Facebook/Maia Sandu

Moldova a preluat pentru prima dată președinția NALAS. Mesajul Maiei Sandu la deschiderea reuniunii anuale

Președinta țării Maia Sandu a participat pe 13 aprilie la deschiderea Reuniunii anuale a Adunării Generale a Rețelei Asociațiilor Autorităților Locale din Europa de Sud-Est (NALAS). În acest an, țara noastră a preluat pentru prima dată președinția NALAS.

Șefa statului a atras atenția că, în această regiune, oamenii se confruntă de cele mai multe ori cu aceleași provocări, însă au și aspirații comune, și anume apropierea de familia europeană a națiunilor și crearea unor condiții de viață europene pentru cetățeni.

„Scopul nostru comun este să construim comunități puternice și prospere, unde oamenii au oportunități de angajare, acces la apă, canalizare, servicii de sănătate și educație. Din țara noastră pleacă prea mulți cetățeni în căutarea unei vieți mai bune. Ne dorim ca oamenii să rămână în țară, iar cei care au plecat să se întoarcă. Știm că pentru a atinge un asemenea obiectiv trebuie să construim Europa acasă. Visul nostru este să creăm sate și orașe europene aici, în Moldova”, a menționat Sandu.

Președinta țării a precizat că, pentru a atinge acest scop, trebuie asigurat acces echitabil la finanțare publică pentru toate comunitățile, lucru care încă lipsește în Moldova din cauza deciziilor politice uneori iresponsabile. Totodată, Maia Sandu consideră că este esențială descentralizarea fiscală.

„Majoritatea comunităților au bugete anuale care constituie mai puțin de 10% din costurile unui proiect de alimentare cu apă. Astfel, comunitatea locală trebuie să aștepte cel puțin 10 ani pentru a asigura alimentarea cu apă a locuitorilor. Programul „Satul European” la care lucrăm constituie o inițiativă de a combina diverse fonduri și de a simplifica regulile de finanțare, așa încât să crească echitatea și accesul comunităților la finanțare pentru proiecte de dezvoltare locală. De asemenea, ne dorim ca acest fond să sprijine deschiderea afacerilor la nivel local”, a mai spus șefa statului.

Aceasta a precizat că, din cauza crizei pandemice, programul a fost amânat, însă speră că va fi lansat în curând, împreună cu programul de recuperare economică a țării.

NALAS este o rețea de asociații ale autorităților locale din sud-estul Europei. Rețeaua reunește 14 asociații care în care intră 9000 de autorități locale. NALAS promovează procesul de descentralizare în cooperare cu administraţia centrală şi organizaţiile internaţionale, considerând că autonomia locală este un atribut cheie al procesului de tranziţie ce afectează ţările din sud-estul Europei.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

presedinte.md

84 de ani de la cel mai mare val de deportări staliniste. Conducerea Moldovei: „Avem datoria să nu uităm. Să spunem adevărul”

Conducerea de vârf a Republicii Moldova a transmis mesaje de comemorare la 84 de ani de la primul val al deportărilor staliniste. Maia Sandu, Dorin Recean și Igor Grosu au evocat traumele lăsate de regimul sovietic asupra zecilor de mii de familii din Republica Moldova și au făcut apel la păstrarea memoriei istorice.

„Sovieticii au sfâșiat destine, au despărțit familii și au condamnat oameni nevinovați la moarte. Cei deportați au pierdut tot ce au construit de-a lungul anilor și au ajuns în lagăre de muncă forțată, de unde mulți nu s-au mai întors niciodată. Durerea acelor vremuri încă ne răscolește. O resimțim ori de câte ori cineva încearcă să nege faptele sau să ascundă adevărul. Cea mai profundă formă de respect față de strămoșii noștri este să păstrăm vie amintirea suferinței lor – și să ne asigurăm ca astfel de tragedii să nu se mai repete niciodată. Avem datoria să nu uităm. Să spunem adevărul”, a scris președinta Maia Sandu pe rețele.

Premierul Dorin Recean a adus o mărturie personală. Șeful Guvernului a vorbit despre drama trăită de familia sa, acum 84 de ani: „Șase din cei 12 copii ai bunicului meu de pe tată au fost deportați în Siberia, alți 3 au fost nevoiți să se ascundă în România. Această tragedie nu este doar o statistică în cărțile de istorie – este tragedia neamului nostru. Copiii au rămas fără tați, familiile au fost rupte și duse în diferite locuri la pierzanie, iar noi, cei rămași, n-am știut și ni s-a interzis să aflăm ce s-a ales din ei. Unde au murit. În ce groapă au fost aruncați. Ce vină li s-a adus. Ne-a fost interzis să întrebăm, să vorbim, să aflăm”.

Și în Parlament, deputații au ținut un minut de reculegere în memoria victimelor primului val de deportări.

„În noaptea de 12 spre 13 iunie 1941, în Moldova a început prima operațiune a deportărilor staliniste. (…) Toți acești oameni nevinovați sunt o parte din zecile de milioane de victime ale regimului autoritar. (…) Este important să vorbim despre aceste atrocități, fiindcă vorbim despre bunicii, părinții și rudele noastre, care au îndurat chinuri și care, mulți dintre ei, nu s-au mai întors acasă”, a declarat speakerul Igor Grosu.

Amintim că, pe 11 iunie, ultimele 20 000 de dosare ale persoanelor deportate pe criterii politice au fost transmise către Agenția Națională a Arhivelor. Dosarele includ informații detaliate – date personale, nivel de educație, statut social, componența familiei, locul de origine, trasee de deportare, bunuri confiscate, condiții de trai, decizii privind încetarea deportării și hotărâri de reabilitare – despre peste 57 000 de victime smulse cu forța din casele lor și trimise în exil în regiunile Uniunii Sovietice.

Documentele vor fi păstrate de Agenția Națională a Arhivelor, unde vor putea fi cercetate, înțelese și onorate de istorici, cercetători și publicul larg. 

***

Conform raportului către Stalin, Molotov și Beria, pe 13 iunie din RSSM au fost deportați într-o singură noapte 24 360 persoane. Circa o mie de persoane ale căror nume figurau în listele inițiale au reușit să evite deportarea. Doar trei au reușit să se ascundă. 318 au trecut în prealabil în altă localitate. 133 de persoane nu au fost strămutate pentru că erau grav bolnave. Cu toate acestea, din amintirile victimelor, femeile cu sarcină avansată nu erau scutite de deportare. 829 de persoane au fost scutite de deportare „pe motivul insuficienței probelor” vinovăției. Majoritatea deportaților proveneau din Chișinău, Bălți, Taraclia. Erau strămutați cu familiile, cu toate acestea, pe drum spre locul de surghiun membrii familiilor erau separați. Circa 8 mii de bărbați au fost internați în lagăre de muncă. Mamele cu copii erau plasate în colonii speciale din Kazahstan, și din regiunile Omsk și Novosibirsk.

Mai multe detalii despre valul de deportări staliniste care a avut loc în noaptea de 12 spre 13 iunie 1941 – citiți în proiectul special NM „Nu se va mai întoarce nimeni și niciodată – aici vă vor putrezi oasele”.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: