Moldcell, operatorul de telecomunicații digitale și servicii financiare din Republica Moldova, a fost selecționat pentru prestigioasele premii World Communication Awards 2023 (WCA). Realizările companiei au asigurat nominalizări la trei categorii semnificative: Woman in Telecom, People and Culture Award și The Social Contribution.
World Communication Awards (WCA) este recunoscut pe scară mondială ca fiind una dintre cele mai prestigioase distincții din industria telecomunicațiilor. Anul acesta marchează ediția aniversară de argint a premiilor, cu un număr impresionant de 220 de contribuții și un număr record de jurați.
Femei în domeniul telecomunicațiilor — Carolina Bugaian, Directoare Generală Moldcell
Categoria The Woman in Telecom recunoaște femeile care au adus contribuții semnificative în industria telecomunicațiilor. Dna Carolina Bugaian, CEO al Moldcell, a fost selecționată pentru acest premiu prestigios datorită abilităților sale de conducere, angajamentului de a depăși barierele și devotamentului pentru abilitarea femeilor. De-a lungul carierei sale, doamna Bugaian a fost un catalizator al schimbării, inspirând și îndrumând nenumărate femei să urmeze o carieră în telecomunicații. Ea pledează activ pentru șanse egale și a creat un mediu în care femeile pot prospera și reuși.
Premiul Oameni și Cultură
La categoria People and Culture Award, jurații au selectat organizații care exemplifică un angajament față de bunăstarea angajaților lor, dezvoltarea abilităților digitale și cultivarea unei culturi pozitive a companiei. Nominalizarea Moldcell evidențiază angajamentul companiei față: bunăstarea angajaților, dezvoltarea talentelor și fructificarea rezultatelor profesionale. Angajamentul organizației de a promova o cultură a inovației și excelenței a fost recunoscut prin desemnarea sa drept cel mai bun angajator din Republica Moldova. Moldcell își reconfirmă poziția de business cu față umană #DigitallyHuman, asigurând condiții excelente de muncă, un climat bazat pe spirit de echipă și practici în care nevoile angajaților sunt o prioritate.
Contribuția Socială — Moldcell și Fundația Moldcell
La categoria Social Contribution Award au fost evidențiate organizații care oferă nu doar produse sau servicii cu impact social pozitiv, ci și care demonstrează un angajament față de responsabilitatea socială și reducerea decalajului digital. Aspirațiile către contribuția socială a companiei Moldcell este în ADN-ul său, demonstrată prin Fundația Moldcell, înființată în 2020. Fundația consolidează inițiative filantropice și proiecte sociale menite să facă din Moldova un loc mai bun de trai, aliniat la Obiectivele de Dezvoltare Durabilă ONU în Moldova. Eforturile Fundației acoperă domenii precum incluziunea digitală, ajutorul în cazuri de dezastre, educația, antreprenoriatul social, siguranța online și reflectă acțiunile companiei de a reduce inegalitățile și de a promova o societate mai bună.
Angajamentul Moldcell față de inovare, oameni și societate, diversitatea de gen și abilitarea femeilor diferențiază compania în industria telecomunicațiilor. Cu o abordare #digitallyhuman centrată pe client, Moldcell este dedicat creării unui viitor mai strălucit pentru femeile din afaceri și oferirii de servicii de telecomunicații de top clienților săi valoroși.
Întrucât Moldcell reprezintă cu mândrie Republica Moldova pe scena globală la World Communication Awards, compania își menține misiunea sa de a aduce întreaga lume în mâinile abonaților săi pentru ca aceștia să-și tăiască viața din plin.
Câștigătorii finali din aceste categorii vor fi dezvăluiți în timpul ceremoniei de premiere din 22 noiembrie 2023, la Muzeul Național Maritim din Amsterdam.
Despre Moldcell: Moldcell este un operator de telecomunicații digitale din Republica Moldova care oferă inovații digitale și o gamă largă de planuri tarifare, produse și servicii de înaltă calitate prin intermediul rețelei sale de magazine situate în toată țara, precum și prin intermediul magazinului online Moldcell eShop.
Moldcell este o investiție străină directă, prezentă pe piața Republicii Moldova din anul 2000, iar din 25 martie 2020 face parte din Grupul Global CG Corp. Cu peste 23 de ani de experiență în industria telecomunicațiilor, Moldcell se angajează să promoveze digitizarea economiei și să stimuleze incluziunea financiară pentru toți.
Despre World Communication Awards (WCA): WCA celebrează realizările remarcabile din industria telecomunicațiilor și valorifică organizațiile și persoanele care stimulează inovația și excelența în serviciile de comunicații la nivel global. Premiile sunt organizate de Total Telecom, o sursă de informare și cercetare de top pentru industria telecomunicațiilor.
Adunarea Populară a Găgăuziei (APG) a adoptat, în cadrul ședinței extraordinare din 10 iulie, o declarație prin care își exprimă dezacordul față de decizia Curții Constituționale, care a declarat neconstituționale mai multe prevederi privind competențele autonomiei. Documentul a fost susținut de 20 de deputați, iar doi s-au abținut.
Ședința a fost convocată la o zi după hotărârea Curții Constituționale prin care Găgăuzia a fost lipsită de dreptul de a organiza în mod independent alegerile și de a-și constitui propriul organ electoral.
În declarația citită de președintele APG, Valentin Gaidarji, deputații critică hotărârea instanței, care a dat câștig de cauză Ministerului Justiției, și susțin că aceasta afectează statutul juridic al autonomiei. Totodată, ei afirmă că vor apăra drepturile Găgăuziei prin toate mijloacele legale.
APG a lansat și un apel către președinta Republicii Moldova, Parlament și Guvern prin care cer autorităților să renunțe la revizuirea „unilaterală” a bazelor juridice ale autonomiei și să revină la dialog. Deputații de la Comrat precizează că orice modificare a statutului juridic al Găgăuziei trebuie făcută prin consultare. Potrivit lor, integrarea europeană ar trebui să consolideze, nu să diminueze, statutul special al autonomiei.
NewsMaker a solicitat reacții de la Guvern, Președinție și Parlament. Până la publicarea știrii, instituțiile nu au răspuns.
Reamintim, pe 9 iulie, Curtea Constituțională a declarat neconstituțional dreptul autonomiei găgăuze de a-și constitui în mod independent organul electoral, precum și de a participa la numirea șefilor subdiviziunilor teritoriale ale poliției, SIS și Direcției Justiției din Găgăuzia.
În timp ce autoritățile de la Chișinău susțin că nu intenționează să desființeze autonomia, la Comrat există temeri că din Găgăuzia va rămâne doar „o denumire istorică”.
De ce a fost lipsită autonomia de o parte din competențe, cum ar putea influența această decizie relațiile dintre Comrat și Chișinău și ce urmează, NewsMaker a explicat – AICI.
Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.
Vreți să susțineți ceea ce facem?
Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.
Partidul PAS va marca, pe 11 iulie, cinci ani de când se află la guvernare. Mai mult decât atât, este vorba despre o guvernare deplină, după ce formațiunea a obținut majoritatea parlamentară la alegerile din 2021, iar în 2025 și-a păstrat această majoritate și a format din nou Guvernul. În campania electorală, PAS a promis integrarea europeană, că va lupta împotriva corupției și va combate amenințărilor hibride ale Rusiei. NewsMaker a analizat principalele angajamente asumate de partid și ce a reușit să realizeze în cei cinci ani de guvernare.
Politica externă și integrarea europeană
Întregul program electoral al PAS din 2021 a fost construit în jurul integrării europene, pe care partidul a declarat-o principalul său obiectiv strategic. La șase luni după venirea formațiunii la guvernare, Rusia a declanșat războiul împotriva Ucrainei, ceea ce a schimbat radical situația geopolitică din regiune și a accelerat, fără precedent, procesul de integrare europeană a Republicii Moldova.
În 2021, PAS promitea să „apropie Moldova de perspectiva aderării la Uniunea Europeană”. În martie 2022, Republica Moldova, urmând exemplul Ucrainei, a depus cererea de aderare la UE. Câteva luni mai târziu, țara noastră a obținut statutul de „țară candidată”, iar în decembrie 2023 liderii statelor membre ale Uniunii Europene au decis începerea negocierilor oficiale de aderare cu Republica Moldova și Ucraina.
În programul său electoral din 2025, PAS a promis ca, pe parcursul celui de-al doilea mandat, care se încheie în 2029, să finalizeze negocierile de aderare a Republicii Moldova la Uniunea Europeană. Totodată, actuala guvernare promite că țara noastră va deveni stat membru cu drepturi depline al UE până în anul 2030.
Tudor Mardei/NewsMaker
Datorită contextului geopolitic, Republica Moldova a avansat considerabil pe calea integrării europene. Totuși, aderarea la Uniunea Europeană până în 2030 pare un obiectiv foarte ambițios. Deschiderea capitolelor de negociere a întâmpinat dificultăți din cauza blocării de către Ungaria a procesului pentru Ucraina, în condițiile în care Republica Moldova și Ucraina avansează pe drumul integrării europene „la pachet”.
După schimbarea guvernării în Ungaria, situația s-a schimbat, însă ritmul reformelor din Republica Moldova rămâne un factor decisiv. Totodată, sub semnul întrebării este pus și caracterul „deplin” al aderării la Uniunea Europeană: la Bruxelles se discută despre introducerea unei „perioade de probă” pentru noii membri, care ar presupune limitarea drepturilor acestora într-o primă etapă. Kievul a declarat că acceptă doar o aderare deplină, în timp ce Chișinăul nu a comentat oficial aceste planuri ale Bruxellesului.
Un aspect interesant este că în programul electoral al PAS din 2021 era menționată și Rusia. În ceea ce privește relațiile cu Federația Rusă, partidul promitea „promovarea unui dialog politic pozitiv, respectuos și pragmatic cu Federația Rusă, cu respectarea intereselor naționale ale Republicii Moldova”.
După victoria PAS la alegerile din 2021, președinta Maia Sandu s-a întâlnit, la Chișinău, cu reprezentantul special al președintelui Rusiei pentru regiunea transnistreană, Dmitri Kozak. În noiembrie același an, ministrul de Externe de atunci, Nicu Popescu, a efectuat o vizită de lucru la Moscova, unde a avut întrevederi cu Dmitri Kozak și cu ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov.
După invazia Rusiei în Ucraina, în februarie 2022, politica Chișinăului s-a schimbat, însă, radical. Autoritățile au redus la minimum contactele cu Moscova și s-au alăturat sancțiunilor occidentale împotriva Rusiei. Reprezentanții PAS și Maia Sandu vorbesc constant despre atacurile hibride ale Moscovei și tentativele de destabilizare a situației din Republica Moldova. În această perioadă, mai mulți angajați ai Ambasadei Rusiei au fost expulzați din țară, iar Centrul Rus pentru Știință și Cultură din Chișinău a fost închis.
Reforma justiției și lupta împotriva corupției
Un alt „stâlp” al promisiunilor electorale ale PAS a fost reforma justiției. Partidul a promis să reformeze Procuratura Anticorupție (PA), astfel încât aceasta să nu mai investigheze cazurile mărunte de corupție și să se concentreze exclusiv pe corupția la nivel înalt. Se poate considera că această promisiune a fost îndeplinită prin delimitarea competențelor dintre Procuratura Anticorupție și Centrul Național Anticorupție (CNA). În prezent, CNA se ocupă de cazurile de corupție sistemică, iar Procuratura Anticorupție investighează doar dosarele de „mare corupție” și finanțarea ilegală a partidelor.
O altă promisiune importantă a PAS a fost crearea unei Curți Anticorupție, idee promovată activ de președinta Maia Sandu. Majoritatea parlamentară a elaborat și a adoptat în prima lectură proiectul de lege, însă, în urma criticilor, conceptul a fost modificat radical. În locul unei Curți Anticorupție au fost create colegii specializate în cadrul Judecătoriei Chișinău, care examinează dosarele de corupție de mare rezonanță. Aceasta nu este însă o practică nouă în Republica Moldova. La Judecătoria Buiucani activează deja un complet de judecători care examinează cele mai răsunătoare dosare penale. Acești judecători au pronunțat sentințele în dosarele fostului lider al Partidului Democrat, Vladimir Plahotniuc, bașcanei Găgăuziei, Evghenia Guțul, și fostei deputate a Partidului „Șor”, Marina Tauber.
De asemenea, PAS a promis să modifice Constituția pentru a permite confiscarea averilor nejustificate ale funcționarilor și angajaților statului. Însă, în lipsa unei majorități constituționale, partidul a optat pentru un proiect de lege obișnuit. Acesta permite confiscarea bunurilor transferate de persoanele condamnate către terți pentru a evita confiscarea, precum și confiscarea averii în lipsa inculpatului, în cazul decesului acestuia sau al neprezentării în fața instanței.
PAS a promis, de asemenea, să elimine imunitatea președintelui și a deputaților în cazurile de corupție. Și această promisiune s-a lovit însă de lipsa unei majorități constituționale. Proiectul de lege a fost adoptat în prima lectură, însă nu a mai ajuns să fie votat în lectura a doua.
În schimb, promisiunea de a face ordine în sistemul de declarare a veniturilor și averilor a fost mai ușor de îndeplinit. Mult timp, legislația Republicii Moldova le-a permis funcționarilor să declare imobile de lux și automobile premium la valori diminuate, folosind valoarea cadastrală sau vamală. Pentru a elimina această problemă, autoritățile au modificat și clarificat regulile de declarare.
De asemenea, PAS a promis să asigure verificarea eficientă de către Autoritatea Națională de Integritate (ANI) a averilor funcționarilor publici, inclusiv cu ajutorul specialiștilor internaționali. În practică, lucrurile au evoluat diferit, însă cooperarea cu experții străini a fost stabilită.
PAS și-a îndeplinit și promisiunea de a transforma Curtea Supremă de Justiție (CSJ) într-o instanță clasică de recurs, menită să unifice practica judiciară, precum și de a reduce numărul judecătorilor CSJ la 20. În prezent, Curtea Supremă examinează în fond doar un număr restrâns de cauze.
Principalul element al reformei justiției și cea mai importantă promisiune a PAS în acest domeniu este evaluarea externă a integrității și eticii profesionale a judecătorilor și procurorilor (vetting). Procesul a fost lansat în 2022, însă nu a fost finalizat nici până în prezent, termenul-limită fiind amânat de la sfârșitul anului 2025 la sfârșitul anului 2026. Nici procesul de vetting nu a fost lipsit de scandaluri răsunătoare, inclusiv în jurul numirii în comisia de vetting a olandezului Herman van Hebel.
PAS a promis, de asemenea, să consolideze independența Oficiului Avocatului Poporului. Cu toate acestea, instituția Ombudsmanului este supusă periodic presiunilor politice. În ultimii ani, au existat cel puțin două astfel de cazuri făcute publice.
PAS a propus consolidarea capacităților Serviciului de Informații și Securitate (SIS) în domeniul combaterii corupției. În 2025, Parlamentul a clarificat prin lege atribuțiile SIS și le-a concentrat asupra combaterii amenințărilor hibride.
La alegerile din 2021, PAS a promis înăsprirea pedepselor pentru corupție. În practică, însă, măsurile adoptate au avut efecte diferite. Pedepsele pentru corupția electorală au fost înăsprite semnificativ, în timp ce sancțiunile pentru o serie de infracțiuni de corupție au fost, dimpotrivă, atenuate. Procuratura Anticorupție a emis chiar o declarație în care susținea că, în urma modificărilor legislative inițiate de PAS, 94 de persoane au fost eliberate de răspundere penală după reducerea termenelor de prescripție, ca urmare a schimbării gradului de gravitate al infracțiunilor de corupție.
În plus, PAS a promis efectuarea unui audit extern al Procuraturii Generale și al Curții de Apel. Această promisiune nu a fost însă realizată.
Totodată, partidul s-a angajat să pună capăt practicii arestărilor nejustificate, care au dus în repetate rânduri la condamnarea Republicii Moldova la Curtea Europeană a Drepturilor Omului. Cu toate acestea, această practică nu a fost eliminată.
De asemenea, pentru a îmbunătăți respectarea drepturilor omului, PAS a promis construirea unei noi închisori care să înlocuiască Penitenciarul nr. 13 din Chișinău, ale cărui condiții de detenție au fost în repetate rânduri invocate în cauze examinate de Curtea Europeană a Drepturilor Omului. Proiectul are însă o vechime de peste zece ani, iar termenul de realizare a fost amânat de mai multe ori. În prezent, autoritățile estimează că noul penitenciar va fi finalizat în 2029.
Salarii și pensii
Printre promisiunile electorale ale PAS s-a numărat și majorarea pensiei minime la 2.000 de lei. În 2026, aceasta a ajuns la 3.264,66 lei, iar pentru persoanele cu un stagiu de cotizare de 40 de ani – la 3.525,72 lei. Au crescut și indemnizațiile acordate la nașterea copilului, pe care PAS promisese să le majoreze la 10.000 de lei. În acest an, indemnizația unică la nașterea copilului este de 21.886 de lei. Totodată, în Republica Moldova au fost introduse plăți lunare de 1.000 de lei pentru copiii cu vârsta de până la doi ani.
A crescut și salariul mediu, pe care PAS promisese să îl majoreze până în 2025 la 15 mii de lei. În 2025, potrivit datelor statistice, salariul mediu a fost de 15.472 de lei. În același timp, inflația cumulată din 2021 a depășit 85%.
Infrastructură
Majoritatea promisiunilor PAS în domeniul infrastructurii au rămas neîndeplinite.
La alegerile din 2021, partidul a promis construirea a două poduri peste Prut, la Leova și Ungheni, precum și a unui pod peste Nistru, între Iampol și Cosăuți. Construirea podului peste Nistru a fost însă blocată de războiul din Ucraina, lucrările la podul de la Ungheni au început abia în 2026, iar la Leova a fost instalat doar un pod de pontoane. În plus, construcția drumului de acces către acesta a generat un scandal.
Nici în ceea ce privește drumurile bilanțul nu este unul prea optimist. În 2021, PAS a promis reabilitarea a 2.800 km de drumuri naționale și a 3.000 km de drumuri din mediul rural. În 2025, partidul a recunoscut că, în patru ani de guvernare, au fost reparați doar 750 km de drumuri.
NewsMaker
Tot în 2021, PAS a promis construirea a nouă stații de epurare în orașe și instalarea a 10.000 km de iluminat stradal. Până în 2025, partidul a anunțat doar începerea lucrărilor la stațiile de epurare din Comrat și Soroca și instalarea a 610 km de iluminat stradal nou.
La alegerile din 2025, PAS a promis să repare încă 3.000 km de drumuri, să construiască primul tronson al autostrăzii Odesa–Chișinău–Ungheni–Iași, să identifice finanțarea pentru întreaga autostradă și să construiască încă patru poduri peste Prut, inclusiv și podul de la Ungheni, aflat deja în construcție.
Energetică
În 2021, PAS a promis să finalizeze construcția liniei electrice Vulcănești–Chișinău, menită să conecteze direct Republica Moldova la rețeaua energetică europeană, ocolind regiunea transnistreană. Linia nu a fost încă pusă în funcțiune, deși, potrivit autorităților, lucrările de construcție au fost finalizate, iar în prezent sunt efectuate testele necesare.
În schimb, gazoductul Iași–Ungheni, promis de PAS, a devenit pe deplin funcțional, în special după ce Republica Moldova a renunțat complet la importurile de gaze din Rusia.
Securitate și apărare
În 2021, PAS a promis să reformeze și să modernizeze armata Republicii Moldova. Totuși, în programul electoral nu erau prevăzute cifre concrete. De asemenea, partidul a promis „actualizarea documentelor de politici de stat în domeniul securității și apărării naționale pentru a răspunde noilor amenințări și provocări la adresa securității naționale”.
Aceste promisiuni au fost îndeplinite de PAS. În 2023, Parlamentul a aprobat Strategia securității naționale, iar în 2024 – Strategia apărării naționale. În 2025, Parlamentul a adoptat Strategia militară pentru anii 2025–2035. Potrivit acestor documente, PAS intenționează să majoreze, în decurs de zece ani, cheltuielile pentru sectorul apărării până la 1% din PIB.
Programul electoral al PAS din 2021 prevedea și „perfecționarea cadrului legislativ în domeniul controlului și protecției spațiului aerian național”. În 2025, Parlamentul a adoptat Legea privind securitatea spațiului aerian național. Cu doi ani mai devreme, autoritățile au achiziționat un radar francez de supraveghere aeriană și susțin că vor continua consolidarea capacităților de apărare, în contextul survolării ilegale periodice a spațiului aerian al Republicii Moldova de către drone, pe fondul războiului din Ucraina.
Reintegrarea Transnistriei
La alegerile din 2021, PAS a promis să continue dialogul cu Tiraspolul în cadrul formatului de negocieri „5+2”. În ultimii cinci ani, însă, acest format nu a mai funcționat. După izbucnirea războiului din Ucraina, dialogul dintre Chișinău și Tiraspol are loc în formatul „1+1”, dar, potrivit ambelor părți, contactele au fost reduse la minimum. Autoritățile nerecunoscute de la Tiraspol susțin că, din cauza legii privind „separatismul”, inițiată de PAS, evită să se deplaseze pe malul drept al Nistrului. Cu toate acestea, în 2026 au avut loc două întrevederi ale reprezentanților speciali ai Chișinăului și Tiraspolului, la Bender.
PAS a inițiat, de asemenea, crearea Fondului de Convergență, care urmează să acumuleze impozite de pe malul drept și de pe malul stâng al Nistrului, precum și donații din partea partenerilor internaționali pentru finanțarea unor proiecte în regiunea transnistreană. Deocamdată, autoritățile nu au precizat despre ce proiecte este vorba. La rândul lor, autoritățile nerecunoscute de la Tiraspol au calificat ideea Fondului de Convergență drept „biruri”.
Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.
Vreți să susțineți ceea ce facem?
Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.
Introducerea de către Uniunea Europeană a taxelor vamale pentru coletele cu o valoare de până la 150 de euro poate afecta negativ exporturile companiilor din Republica Moldova care expediază produse în statele UE prin trimiteri poștale. Informația a fost confirmată de Ministerul Dezvoltării Economice și Digitalizării, într-un răspuns pentru NewsMaker.
„Pe termen scurt, este inevitabilă o perioadă de adaptare și, posibil, o ușoară temperare a volumelor pe segmentul trimiterilor poștale directe de mică valoare. Totuși, pe termen mediu, această regulă UE ne obligă să integrăm e-commerce-ul moldovenesc direct în lanțurile logistice europene”, a declarat Ministerul Dezvoltării Economice și Digitalizării.
Potrivit autorităților, „această inovație legislativă, deși impune bariere pe canalul clasic de poștă directă, va stimula o maturizare a businessului moldovenesc”. „Pentru a rămâne competitivi, producătorii autohtoni vor fi încurajați să treacă de la livrările individuale „pachet cu pachet” (B2C) la modele logistice consolidate (B2B2C). Asta presupune exportul de loturi mai mari de marfă către depozite logistice (fulfillment) situate în interiorul UE (de exemplu, în România), unde mărfurile trec vama o singură dată, fiind ulterior livrate rapid și fără taxe vamale suplimentare către clientul final din orice țară UE”, a adăugat instituția.
Conform Ministerului, „strategia de stimulare a comerțului electronic include deja pârghii pentru a atenua acest șoc”. Instituția a menționat digitalizarea și simplificarea procedurilor de export. „Continuăm reducerea barierelor birocratice la nivel național pentru ca pregătirea documentelor de export să coste cât mai puțin timp și bani pentru antreprenori”, a precizat Ministerul. Autoritățile au vorbit și despre consiliere și suport oferite prin intermediul Organizației pentru Dezvoltarea Antreprenoriatului (ODA), adăugând că sunt disponibile programe de internaționalizare și granturi care pot ajuta companiile să își finanțeze tranziția către platforme internaționale și depozite logistice externe.
***
Amintim că, de la 1 iulie 2026, UE a introdus noi reguli vamale pentru trimiterile poștale cu mărfuri provenite din afara Uniunii Europene, cu o valoare de până la 150 de euro. Pentru fiecare articol declarat se aplică o taxă de 3 euro, la care se pot adăuga costuri suplimentare. Regulile vizează mărfurile expediate de companii către persoane fizice.
Congresul Autorităților Locale critică termenul-limită pentru amalgamarea voluntară: „O presiune uriașă pe primării”. Guvernul: „Este momentul să găsim limbă comună”
Directorul executiv al Congresului Autorităților Locale din Moldova (CALM), Viorel Furdui, susține că termenul-limită de 31 iulie pentru încheierea amalgamării voluntare a primăriilor nu are bază legală. Totodată, el a spus că „invocarea agresivă a datei pune o presiune uriașă pe primării”. În același timp, potrivit acestuia, „nu există niciun mecanism care să garanteze că localitățile amalgamate vor primi efectiv finanțările”. NewsMaker a solicitat în acest sens o reacție de la secretarul general al Guvernului, Alexei Buzu. La rândul său, Buzu a declarat, în aceeași zi, pe o rețea de socializare, că Guvernul va oferi sprijin financiar concret și i-a îndemnat pe primari „să găsim limbă comună, să finalizăm discuțiile și să luăm decizii responsabile”.
Ce a declarat Furdui
Pe 9 iulie, Furdui a scris pe rețelele de socializare că „data de 31 iulie 2026 este o construcție politică fără bază legală”. „Este ilegală: nu există în nicio lege care să o prevadă. (…) Invocarea agresivă a datei de 31 iulie 2026 pune o presiune uriașă și nejustificată pe primăriile din toată țara. Această grabă artificială distruge din start ideea de „amalgamare voluntară”. Când primarii sunt fugăriți, presați și împinși să decidă în câteva săptămâni, nu mai vorbim de o unire benevolă, ci de o amalgamare impusă”, a adăugat acesta.
Totodată, a spus că „nu există niciun mecanism care să garanteze că localitățile amalgamate vor primi efectiv finanțările promise”.
„De la lansarea sa, la începutul lui 2024, și până nu demult, procesul de amalgamare voluntară a produs doar două fuziuni finalizate. Apoi, la un moment dat, în câteva luni avem deja sute!!!! Am întrebat public, încă din februarie: Ce sa schimbat: au apărut, brusc, fonduri sau stimulente atât de mari încât să justifice o asemenea accelerare? Răspunsul nostru a rămas neschimbat: nu stimulentele s-au schimbat — presiunea s-a schimbat”, se mai arată în mesajul lui Furdui.
Potrivit directorului executiv al CALM, „conceptul reformei nu a fost niciodată consultat real cu APL, societatea civilă, CALM și alți actori relevanți”.
NewsMaker a solicitat în acest sens o reacție de la secretarul general al Guvernului, Alexei Buzu.
Ce a declarat Buzu despre procesul de amalgamare
Menționăm că, tot pe 9 iulie, Alexei Buzu a declarat pe rețelele de socializare că, în august, Executivul va începe procesul de amalgamare normativă.
„Procesul de amalgamare voluntară se va încheia pe 31 iulie. În august, Guvernul va începe procesul de amalgamare normativă. Pentru primăriile sub 3000 de locuitori, amalgamarea va deveni obligatorie. De aceea, încurajăm aleșii locali să valorifice această etapă voluntară și să ia decizii responsabile în interesul comunităților pe care le reprezintă. Este momentul să găsim limbă comună, să finalizăm discuțiile și să luăm decizii responsabile pentru viitorul localităților noastre”, a comunicat Buzu.
El a mai spus că, „acum, localitățile pot decide singure cu cine se unesc, cum își organizează administrația și care sunt prioritățile de investiții”. „Guvernul oferă sprijin financiar concret pentru această etapă: 3000 de lei pentru fiecare locuitor din primăria unită, bani pentru proiecte de infrastructură, până la un milion de lei pentru pregătirea procesului și sprijin anual în bugetul local timp de 3 ani. Aceste resurse sunt disponibile în cadrul etapei de amalgamare voluntară”, a conchis secretarul general al Guvernului.
***
Pe 7 iulie, președintele Parlamentului și liderul PAS, Igor Grosu, a declarat că reforma administrației publice locale continuă, menționând că a auzit falsuri în acest sens. De asemenea, oficialul a precizat că peste 760 de primării au inițiat deja procedura de amalgamare voluntară.
Menționăm că, în ianuarie 2026, Guvernul Republicii Moldova a dat start oficial reformei administrativ-teritoriale. Reforma este considerată una dintre cele mai dificile reforme planificate de autorități, întrucât presupune reducerea numărului de primării și reorganizarea consiliilor raionale. NM a explicat, anterior, care sunt reformele dificile pe care va trebui să le realizeze guvernarea în 2026.
La începutul lunii iunie, președinta Maia Sandu a recunoscut că această reformă va avea „costuri politice” pentru partidul de guvernare, însă aceasta nu mai poate fi amânată. Președintele Parlamentului, Igor Grosu, a declarat la postul public de televiziune că, până la începutul anului 2027 – an în care vor avea loc alegeri locale în Republica Moldova – trebuie să se vină cu o decizie politică asumată privind reforma administrativ-teritorială, astfel încât viitorii primari și consilieri locali să fie aleși deja în noile unități administrativ-teritoriale.
Un grup de persoane a protestat astăzi, 10 iulie, în fața Președinției, în timp ce fracțiunea parlamentară „Democrația Acasă” urma să participe la consultările privind desemnarea unui candidat la funcția de prim-ministru. Manifestanții l-au acuzat pe liderul formațiunii, Vasile Costiuc, că ar avea legături cu omul de afaceri Vasile Gagiu. Potrivit protestatarilor, aproape 200 de familii așteaptă de ani de zile să intre în posesia apartamentelor pentru care au achitat.
„Halal de așa deputați care își bat joc de oameni și manipulează. Costiuc, nu umbla cu manipulările!” – au scandat manifestanții în timp ce Costiuc se apropia de clădirea Președinției, alături de colegii săi din fracțiune. Detalii – AICI.
Solicitați de NM pentru un comentariu, manifestanții l-au acuzat pe parlamentar de presupuse legături cu Vasile Gagiu, care ar avea afaceri imobiliare.
„Costiuc fuge acum că știe că e în cârdășie cu Gagiu. Noi când l-am chemat la proteste nu a vrut să vină niciodată, dar l-am prins cum se întâlnește pe ascuns cu Gagiu”, a declarat un protestatar.
„Se trage de timp artificial. 198 de familii așteaptă cheile de la apartamente. Protestăm de doi ani deja”, a precizat un alt protestatar.
Întrebat de NewsMaker cum comentează manifestația cu care a fost întâmpinat, Costiuc nu a răspuns acuzațiilor, dar a spus că toate persoanele au dreptul constituțional de a protesta: „Oamenii au tot dreptul să protesteze, să fie nemulțumiți. Sunt în drept constituțional să protesteze față de Președinție, față de Parlament, față de Costiuc, dacă a condus Republica Moldova și i-a dezamăgit”.
NewsMaker va acorda dreptul la replică persoanelor vizate.
Vasile Gagiu ar fi implicat în preluarea proiectului imobiliar de pe strada Alexandru cel Bun 115 din Chișinău, unde sute de persoane ar așteapta de ani de zile să intre în posesia apartamentelor cumpărate. Proiectul a fost lansat în 2012 de compania „Prihojanin-M”, care a vândut apartamente aflate în construcție, însă blocurile nu au mai fost finalizate, iar beneficiarii nu și-au primit locuințele.
În 2024, construcțiile au fost preluate de Gagiu, scrie Știri.md. Potrivit reprezentanților investitorilor, acesta și-ar fi asumat finalizarea complexului prin intermediul companiei Just-Invest și le-a oferit beneficiarilor posibilitatea fie să rămână în proiect și să cumpere apartamente la un preț preferențial, fie să recupereze o parte din banii investiți. Majoritatea ar fi optat pentru continuarea proiectului.
„Am intrat în acest proiect pentru a-i ajuta pe oameni. (…) Mi-am propus până la finele anului 2025 să finalizez complexul și să le pot da oamenilor cheile. Vreau să facem o comunitate prietenoasă, ca oamenii să uite de calvarul prin care au trecut.”, declara Vasile Gagiu în aprilie 2025, potrivit sursei citate.
Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.
Vreți să susțineți ceea ce facem?
Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.
Categoria The Woman in Telecom recunoaște femeile care au adus contribuții semnificative în industria telecomunicațiilor. Dna Carolina Bugaian, CEO al Moldcell, a fost selecționată pentru acest premiu prestigios datorită abilităților sale de conducere, angajamentului de a depăși barierele și devotamentului pentru abilitarea femeilor. De-a lungul carierei sale, doamna Bugaian a fost un catalizator al schimbării, inspirând și îndrumând nenumărate femei să urmeze o carieră în telecomunicații. Ea pledează activ pentru șanse egale și a creat un mediu în care femeile pot prospera și reuși.
La categoria Social Contribution Award au fost evidențiate organizații care oferă nu doar produse sau servicii cu impact social pozitiv, ci și care demonstrează un angajament față de responsabilitatea socială și reducerea decalajului digital. Aspirațiile către contribuția socială a companiei Moldcell este în ADN-ul său, demonstrată prin Fundația Moldcell, înființată în 2020. Fundația consolidează inițiative filantropice și proiecte sociale menite să facă din Moldova un loc mai bun de trai, aliniat la Obiectivele de Dezvoltare Durabilă ONU în Moldova. Eforturile Fundației acoperă domenii precum incluziunea digitală, ajutorul în cazuri de dezastre, educația, antreprenoriatul social, siguranța online și reflectă acțiunile companiei de a reduce inegalitățile și de a promova o societate mai bună.
