parlament.md

„Moldova a bătut toate antirecordurile posibile”. Comuniștii și socialiștii vor depune o moțiune de cenzură contra Guvernului Recean

Fracțiunea parlamentară Blocul Comuniștilor și Socialiștilor (BCS) inițiază procedura de moțiune de cenzură împotriva Guvernului Recean. Proiectul moțiunii de cenzură va fi înaintat în Parlament la următoarea ședință legislativă. Precizările au fost făcute de deputatul socialist Vlad Batrîncea în cadrul unei conferințe de presă din 25 septembrie.

Batrîncea a declarat că BCS a demarat moțiunea de cenzură împotriva Guvernului pentru că acesta nu ar fi „capabil” să gestioneze criza economică din Moldova.

Economia națională se află într-o cădere liberă. Agricultura este în prag de faliment și Republica Moldova nu mai este competitivă, nici pe piața internă, nici pe piața externă. Guvernul nu are nicio poziție politică în acest sens. (…) Guvernul de astăzi nu este capabil să nască nicio idee economică fezabilă, clară, care să fie pe înțelesul oamenilor. (…) Ei comentează orice subiecte de ordin ideologic, luptă cu propaganda, luptă cu proprii cetățeni, cu opoziția. Mereu găsesc vinovatul, însă, dragi guvernanți, voi sunteți cei care purtați răspundere și responsabilitate pentru aceste eșecuri. Republica Moldova a bătut toate antirecordurile posibile și imposibile. (…) Datoria istorică a Republicii Moldova a atins cote istorice, nici în anii ’90 nu am avut asemenea cifre”, a spus el.

Deputatul socialist a menționat că vor înainta moțiunea de cenzură în Parlament săptămâna viitoare. Tot atunci, potrivit lui Batrîncea, fracțiunea își va prezenta și soluțiile pentru redresarea economiei naționale.

Atunci când vom înainta, la următoarea ședință a Parlamentului, moțiunea de cenzură, vom prezenta și un set de soluții anticriză, deoarece noi, socialiștii, împreună cu colegii de bloc, comuniștii, de un an de zile suntem activi în elaborarea planului național anticriză. Pentru că înțelegem că este puțin a critica, pentru că cineva pe viitor trebuie să-și asume responsabilitatea pentru această situație și să vină cu măsuri clare privind gestionarea acestei moșteniri”, a spus parlamentarul.

Amintim că Blocul Comuniștilor și Socialiștilor a anunțat în iulie 2023 că inițiază elaborarea proiectului de moțiune de cenzură împotriva Guvernului Recean, pentru ca ulterior să fie declanșate alegeri parlamentare anticipate. BCS și-a argumentat inițiativa prin faptul că actuala formațiune de guvernământ și Guvernul Recean ar fi adus Moldova la o stare precară. De cealaltă parte, PAS a declarat atunci că guvernările anterioare sunt direct responsabile de faptul că Moldova rămâne în continuare o țară vulnerabilă. Detalii AICI.

***

Moțiunea de cenzură exprimă retragerea încrederii acordate Guvernului la învestitură. Moțiunea de cenzură asupra activității Guvernului poate fi inițiata de cel putin 1/4 din numarul deputaților aleși. Moțiunea de cenzură se adoptă cu votul majorității deputaților prezenți.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

 

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Виталий Шмаков / NewsMaker

CEC a decis: 12 secții de votare pentru locuitorii din stânga Nistrului. Câte vor fi în diaspora

Comisia Electorală Centrală (CEC) a decis organizarea a 301 secții de votare în străinătate pentru alegerile parlamentare, precum și a 12 secții de votare pentru locuitorii din stânga Nistrului. Deciziile au fost luate pe 24 august, în cadrul unei ședințe.

CEC a decis organizarea a 12 secții de votare pentru cetățenii cu drept de vot din localitățile din stânga Nistrului, precum și pentru cei domiciliați în municipiul Bender și în comuna Chițcani, satele Cremenciug și Gîsca din raionul Căușeni, aflate provizoriu în afara controlului suveran al autorităților constituționale ale Republicii Moldova.

De asemenea, Comisia a decis organizarea a 301 secții de votare în străinătate. Dintre acestea 4 secții de votare vor fi constituite pentru cetățenii Republicii Moldova aflați pe teritoriul Statelor Unite ale Americii, Canadei, Regatului Norvegiei, Regatului Suediei, Republicii Finlanda, Republicii Islanda, Japonia, Republica Coreea, Australia și Noua Zeelandă care au ales să utilizeze drept metodă alternativă de vot, votarea prin corespondență.

***

În contextul secțiilor de votare pentru cetățenii din stânga Nistrului, amintim că pe 15 august Tiraspolul a transmis o adresare către Parlamentul Republicii Moldova, solicitând deschiderea a 41 de secții de votare la viitoarele alegeri parlamentare pentru locuitorii din regiunea transnistreană care dețin cetățenie moldovenească.

Vicepreședintele CEC, Pavel Postica, a declarat că vor fi organizate doar 10 secții. Spre comparație, la alegerile prezidențiale din toamna anului 2024 au fost deschise 30 de secții pentru cetățenii de pe malul stâng. Potrivit lui Postica, dacă analizăm prezența medie la ultimele trei scrutine, numărul secțiilor pentru locuitorii din stânga Nistrului nu ar trebui să depășească 10.

Numărul secțiilor de votare și al alegătorilor din stânga Nistrului a început să scadă din 2019. Până atunci, ambele cifre erau în creștere. Astfel, potrivit datelor Promo-Lex, la alegerile parlamentare din 2014 pentru votanții din regiune au fost deschise 26 de secții, iar la cele parlamentare din 2019 – 47. Și numărul alegătorilor a crescut în acești ani: 9 261 în 2014 și 37 257 pe circumscripția națională la alegerile parlamentare din 2019. La alegerile prezidențiale din 2020 au fost deschise 42 de secții, la parlamentarele anticipate din 2021 – 41, iar la prezidențialele din 2024 – 30. În turul al doilea al alegerilor prezidențiale au votat 26 260 de alegători de pe malul stâng, adică 1,5% din numărul total al celor care au votat în turul al doilea.

Tradițional, alegătorii din stânga Nistrului dau preferință la alegeri forțelor proruse. Astfel, în turul al doilea al alegerilor prezidențiale din 2024, mai mult de 79% dintre alegătorii din regiune l-au susținut pe candidatul din partea Partidului Socialiștilor, Alexandr Stoianoglo. Pentru actuala președintă, Maia Sandu, au votat puțin peste 20% dintre alegători. În turul al doilea al alegerilor prezidențiale din 2020, mai mult de 85% dintre locuitorii din regiune care au votat l-au susținut pe liderul socialiștilor, Igor Dodon, în timp ce pe candidata din partea PAS, Sandu, au susținut-o circa 14%.

***

Cu referire la secțiile de votare în diaspora, menționăm că în luna iulie CEC a propus deschiderea a 294 de secții. Totuși, lista prezentată atunci era una preliminară.

Prin comparație, la scrutinul din 2024 au fost deschise 231 de secții în 37 de țări.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: