Drepturile sociale nu sunt un lux, ci fundamentul securității democratice — cu acest mesaj a început președinta Maia Sandu deschiderea conferinței de înalt nivel privind Carta Socială Europeană, desfășurată pe 19 martie la Chișinău, alături de secretarul general al Consiliului Europei, Alain Berset. Aproximativ 50 de delegații din statele membre ale Consiliului Europei au discutat despre legătura dintre protecția socială și stabilitatea democratică, în contextul în care inegalitățile economice și instabilitatea geopolitică alimentează nemulțumirile cetățenilor și ascensiunea extremismului. Conferința se desfășoară în perioada în care Republica Moldova deține președinția Comitetului Miniștrilor al Consiliului Europei.
Maia Sandu: drepturile sociale stau la baza securității democratice
Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a deschis pe 19 martie conferința de înalt nivel privind Carta Socială Europeană alături de Secretarul General al Consiliului Europei, Alain Berset, și a subliniat că drepturile sociale nu sunt un lux, ci un pilon esențial al supraviețuirii democrației. Șefa statului a vorbit despre experiența Moldovei în fața tentativelor de subminare a democrației prin exploatarea vulnerabilităților sociale și a avertizat că acest fenomen nu este specific doar Moldovei, ci afectează întreaga Europă.
Sandu a prezentat măsurile concrete luate de autoritățile moldovenești pentru a proteja cetățenii în fața crizei energetice, a inflației și a presiunilor generate de războiul din vecinătate.
„În țara noastră, experiența ne-a învățat că drepturile sociale sunt esențiale pentru supraviețuirea democrației. Aceste provocări nu sunt doar politice, ci și sociale — iar ele necesită răspunsuri sociale”, a declarat Sandu.
Președinta a explicat că protejarea democrației a însemnat în mod direct protejarea cetățenilor — prin majorarea salariului minim și a pensiei medii, programe de compensare a facturilor la energie, extinderea sprijinului pentru familiile vulnerabile și investiții în servicii de îngrijire a copiilor pentru ca părinții, în special mamele, să poată continua să lucreze. Totodată, a fost intensificată combaterea muncii nedeclarate și încurajată participarea pe piața muncii.
Sandu a subliniat și importanța protejării drepturilor sociale ale cetățenilor moldoveni din diaspora, inclusiv prin acorduri de securitate socială cu statele de reședință, și a evidențiat rolul partenerilor internaționali în susținerea eforturilor Moldovei.
„Drepturile sociale nu sunt un lux, ci stau la baza securității democratice, la fel ca drepturile politice fundamentale. Dacă vrem să protejăm democrația, trebuie să ne asigurăm că aceasta oferă rezultate pentru toți”, a conchis Sandu.
Alain Berset: „creșterea costului de trai amplifică sentimentul de insecuritate”
Secretarul General al Consiliului Europei, Alain Berset, a plasat discuțiile într-un context geopolitic marcat de conflicte cu impact devastator asupra economiei și drepturilor omului, descriind perioada actuală drept una de cotitură în care Europa se confruntă simultan cu transformări ale ordinii internaționale și cu tensiuni în contractul social. Acesta a avertizat că creșterea costurilor de trai și dificultățile de acces la servicii de bază amplifică sentimentul de insecuritate în rândul populației și că drepturile sociale nu mai pot fi tratate ca un element secundar.
„Intrăm într-o fază de deconstrucție a ordinii globale, unde puterea înlocuiește regulile. Când dispar regulile, forța umple golurile și standardele duble își iau locul. Continentul nostru se confruntă nu cu o ruptură, ci cu două rupturi — în ordinea legală internațională și în contractele sociale. Și fiecare din ele se influențează reciproc. În lume, tot mai multe persoane simt că sistemul eșuează și le stârnește un sentiment de insecuritate”, a declarat Berset.
Secretarul General a subliniat că Carta Socială Europeană reprezintă „o Constituție socială a Europei” și că, la 30 de ani după revizuirea sa, întrebarea nu mai este despre recunoașterea drepturilor, ci despre aplicarea lor concretă.
Expertul ONU: criza democrației este o una a drepturilor sociale
Profesorul Olivier De Schutter, membru al Comitetului European pentru Drepturi Sociale și raportor special al ONU pentru sărăcie extremă, a avertizat că ascensiunea extremismului de dreapta în Europa nu este o problemă politică, ci una profund socială. Potrivit acestuia, alegătorii care votează pentru partide populiste sunt cei care se simt abandonați de sistemele de protecție socială, iar inegalitățile economice alimentează direct creșterea sprijinului pentru aceste partide.
„Alegătorii care cad pradă acestor partide populiste de dreapta sunt cei care se simt abandonați și îngrijorați de viitor. O creștere de un punct a indicelui Gini al inegalității veniturilor a fost asociată cu o creștere de un punct a sprijinului pentru partidele populiste. Aceasta este o corelație aproape perfectă”, a declarat De Schutter.
România: când drepturile sociale sunt garantate, încrederea crește
Secretarul de stat al Ministerului Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale din România, Ciprian Nicolae Văcaru, și-a început intervenția cu referire la războiul din Ucraina, care pune presiune asupra economiilor și resurselor publice europene, subliniind că în astfel de momente este esențial ca oamenii să simtă că sunt susținuți de instituțiile naționale și europene. Aceasta înseamnă, în primul rând, acces la locuri de muncă decente, educație de calitate, servicii medicale și protecție socială adecvată. Văcaru a atras atenția că inegalitățile persistente și lipsa de oportunități pentru grupurile vulnerabile — inclusiv comunitățile de romi — generează frustrare și neîncredere dacă nu sunt abordate prin politici publice corecte.
„Asigurarea egalității de șanse și a incluziunii reale a romilor nu este doar o chestiune de justiție socială, ci și o condiție importantă pentru consolidarea coeziunii sociale și a rezilienței democratice. Drepturile sociale trebuie privite și ca un mecanism de protecție a stabilității democratice prin reducerea sărăciei și sprijinirea grupurilor vulnerabile. În cadrul noului Pact Democratic pentru Europa, consolidarea punerii în aplicare a Cartei Sociale Europene trebuie să rămână o prioritate comună. Prin solidaritate, cooperare și angajament susținut ne putem asigura că instituțiile democratice continuă să protejeze demnitatea și bunăstarea tuturor cetățenilor”, a declarat Văcaru.
Ucraina: drepturile sociale și reziliența democratică sunt inseparabile
Ministrul protecției sociale, familiei și unității din Ucraina, Denis Uliutin, a prezentat experiența țării sale în reformarea sistemului social în timp de război, subliniind că oamenii judecă democrația nu după instituții, ci după experiența lor zilnică de corectitudine și securitate.
„În vremuri de criză — fie că este vorba de război, criză energetică sau presiune asupra costului vieții — oamenii evaluează democrația prin experiența lor zilnică privind corectitudinea, securitatea și oportunitatea. Dacă oamenii simt că sistemul îi protejează și îi tratează corect, încrederea lor crește. Dacă consideră că sistemul este nejust și imprevizibil, instituțiile democratice devin vulnerabile”, a declarat Uliutin.
Ministrul ucrainean a explicat că Ucraina construiește un nou contract social bazat pe trei principii: drepturile sociale trebuie să corespundă capacității reale de a le oferi, sprijinul trebuie să fie bazat pe nevoile reale ale oamenilor și nu pe statutul formal, iar politica socială trebuie să funcționeze nu doar ca protecție, ci și ca investiție — ajutând oamenii să se întoarcă la muncă și să rămână membri activi ai societății.
Norvegia: modelul nordic, exemplu de reziliență democratică
Secretarul de stat al Ministerului Muncii și Incluziunii Sociale din Norvegia, Kjetil Vevle, a vorbit despre inegalitățile sociale globale în creștere, alimentate de război, tensiuni regionale și ascensiunea inteligenței artificiale. Acesta a prezentat modelul norvegian ca exemplu de reziliență democratică, bazat pe cooperarea tripartită dintre lucrători, angajatori și autorități, și pe un sistem universal de bunăstare accesibil tuturor, finanțat prin impozitare progresivă. Oficialul a subliniat că munca rămâne cea mai bună protecție împotriva sărăciei, iar încrederea reciprocă în societate este fundamentul unei democrații funcționale.
„Când avem încredere unul în celălalt și în instituții care acționează corect și previzibil, devine mai ușor să cooperăm, să acceptăm decizii și să gestionăm dezacordurile fără conflicte. Consultările periodice între autorități și partenerii sociali pe subiectele legate de piața muncii și bunăstare sunt esențiale pentru atingerea consensului și dezvoltarea unor politici eficiente. Chiar și cu tradițiile noastre îndelungate, nu putem lua încrederea sau valorile democrației ca ceva de la sine înțeles. De aceea, Norvegia este angajată în dezvoltarea unui nou Pact Democratic pentru Europa”, a declarat Vevle.
UNFPA: Egalitatea de gen, soluție la criza demografică
Directoarea regională a Fondului Națiunilor Unite pentru Populație (UNFPA) pentru Europa de Est și Asia Centrală, Florence Bauer, atras atenția că îngrijorările privind scăderea natalității alimentează în mai multe țări o reacție împotriva egalității de gen — o tendință pe care o consideră profund greșită. Potrivit ei, restricționarea autonomiei femeilor nu rezolvă problemele demografice, ci le agravează. În Republica Moldova, un program susținut de UNFPA a dus la creșterea ratei de angajare a femeilor cu copii mici de la 37% la 50% în doar trei ani.
„Egalitatea de gen nu este o amenințare demografică, ci o soluție definitivă. Într-o eră a îmbătrânirii populației și reducerii forței de muncă, o economie nu-și poate permite să lase deoparte jumătate din capitalul său uman”, a declarat Bauer.
Reprezentanta UNFPA a prezentat programul „Politici Favorabile Familiilor Sensibile la Dimensiunea de Gen”, prin care organizația ajută guvernele și companiile să creeze locuri de muncă care permit atât femeilor, cât și bărbaților să echilibreze cariera și familia.
„Apelul meu este de a renunța la tratarea sănătății și îngrijirii reproductive ca simple costuri sociale. Trebuie să investim în capitalul uman ca motor al egalității de gen și rezilienței demografice”, a conchis Bauer.
Comisia Europeană: patru inițiative pentru consolidarea drepturilor sociale
Stefan Olsson, director în cadrul Direcției Generale pentru Ocuparea Forței de Muncă, Afaceri Sociale și Incluziune a Comisiei Europene, a prezentat la Chișinău patru inițiative europene aflate în derulare pentru consolidarea drepturilor sociale.
Inițiative anunțate sunt: Uniunea Competențelor, lansată cu un an în urmă pentru a adresa lacunele de competențe din economia europeană; prima strategie anti-sărăcie a UE, care va viza combaterea sărăciei în rândul copiilor și consolidarea sistemului de protecție socială; o inițiativă pentru consolidarea mobilității lucrătorilor pe teritoriul UE prin digitalizare; și o foaie de parcurs privind locurile de muncă de calitate, bazată pe principiul dialogului social.
„Carta Socială Europeană este o ancoră a progresului social pe continentul european și în Uniunea Europeană. Toate statele membre au ratificat carta originală sau au revizuit-o, iar aceasta a stat la baza multor alte instrumente europene, inclusiv Carta drepturilor fundamentale a UE și Pilonul european al drepturilor sociale. Noi facem progrese sociale semnificative, dar rămâne mult de făcut. Noi pierdem — vom pierde un milion de lucrători până în 2050, dacă continuăm tot așa. Rămân devotat și angajat să transform drepturile sociale în realitate pentru toți cetățenii noștri”, a declarat Olsson.
Carta Socială Europeană este un tratat al Consiliului Europei care garantează drepturi sociale fundamentale, inclusiv dreptul la muncă, protecție socială, sănătate, locuință și acces la educație. Ea promovează justiția socială, incluziunea și egalitatea, având un rol esențial în consolidarea democrației și a coeziunii sociale în Europa.
Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.
Vreți să susțineți ceea ce facem?
Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.
Susțineți NewsMaker!
