Obiectivele de Dezvoltare Durabilă ONU în Moldova. Eforturile Fundației acoperă domenii precum incluziunea digitală, ajutorul în cazuri de dezastre, educația, antreprenoriatul social, siguranța online și reflectă acțiunile companiei de a reduce inegalitățile și de a promova o societate mai bună.
Angajamentul Moldcell față de inovare, oameni și societate, diversitatea de gen și abilitarea femeilor diferențiază compania în industria telecomunicațiilor. Cu o abordare #digitallyhuman centrată pe client, Moldcell este dedicat creării unui viitor mai strălucit pentru femeile din afaceri și oferirii de servicii de telecomunicații de top clienților săi valoroși.
Întrucât Moldcell reprezintă cu mândrie Republica Moldova pe scena globală la World Communication Awards, compania își menține misiunea sa de a aduce întreaga lume în mâinile abonaților săi pentru ca aceștia să-și tăiască viața din plin.
Câștigătorii finali din aceste categorii vor fi dezvăluiți în timpul ceremoniei de premiere din 22 noiembrie 2023, la Muzeul Național Maritim din Amsterdam.
Despre Moldcell: Moldcell este un operator de telecomunicații digitale din Republica Moldova care oferă inovații digitale și o gamă largă de planuri tarifare, produse și servicii de înaltă calitate prin intermediul rețelei sale de magazine situate în toată țara, precum și prin intermediul magazinului online Moldcell eShop.
Moldcell este o investiție străină directă, prezentă pe piața Republicii Moldova din anul 2000, iar din 25 martie 2020 face parte din Grupul Global CG Corp. Cu peste 23 de ani de experiență în industria telecomunicațiilor, Moldcell se angajează să promoveze digitizarea economiei și să stimuleze incluziunea financiară pentru toți.
Despre World Communication Awards (WCA): WCA celebrează realizările remarcabile din industria telecomunicațiilor și valorifică organizațiile și persoanele care stimulează inovația și excelența în serviciile de comunicații la nivel global. Premiile sunt organizate de Total Telecom, o sursă de informare și cercetare de top pentru industria telecomunicațiilor.
„Susțin pregătirea rezerviștilor” vs „o portiță pentru Maia Sandu”: Noile reguli propuse de Ministerul Apărării în caz de război sau asediu au împărțit internetul
Proiectul Ministerului Apărării, care reglementează instituirea stării de război sau de asediu, a generat reacții în mediul online. Unii susțin pregătirea rezerviștilor, dar spun că au identificat în proiect „o prevedere care îngrijorează”. Alții consideră că proiectul „trebuie revizuit serios” înainte de a ajunge în Parlament. Sunt și persoane care s-au întrebat dacă „oare nu exagerează guvernarea cu pregătirea țării pentru scenarii „apocaliptice”?”. NewsMaker a adunat opiniile la acest subiect.
Avocata Violeta Gașițoi susține că „proiectul trebuie revizuit serios înainte de a ajunge în Parlament”.
„Statul poate chema la mobilizare persoanele care, potrivit legii, au această obligație. Dar cum se așteaptă autorii să „asigure revenirea” cuiva aflat într-un alt stat? Ambasadele nu pot obliga autoritățile altor țări să ridice oamenii și să-i trimită în Republica Moldova. Iar proiectul nu explică ce se întâmplă când persoana nu poate reveni din motive obiective — zboruri suspendate, frontiere închise, imposibilitate de deplasare sau alte situații independente de voința sa. (…) La fel de gravă este prevederea care le-ar cere rezerviștilor aflați în țară permisiunea scrisă a comandantului pentru a lipsi mai mult de 12 ore din localitate. Asta înseamnă să supui deplasările cotidiene ale oamenilor unui regim de aprobare, fără ca proiectul să explice suficient limitele, excepțiile și garanțiile”, a adăugat ea.
Avocata a menționat că „într-o situație excepțională, obligațiile pot fi necesare”. „Dar ele trebuie scrise clar, să poată fi aplicate în realitate și să fie proporționale. Altfel, nu obținem apărare mai eficientă, ci texte alarmante, neclare și susceptibile de abuz”, a adăugat Gașițoi.
Liderul Partidului Național Moldovenesc, Dragoș Galbur, a declarat că susține înarmarea Republicii Moldova, modernizarea Armatei Naționale, pregătirea rezerviștilor și consolidarea capacităților militare ale țării. „Dar există în acest proiect o prevedere care mă îngrijorează mult mai mult decât mobilizarea cetățenilor. Articolul 16 stabilește că, pe durata stării de asediu sau de război, nu pot fi organizate alegeri și referendumuri, cu excepțiile prevăzute expres de Constituție sau de legea organică. (…) O asemenea interdicție există și în legislația actuală, însă proiectul introduce ceva nou: posibilitatea instituirii stării de asediu inclusiv în cazul unor amenințări hibride grave, cu componentă militară identificabilă. (…) Prin „amenințare hibridă gravă” se pot înțelege acțiuni ostile care combină mijloace militare și nemilitare, chiar dacă Republica Moldova nu este atacată printr-o invazie clasică”, a comunicat el.
În continuare, politicianul a venit cu exemple: „Atacuri cibernetice coordonate cu operațiuni militare – paralizarea sistemelor de comandă ale Armatei Naționale sau a infrastructurii strategice. Sabotaje asupra infrastructurii critice – distrugerea unor instalații energetice, poduri sau obiective militare, ca parte a unei operațiuni ostile. Acțiuni ale unor grupări paramilitare – provocări armate, infiltrări sau operațiuni subversive coordonate din exterior. Operațiuni militare indirecte – utilizarea dronelor, a unor grupări înarmate sau a altor mijloace pentru destabilizarea securității statului. Acestea sunt exemple de situații care ar putea intra în categoria respectivă, în condițiile prevăzute de proiect. Problema este că rămâne de văzut cât de obiectiv vor fi evaluate aceste amenințări, ce probe concrete vor fi prezentate și cum va fi verificată independent necesitatea instituirii stării de asediu”, a adăugat el.
De asemenea, Galbur s-a referit la mandatul prezidențial al șefei statului. „Articolul 80 alineatul (3) din Constituție permite prelungirea mandatului prezidențial, prin lege organică, în caz de război sau catastrofă. (…) Atenție, proiectul respectiv nu prelungește automat mandatul președintelui, iar declararea stării de asediu nu constituie, în sine, temei pentru prelungirea mandatului în baza articolului 80 alineatul (3). Totuși, Constituția mai prevede că președintele își exercită mandatul până la depunerea jurământului de către succesor. Prin urmare, suspendarea alegerilor în timpul unui regim excepțional ridică o problemă serioasă privind continuitatea exercitării funcției prezidențiale. În opinia mea, un asemenea scenariu ar putea deveni portița prin care Maia Sandu să rămână președinte și după 2028, pe o perioadă a cărei durată nu poate fi anticipată”, a menționat el.
A comentat proiectul și deputatul neafiliat Marc Tkaciuk.
„Ministerul Apărării al Moldovei s-a preocupat de introducerea stării de asediu în Moldova. Dar a mai fost așa ceva! Pentru cei care au uitat. Pe parcursul celor aproape 22 de ani în care Basarabia s-a aflat în componența României, pe teritoriul dintre Prut și Nistru a fost instituită tocmai starea de asediu. Așadar, Ministerul Apărării al Moldovei a propus actualizarea legislației din 2004 privind starea de război și starea de asediu. (…) Printre principalele propuneri se numără instituirea stării de asediu nu doar în cazul unui atac militar, ci și în cazul unei „amenințări grave de agresiune”. (…) Era de așteptat ca starea de asediu să prevadă suspendarea temporară a alegerilor și referendumurilor pe durata regimurilor speciale, precum și o mulțime de alte „beneficii”. Ei bine, această abordare de guvernământ a fost deja testată pe acest teritoriu. Mai exact, în perioada 1918-1940. Nu există nicio îndoială că, pentru întreaga elită (de la miniștri Nosatîi și Năsui până la președinta Maia Sandu), tocmai această experiență reprezintă o sursă de nostalgie și de inspirație sinceră”, a adăugat el.
Experta în drept constituțional, Corina Cojocaru, a menționat că „securitatea națională nu se construiește prin declarații politice și discursuri emoționale, ci prin capacități reale de apărare, diplomație profesionistă, parteneriate strategice și o economie capabilă să susțină aceste obiective”. Potrivit ei, „Republica Moldova are nevoie de o strategie de securitate realistă, transparentă și sustenabilă financiar”. „Ca de obicei cum suntem mințiți cu toții: “Diaspora ne salvează”, acuma tot așa vom spune și noi “veniți dragii noștri acasă, căci voi ați votat regimul galben, voi veniți în prima linie de apărare a patriei să ne salvați de război””, a scris ea pe o rețea de socializare.
Doctorul în științe politice Aurelia Peru s-a întrebat dacă „oare nu exagerează guvernarea cu pregătirea țării pentru scenarii „apocaliptice”?”.
„Documentul a aprins spiritele în mediul online, dar și în diaspora, o importantă sursă de susținere a guvernării. (…) Pentru soții și mamele care au băieți, asemenea vești reprezintă o sursă reală de anxietate. (…) De acum înainte, amenințările hibride vor fi invocate în fiecare știre, bănuiesc. (…) În acest context, vreau să vă reamintesc despre experimentul psihologului și medicului Avicenna, de acum aproape 2.000 de ani. (…) Avicenna a plasat un miel și un lup în țarcuri apropiate, separate doar de un gard de lemn destul de solid încât lupul să nu poată ajunge la miel, dar să se vadă și să se simtă reciproc. Lupul a rămas agitat, a mârâit, a încercat continuu să ajungă la miel. După mai puțin de o săptămână, mielul — care era perfect sănătos la început — a murit doar din cauza terorii, a stresului și a epuizării psihice, deși nu a fost atins fizic nici măcar o dată”, a menționat Peru.
Menționăm că moldovenii aflați peste hotare, supuși obligațiilor de mobilizare, ar putea fi nevoiți să revină în țară dacă primesc ordin de chemare sau li se comunică obligația de prezentare. Prevederea se regăsește într-un proiect al Ministerului Apărării care reglementează instituirea stării de război sau de asediu. Proiectul prevede obligații și pentru rezerviștii aflați în țară. După declararea mobilizării, aceștia vor putea părăsi localitatea de domiciliu sau de reședință pentru mai mult de 12 ore numai cu permisiunea comandantului organului administrativ-militar teritorial.
Starea de asediu ar putea fi instituită în cazul unei agresiuni armate iminente sau al unor amenințări grave cu componentă militară identificabilă, pentru cel mult 30 de zile, cu posibilitatea prelungirii succesive pentru perioade de maximum 30 de zile. Starea de război ar putea fi instituită în cazul unei agresiuni armate, al declarării războiului sau al notificării declanșării operațiunilor militare împotriva Republicii Moldova, la propunerea președintelui. În ambele situații, autoritățile ar putea dispune evacuări, restricții temporare de circulație, reguli speciale de traversare a frontierei și, dacă va fi necesar, raționalizarea consumului unor bunuri esențiale.
Proiectul se află în etapa de consultări. Dacă noua lege va fi aprobată de Guvern, votată în Parlament și promulgată de președinta Maia Sandu, aceasta va intra în vigoare pe 1 ianuarie 2027.
Înainte de a ajunge la guvernare, Vasile Tofan pleda pentru reforme de șoc în stilul președintelui argentinian Javier Milei. Primele 100 de zile ale guvernului său au fost însă marcate mai degrabă de taxe noi, gaze mai scumpe, compensații și sfaturi de a dormi în pulover. Pe 5 noiembrie, Tofan va prezenta bilanțul activității cabinetului său, în contextul publicării raportului Comisiei Europene privind extinderea UE. NewsMaker a analizat ce a reușit să facă premierul, la ce idei a renunțat și care dintre ele au rămas doar la nivel de declarații răsunătoare și postări pe Facebook.
Tofan – reformator
Principala sarcină a lui Tofan este să ridice economia Moldovei „din genunchi”. Redresarea economiei era o prioritate și pentru predecesorul său, Alexandru Munteanu, care a demisionat după o serie de scandaluri, pe fondul discuțiilor despre o reformă fiscal-bugetară extrem de nepopulară.
Politica fiscal-bugetară (PFB) propusă de guvernul Munteanu nu a mulțumit aproape pe nimeni, nici pe adepții politicilor economice de dreapta, nici pe reprezentanții taberei de stânga. Lui Tofan i-a revenit sarcina de a îndrepta situația.
Imediat după învestirea noului cabinet, premierul a promis că va prezenta proiectul politicii fiscal-bugetare în trei săptămâni și s-a ținut de cuvânt. Pe 6 august, Tofan și-a prezentat viziunea asupra reformei, iar pe 22 octombrie Parlamentul a adoptat în lectura a doua politica fiscal-bugetară pentru 2027.
Documentul prevede creșterea cotei TVA pentru hoteluri, restaurante și cafenele (HoReCa) de la 8% la 12% și a impozitului pe dividende de la 6% la 8%. De asemenea, TVA va fi aplicată coletelor din străinătate în valoare de până la 150 de euro. Măsura a fost deja supranumită „taxa pe Temu”, deși se aplică și comenzilor de pe alte platforme comerciale din străinătate. Ministerul Finanțelor estimează că aceste modificări vor aduce aproximativ 5,1 miliarde de lei în plus la bugetul de stat.
Între politica fiscal-bugetară a guvernului Tofan și propunerile cabinetului Munteanu sunt însă puține diferențe de fond, spune Veaceslav Ioniță, expert economic la IDIS „Viitorul”.
„Ea (politica fiscal-bugetară) este puțin mai bună decât ceea ce am văzut anterior. Dar nu are nimic revoluționar. Pur și simplu, introducerea taxelor suplimentare va fi mai blândă. Statul continuă să funcționeze în regim de urgență și de criză”, a explicat expertul.
Potrivit lui Ioniță, principala așteptare de la Tofan este să atragă investiții și să stimuleze creșterea economică. Prioritățile bugetare au rămas însă aproape aceleași, iar o parte importantă din fonduri merge în continuare către cheltuieli sociale.
„Și asta se face în detrimentul investițiilor. Așa a fost mereu. În toate guvernele. Mi se pare că Tofan are o libertate de acțiune foarte limitată. El pune în aplicare voința politică a PAS și nu reglementează politica socială”, consideră expertul.
Și analistul politic Ian Lisnevschi spune că Tofan nu are suficient control asupra propriului guvern.
„El (Vasile Tofan) practic nu controlează guvernul. Se creează impresia că nimeni nu-l ascultă. El declară una, iar apoi totul se întâmplă altfel. De exemplu, cât s-a vorbit despre reducerea aparatului de stat. În fapt, nu vedem asta. Același lucru este valabil și pentru celelalte idei ale sale”, a conchis Lisnevschi.
Tudor Mardei | NewsMaker
Tofan are însă câteva idei pentru a aduce mai mulți bani la buget. Chiar la prima ședință a noului guvern, când a primit în dar un tricou cu sigla cabinetului, premierul a propus ca astfel de tricouri și alte suveniruri cu însemnele guvernului să fie vândute, iar banii încasați să meargă la bugetul de stat.
Premierul a propus și valorificarea terenului pe care se află Penitenciarul nr. 13. În opinia lui Tofan, un teren atât de valoros ar trebui să aducă venituri statului. Acolo s-ar putea construi, de exemplu, un hotel sau „altceva care să aducă venituri la buget”, susține oficialul.
De la noul premier se așteaptă, înainte de toate, un salt economic, spune Angela Colațchi, doctor în științe politice. În condițiile actuale însă, un astfel de salt va fi greu de realizat, consideră ea.
„Și el este necesar. Dar este imposibil într-o țară cu un nivel ridicat de nemulțumire. Iar cu asemenea creșteri galopante ale prețurilor, acest lucru este inevitabil. Guvernul nu este responsabil de prețuri, dar este responsabil de o politică socială echilibrată”, a declarat experta.
Tofan – energetician
Tofan a venit cu propuneri neobișnuite atât pentru a atrage investiții, cât și pentru a depăși criza energetică. În septembrie, premierul s-a întâlnit cu miliardarul rus Igor Makarov, fondatorul companiei ITERA, redenumită ulterior ARETI. Makarov a fost vizat de sancțiuni occidentale. După ce a renunțat la cetățenia rusă în 2022, o parte dintre sancțiuni au fost ridicate. Altele rămân în vigoare, printre care cele impuse de Canada.
La ședința Parlamentului din 23 septembrie, convocată de urgență, Guvernul a cerut instituirea stării de urgență în sectoarele energetic și hidrologic. În cadrul ședinței, deputatul Igor Dodon l-a întrebat pe premier de ce s-a întâlnit cu Makarov.
„Domnul Makarov nu a venit întâmplător la Chișinău. Este un om cu o istorie interesantă. Are cetățenia Republicii Moldova. Este omul care livrează gaze turkmene în Europa. Și chiar vrea să ne ajute. Ne-a cerut să identificăm obiectivele unde poate ajuta prin acțiuni caritabile. Noi muncim mult, în loc să stăm și să așteptăm vremuri mai bune”, a spus Tofan.
Tudor Mardei | NewsMaker
Apariția oligarhului rus, dispus să ajute Moldova „pur și simplu”, a stârnit o reacție sceptică și un val de critici la adresa guvernului. Ulterior, Tofan a declarat că intenționează să caute gaze ieftine „oriunde, numai nu la Putin”.
Gazele au fost una dintre principalele teme ale discuțiilor noului premier cu țările vecine. Republica Moldova a cumpărat deja gaze din Ucraina la un preț mai mic decât până acum. De anul viitor, țara ar urma să importe gaze și din România, din Neptun Deep, cel mai mare zăcământ din Marea Neagră. Și gazele din România ar urma să coste mai puțin, datorită cheltuielilor mai mici de transport.
Aceste „succese în domeniul gazelor” au devenit cunoscute în contextul întâlnirilor lui Tofan cu omologii săi din Ucraina și România. Pe 26 octombrie, premierul moldovean a vizitat Kievul, iar a doua zi, pe 27 octombrie, noul premier român, Luca Niculescu, a venit la Chișinău.
IPN
Dar, în timp ce Tofan vorbea despre achiziții mai avantajoase și gaze mai ieftine din țările vecine, consumatorii moldoveni s-au confruntat cu scumpiri bruște. De la instalarea guvernului său, tarifele la încălzire au crescut cu peste 50%, în funcție de furnizor, iar cele la gaze pentru consumatorii finali, cu aproape 80%.
„Tofan va intra în istorie ca premierul în timpul căruia gazele s-au scumpit de două ori într-o lună”, a conchis Ian Lisnevschi.
Expertul economic Veaceslav Ioniță se îndoiește însă de eficiența actualului sistem de achiziție a gazelor. „Cumpărăm gaze cu 30% peste prețul mediu. De ce nu avem contracte pe termen lung? De ce nu există concurență între furnizori?”, întreabă expertul.
Tofan – socialist?
Scumpirea gazelor și a încălzirii i-a pus lui Tofan o nouă sarcină – cum să ajute populația să plătească facturile mai mari. Premierul, care pledase pentru reducerea drastică a rolului statului, a fost nevoit să-și revizuiască substanțial planurile inițiale.
La începutul mandatului, Tofan avertiza că guvernul nu va putea menține compensațiile pentru energie la nivelul de până atunci. Ulterior, cabinetul și-a revizuit poziția. În acest sezon de încălzire, mai multe persoane vor primi compensații, iar suma totală destinată acestora va depăși 2,6 miliarde de lei. Din bugetul de stat vor fi alocate 550 de milioane de lei, iar restul va fi acoperit de donatorii externi.
Schimbarea de poziție a stârnit discuții despre o orientare neașteptată a lui Tofan spre stânga. Înainte de a intra în guvern, acesta era cunoscut pentru viziunile sale economice de dreapta liberală și pentru susținerea reformelor radicale de piață. Cu puțin timp înainte de a fi propus pentru funcția de premier, Tofan a scris într-o postare amplă pe Facebook că Moldova are nevoie de reforme de șoc, în stilul președintelui argentinian Javier Milei.
Odată ajuns în fruntea Guvernului, Tofan a luat însă decizii mai apropiate de o politică economică de stânga. Premierul, care pledase pentru reducerea drastică a cheltuielilor statului, a menținut și a extins sprijinul social.
Parlamentul Republicii Moldova
„Mi se pare că Tofan abia acum a început să înțeleagă cât de complicat este totul. Cred că și-ar revizui tezele [după ce a dobândit experiență reală de guvernare]”, a remarcat Angela Colațchi.
Politoloaga mai spune că, pe fondul crizei regionale, diferențele dintre stânga și dreapta devin tot mai greu de distins în deciziile politicienilor, inclusiv în cele ale lui Tofan.
„Politicienii de dreapta folosesc idei de stânga în politica socială, iar politicienii de stânga folosesc metodele dreptei pentru a redresa economia”, a concluzionat experta.
Tofan – memă
Tofan are mai multe apariții publice decât predecesorul său și comentează frecvent subiectele de actualitate. Unele dintre declarațiile sale au devenit deja meme pe rețelele sociale.
Pe 23 septembrie, când Guvernul a cerut în Parlament instituirea stării de urgență în sectoarele energetic și hidrologic, premierul i-a îndemnat pe credincioși să se roage ca războiul din Orientul Mijlociu să se încheie cât mai repede și ca Moldova să aibă o iarnă caldă. Îndemnul a stârnit reacții ironice pe rețelele sociale.
Sfaturile lui Tofan despre cum să reducem consumul de căldură au stârnit și mai multe glume. Premierul a spus că e firesc să fie mai răcoare în apartament și a povestit că, pe vremea când locuia în Țările de Jos, dormea în pulover.
După această declarație, pe rețelele sociale au circulat numeroase meme și fotografii cu Tofan și alți membri ai Guvernului îmbrăcați în pulovere.
Tofan – adeptul comasării
Dacă în politica economică, Tofan și-a moderat pozițiile inițiale și s-a apropiat, într-o anumită măsură, de stânga, atunci în privința reformei administrativ-teritoriale, premierul continuă să susțină schimbări mai radicale.
Încă înainte de a fi numit premier, Tofan pleda pentru o reorganizare amplă a administrației locale și considera prea prudente propunerile guvernelor precedente.
Pe 1 octombrie, premierul a prezentat o nouă concepție privind organizarea administrativ-teritorială a Republicii Moldova. Mai puțin radicală decât proiectul inițial al lui Tofan, concepția prevede totuși desființarea raioanelor, care formează în prezent al doilea nivel al administrației publice locale. Acestea ar urma să fie înlocuite cu trei regiuni mari – Nord, Centru și Sud.
Tudor Mardei | NewsMaker
Totodată, municipiile Chișinău și Bălți, precum și autonomia Găgăuzia vor rămâne unități administrative separate. Statutul de municipiu îl va primi și Taraclia.
Tofan – omul apărării
Angela Colațchi consideră că încheierea acordului cu Ucraina privind cooperarea tehnico-militară este una dintre principalele realizări ale guvernului Tofan.
Potrivit ministrului Apărării, Anatolie Nosatîi, acordul va permite consolidarea protecției spațiului aerian al Moldovei și a securității cetățenilor săi. Opoziția, dimpotrivă, a criticat înțelegerile, declarând că acestea amenință statutul de neutralitate al țării.
Totodată, cazurile de încălcare a spațiului aerian al Moldovei de către drone nu au făcut decât să se înmulțească.
Tofan – promotorul integrării europene
Integrarea europeană rămâne una dintre principalele priorități ale guvernelor formate de PAS. Cabinetul lui Tofan nu a făcut excepție.
În primele 100 de zile de activitate ale acestuia, Moldova a deschis două clustere importante de negocieri cu Uniunea Europeană – „Piața internă” și „Competitivitate și piață incluzivă”.
Analistul politic Ian Lisnevschi consideră însă că este încă prea devreme ca deschiderea în sine a clusterelor de negocieri să fie trecută pe lista realizărilor guvernului. Principala încercare va începe în etapa următoare, când legile adoptate vor trebui aplicate în practică.
„Deschiderea clusterelor presupune adoptarea în continuare a unor legi. Dar nu este suficient să fie votate în Parlament, este necesară implementarea ulterioară a acestor legi. Punerea lor în practică. Nu este suficient să fie adoptate, ele trebuie să funcționeze”, a explicat expertul.
O altă temă importantă este posibila separare a Republicii Moldova și a Ucrainei în procesul de aderare la UE.
Până acum, cele două țări au avansat împreună spre aderare. La nivel european se discută însă tot mai mult despre posibilitatea ca fiecare țară să avanseze în ritmul său. Kievul se opune categoric acestui scenariu.
În timpul vizitei în Ucraina, Tofan a vorbit despre „viitorul european comun” al celor două țări, lăsând să se înțeleagă că, în viziunea Chișinăului, Republica Moldova și Ucraina ar urma să avanseze în continuare împreună spre aderarea la UE.
În acest context, Tofan va prezenta bilanțul primelor 100 de zile de guvernare, la o zi după publicarea raportului Comisiei Europene. Progresele Republicii Moldova în procesul de aderare la UE sunt însă doar o parte din acest bilanț.
Tofan – premier. Care e bilanțul?
Experții consultați de NM au identificat cu greu realizări importante ale guvernului Tofan în primele 100 de zile de mandat. „Din păcate, deocamdată nici măcar nu văd să fi fost pusă baza unor succese viitoare”, a declarat Veaceslav Ioniță.
Ian Lisnevschi admite că Tofan ar putea fi încă în etapa de elaborare a unei strategii mai ample de ieșire din criză, care să explice publicului cum intenționează Guvernul să rezolve problemele acumulate. „Totuși, deocamdată nu vedem o astfel de strategie”, a conchis expertul.
Pentru Angela Colațchi, 100 de zile sunt prea puține pentru a evalua cât de eficient lucrează noul guvern și în ce măsură poate schimba situația din țară. „Este timpul de care noua echipă, noul premier au nevoie pentru a se acomoda. Pentru a-și stabili prioritățile. Pentru a-și defini sarcinile”, a remarcat experta.
Prioritățile noului cabinet se vor vedea mai clar în proiectul bugetului de stat pentru 2027, consideră Angela Colațchi. Proiectul va arăta pentru care dintre schimbările promise Guvernul este gata să aloce bani. Abia atunci se va vedea și cât din programul de reforme în stilul lui Javier Milei se regăsește în politica lui Vasile Tofan și cât a rămas doar în vechile sale postări de pe Facebook.
Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.
Vreți să susțineți ceea ce facem?
Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.
O echipă a Administrației Generale Vamale din China desfășoară o misiune de audit în Republica Moldova pentru a evalua condițiile fitosanitare pentru exportul semințelor de struguri pe piața chineză. Informația a fost comunicată de Agenția Națională pentru Siguranța Alimentelor (ANSA) pe 4 noiembrie.
Potrivit ANSA, misiunea de audit are loc în perioada 1–6 noiembrie.
„Evaluarea constituie o etapă necesară pentru avansarea discuțiilor privind cerințele fitosanitare aplicabile exportului acestui produs în Republica Populară Chineză. Pe parcursul vizitei, cei trei experți chinezi examinează sistemul național de control fitosanitar. Întrevederile cu specialiștii ANSA vizează cadrul de reglementare, procedurile oficiale de inspecție și carantină fitosanitară, precum și măsurile de prevenire și control al organismelor dăunătoare. Programul include vizite de audit la un operator economic, pentru evaluarea proceselor de producție, a documentației, a trasabilității și a sistemului de management al calității. De asemenea, sunt prevăzute vizite la laboratoarele Centrului Național pentru Sănătatea Animalelor, Plantelor și Siguranța Alimentelor, pentru examinarea activităților de laborator relevante pentru controlul fitosanitar”, a comunicat ANSA.
Conform agenției, concluziile misiunii vor contribui la stabilirea pașilor următori în acest proces.
Reprezentanții Partidului Democrat obțin controlul asupra Camerei Reprezentanților și Senatului SUA, luând majoritatea de la republicani, relatează BBC cu referire la datele preliminare. Comentând rezultatele preliminare ale alegerilor, președintele Donald Trump a declarat că este „pe deplin pregătit să accepte aceste rezultate” și că este dispus să colaboreze cu adversarii politici.
În SUA se încheie votarea în cadrul alegerilor pentru Congres. Majoritatea secțiilor de votare s-au închis deja. Potrivit datelor preliminare, democrații vor obține majoritatea mandatelor în Camera Reprezentanților. În Senat, democrații vor obține cel puțin 51 din cele 100 de mandate, notează sursa citată.
O victorie categorică a democraților ar pune practic capăt agendei legislative a președintelui Donald Trump și ar deschide calea unei serii de anchete care să vizeze administrația acestuia și proiectele sale de afaceri în ultimii doi ani ai mandatului său de la Casa Albă, scrie CBS News.
Comentând rezultatele preliminare ale alegerilor, președintele Donald Trump a scris pe rețeaua de socializare Truth Social că numele său nu s-a regăsit pe buletinele de vot și a adăugat: „Dacă aș fi participat, am fi obținut o victorie categorică!”. Ulterior, după ce a devenit clar că reprezentanții Partidului Democrat câștigă în mai multe circumscripții și state considerate bastioane ale republicanilor, Trump a venit cu o nouă reacție, într-un interviu acordat publicației New York Times. El a declarat că este „pe deplin pregătit să accepte aceste rezultate” și că este dispus să colaboreze cu adversarii politici. „Știți, vom fi bucuroși să colaborăm cu ei. Probabil vom reuși să ajungem la vreun acord”, a adăugat Trump.
Pe fondul alegerilor, Trump a publicat pe rețeaua de socializare Truth Social o fotografie cu o șapcă roșie pe care scria VETO.
Noii membri ai Camerei Reprezentanților și ai Senatului își vor prelua mandatele la începutul lunii ianuarie 2027. Potrivit sursei citate, chiar dacă democrații vor obține majoritatea în ambele camere, o eventuală procedură de impeachment împotriva lui Donald Trump aproape sigur nu se va încheia cu demiterea acestuia din funcție. Pentru aceasta ar fi necesar votul a două treimi dintre membrii Senatului, adică 67 de voturi, iar, potrivit estimărilor generale, democrați nu vor reuși să obțină o asemenea majoritate.
În același timp, partidul care deține majoritatea, chiar și la o diferență de un singur vot, poate: bloca adoptarea proiectelor de lege înaintate de administrația prezidențială sau de cealaltă cameră a Congresului; poate iniția anchete privind diverse situații controversate pentru administrație, poate chema la audieri în comisiile parlamentare principalele persoane implicate și le poate interoga minuțios în fața camerelor de filmat; poate adopta sau respinge, cu majoritate simplă, legi privind alocările bugetare; în cazul în care deține majoritatea în Senat, poate respinge numirile în funcție ale miniștrilor federali și ale judecătorilor.
O dronă a intrat în spațiul aerian al Republicii Moldova prin segmentul transnistrean și, peste două minute, a ieșit prin raionul Soroca. Aceasta a intrat și a ieșit dinspre și, respectiv, spre Ucraina. Informațiile au fost comunicate în dimineața zilei de 4 noiembrie de Ministerul Apărării.
Potrivit Ministerului, zborul neautorizat a avut loc în contextul atacurilor masive ale Federației Ruse asupra Ucrainei.
Drona a intrat în spațiul aerian național la ora 04:23, din direcția localității Zahnitkiv, regiunea Odesa, îndreptându-se spre orașul Camenca, din regiunea transnistreană. Aceasta a ieșit la ora 04:25 prin localitatea Vărăncău, raionul Soroca, continuându-și zborul spre regiunea Vinița din Ucraina.
Amintim că, pe 2 noiembrie, Ministerul Apărării a raportat că, în luna octombrie, spațiul aerian al Republicii Moldova a fost încălcat de 19 ori, iar șase drone au explodat la sol.
Categoria The Woman in Telecom recunoaște femeile care au adus contribuții semnificative în industria telecomunicațiilor. Dna Carolina Bugaian, CEO al Moldcell, a fost selecționată pentru acest premiu prestigios datorită abilităților sale de conducere, angajamentului de a depăși barierele și devotamentului pentru abilitarea femeilor. De-a lungul carierei sale, doamna Bugaian a fost un catalizator al schimbării, inspirând și îndrumând nenumărate femei să urmeze o carieră în telecomunicații. Ea pledează activ pentru șanse egale și a creat un mediu în care femeile pot prospera și reuși.
La categoria Social Contribution Award au fost evidențiate organizații care oferă nu doar produse sau servicii cu impact social pozitiv, ci și care demonstrează un angajament față de responsabilitatea socială și reducerea decalajului digital. Aspirațiile către contribuția socială a companiei Moldcell este în ADN-ul său, demonstrată prin Fundația Moldcell, înființată în 2020. Fundația consolidează inițiative filantropice și proiecte sociale menite să facă din Moldova un loc mai bun de trai, aliniat la Obiectivele de Dezvoltare Durabilă ONU în Moldova. Eforturile Fundației acoperă domenii precum incluziunea digitală, ajutorul în cazuri de dezastre, educația, antreprenoriatul social, siguranța online și reflectă acțiunile companiei de a reduce inegalitățile și de a promova o societate mai bună.
