Moldova Agroindbank răspunde prompt nevoilor businessului pe timp de pandemie. Acum, pentru dezvoltarea activității întreprinderilor micro, mici și mijlocii, precum și pentru crearea și păstrarea locurilor de muncă viabile, poți solicita finanțare în cadrul unui nou proiect de creditare lansat de MAIB. Mijloacele financiare sunt acordate de Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei (CEB) pentru realizarea programului „Răspuns de urgență la COVID-19 şi suport pentru întreprinderile micro, mici și mijlocii”.
Pentru finanțare vor fi eligibile proiectele investiționale, activitățile curente și creditarea retroactivă pe timp de pandemie.
Programul oferă libertatea de a solicita mai multe credite pentru diferite proiecte, în sumă cumulativă de 2 mil. euro, pe un termen de până la 6 ani, cu o periodă de grație de 24 luni pentru proiecte investiționale și pe un termen de până la 4 ani, cu o perioadă de grație de 12 luni pentru majorarea capitalului circulant.
Pentru un credit acordat în lei, rata dobânzii va constitui 6.5%, iar pentru cel în euro – 4%. Totodată, 10% din suma creditului solicitat de la bancă se va acorda la o rată a dobânzii de 0%.
Primii clienți au beneficiat deja de credite în cadrul proiectului MAIB. Ei au primit banii necesari pentru completarea mijloacelor circulante și acoperirea cheltuielilor curente.
Dacă și tu ai nevoie de mijloace financiare pentru a-ți dezvolta afacerea în condiții de pandemie, solicită oferta de la Moldova Agroindbank, accesând link-ul https://bit.ly/SolicitaOFERTA.
Autoritățile elaborează un studiu de prefezabilitate pentru Vila Herța și Vila Kligman din Chișinău, în cadrul procesului de restaurare a celor două edificii, sprijinit de Franța. Muzeul Național de Artă al Moldovei, care gestionează edificiile, intenționează să înființeze în Vila Kligman un muzeu dedicat pictorului Mihai Grecu, iar destinația Vilei Herța urmează să fie discutată în cadrul unor consultări publice, după ce reprezentanți ai sectorului cultural au propus crearea unui Muzeu al Femeilor în Artă. Informațiile se regăsesc într-o scrisoare transmisă de Ministerul Culturii managerului cultural Victoria Nagy Vajda, una dintre persoanele care propun crearea Muzeului Femeilor în Artă. La rândul său, Nagy Vajda afirmă că toate propunerile privind viitorul celor două clădiri ar trebui analizate în mod egal și în cadrul aceluiași proces de consultare.
Într-o scrisoare semnată de secretarul de stat Corneliu Cirimpei, Ministerul Culturii a precizat că, în cazul vilelor urbane „V. Herța” și „M. Kligman” este în curs de elaborare un studiu de prefezabilitate. Documentul va sta la baza deciziilor privind dezvoltarea și funcțiunile viitoare ale celor două edificii.
Totodată, instituția a menționat că Muzeul Național de Artă al Moldovei intenționează să creeze în Vila „M. Kligman” Muzeul „Mihai Grecu”, dedicat operei artistului.
„În ceea ce privește propunerea de creare a Muzeului Femeilor în Artă în «Vila urbană a lui V. Herța», Ministerul Culturii apreciază valoarea și relevanța acesteia și consideră importantă continuarea dialogului cu reprezentanții comunității artistice și ai societății civile. În acest sens, în perioada următoare, vor fi organizate consultări publice și ateliere de lucru cu participarea reprezentanților societății civile, ai comunității artistice și ai sectorului cultural, în vederea elaborării unei viziuni coerente privind dezvoltarea edificiilor «Vila urbană a lui V. Herța» și «Vila urbană a lui M. Kligman» și stabilirea funcțiunilor lor muzeale”, a menționat ministerul.
În răspunsul său către minister, Victoria Nagy Vajda a salutat organizarea consultărilor și a spus că va participa la acestea. Ea a remarcat însă că proiectul Muzeului „Mihai Grecu” pare deja conturat la nivel instituțional și consideră că toate propunerile privind destinația complexului Herța–Kligman ar trebui evaluate după aceleași criterii.
Potrivit acesteia, proiectele ar trebui analizate în funcție de oportunitate, fezabilitate și impact, ținând cont de patrimoniul existent, de nevoile actuale ale sectorului cultural și de tendințele europene din domeniul muzeal.
„Astfel, consider că discuția privind destinația viitoare a celor două edificii trebuie să depășească perspectiva unor opțiuni instituționale deja conturate, dar care nu au fost supuse anterior unei dezbateri publice, și să ia în considerare în mod real potențialul pe termen lung al acestui ansamblu, astfel încât decizia privind viitoarea destinație a complexului Herța–Kligman să fie fundamentată și orientată spre interesul public și dezvoltarea durabilă a sectorului cultural”, a declarat Victoria Nagy Vajda.
Amintim că Victoria Nagy Vajda și istoricii de artă Ludmila Toma și Constantin Ciobanu au propus, la sfârșitul lunii august, înființarea unui Muzeu al Femeilor în Artă în Casa Herța, după restaurarea clădirii. Într-o scrisoare deschisă adresată președintei Maia Sandu, cei trei au solicitat sprijin pentru inițiativă.
Procurorii modifică învinuirea în dosarul „Kuliok”, în care este cercetat liderul socialiștilor, Igor Dodon. Anunțul a fost făcut la ședința de judecată din 24 septembrie, de la Curtea Supremă de Justiție. Potrivit procurorului, este necesară prezența lui Dodon în instanță pentru a-i fi înmânată ordonanța privind reviziuirea învinuirii, conform legii.
Totuși, ordonanța nu a fost înmânată, deoarece Dodon nu s-a prezentat la CSJ. Acesta se afla la ședința plenară a Parlamentului. Președintele socialiștilor a declarat că este pregătit să facă depoziții, dar nu va merge în instanță până nu vor fi audiați toți martorii.
Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.
Persoane necunoscute s-au prezentat la domiciliul unor beneficiari de asistență socială și au solicitat acte de identitate și alte date personale, sub pretextul înregistrării acestora pentru compensațiile acordate în perioada rece a anului. Despre aceasta a comunicat Ministerul Muncii și Protecției Sociale al Republicii Moldova, care a precizat că au fost raportate două astfel de cazuri în sudul țării. Instituția a atenționat că este vorba despre o tentativă de fraudă și a menționat că procesul de înregistrare pentru acordarea compensațiilor începe în noiembrie.
Pe 24 septembrie, Ministerul Muncii și Protecției Sociale a anunțat că a fost sesizat despre tentative de obținere frauduloasă a datelor personale ale beneficiarilor de asistență socială de către persoane care s-au prezentat drept angajați ai structurilor teritoriale de asistență socială.
„Au fost raportate două astfel de cazuri, care au avut loc în sudul țării. Potrivit informațiilor comunicate, persoane necunoscute s-au prezentat la domiciliul unor beneficiari de asistență socială și au solicitat acte de identitate și alte date personale, sub pretextul înregistrării pentru compensațiile acordate în perioada rece a anului”, a comunicat Ministerul.
Ministerul Muncii și Protecției Sociale a atras atenția că procesul de înregistrare pentru acordarea compensațiilor pentru perioada rece a anului 2026–2027 începe pe 2 noiembrie 2026.
„Astfel, îndemnăm cetățenii să fie prudenți și să nu ofere date personale sau acte de identitate persoanelor necunoscute, în lipsa legitimării. Angajații structurilor teritoriale de asistență socială sunt echipați cu vestă specială de culoare albastră și dețin legitimație de serviciu, prin care își pot confirma identitatea și funcția”, a declarat Ministerul.
Industria băuturilor nealcoolice din Republica Moldova solicită retragerea accizei propuse pentru 2027 asupra băuturilor carbogazoase cu zahăr sau îndulcitori, inclusiv fără zahăr, precum și asupra băuturilor energizante. Reprezentanții sectorului avertizează că măsura ar putea duce la scumpiri, reducerea vânzărilor și pierderea unor locuri de muncă.
Din 2027, produsele vizate ar urma să fie taxate suplimentar cu 1,60 lei pentru fiecare litru. Tot în aceeași perioadă urmează să devină funcțional Sistemul de Depozit pentru Ambalaje, care presupune achitarea unei sume separate pentru ambalaj și recuperarea acesteia după returnare. Legislația stabilește un depozit de minimum 2 lei pentru ambalajele incluse în sistem.
Industria susține Sistemul de Depozit, dar consideră că introducerea simultană a celor două măsuri ar crea costuri suplimentare atât pentru companii, cât și pentru cumpărători. Implementarea sistemului presupune investiții în colectare, logistică, trasabilitate și infrastructură, iar autoritățile confirmă că producătorii, importatorii și comercianții vor avea obligații și costuri de conformare.
Potrivit unei evaluări comandate de sector, prețul mediu pe litru al produselor vizate ar putea crește cu aproximativ 15,5%, iar cea mai mare parte a acestei majorări ar fi provocată de acciză.
La aceasta se adaugă suma achitată pentru ambalaj. Studiul industriei estimează că, dacă este luat în calcul și un depozit de 2 lei plătit la cumpărare, suma achitată la casă ar putea fi cu 32%-34% mai mare, în funcție de produs. Acești bani pot fi recuperați ulterior, dar numai după returnarea recipientului.
„Nu contestăm obiectivele statului în domeniul sănătății publice. Considerăm însă că, dacă obiectivul real este reducerea consumului de zahăr, politica trebuie construită în jurul conținutului de zahăr și al aportului total din alimentație, nu în jurul apartenenței unui produs la o anumită industrie”, susțin reprezentanții sectorului.
Una dintre principalele obiecții privește includerea băuturilor cu îndulcitori. Astfel, noua taxă poate ajunge să fie aplicată și produselor fără zahăr. Industria consideră că această abordare poate descuraja companiile să dezvolte alternative cu mai puțin zahăr sau fără zahăr.
În același timp, alte alimente cu un conținut ridicat de zahăr nu sunt vizate de aceeași măsură. În opinia sectorului, există astfel riscul ca un cumpărător să renunțe la o băutură care s-a scumpit și să aleagă un alt produs netaxat, fără ca aportul său total de zahăr să se reducă.
Scumpirile ar putea influența direct și vânzările. Evaluarea prezentată de industrie estimează că volumele comercializate ar putea scădea cu aproximativ 14,8%. Dacă și suma achitată pentru ambalaj va influența decizia de cumpărare, reducerea ar putea ajunge până la 31%.
Efectele unei asemenea scăderi nu s-ar opri la producători. De acest sector depind și distribuitori, transportatori, furnizori, magazine, restaurante și cafenele. Mai puține produse vândute înseamnă venituri mai mici de-a lungul întregului lanț.
Potrivit aceleiași analize, impactul cumulat ar putea duce la pierderea a aproximativ 300 de locuri de muncă. Circa 100 ar putea fi afectate direct în sectorul băuturilor, iar alte aproximativ 200 în retail, distribuție și activitățile conexe.
Industria atrage atenția și asupra banilor pe care statul i-ar putea încasa efectiv. Veniturile brute estimate din noua taxă sunt de aproximativ 189,7 milioane de lei. Dacă vânzările scad, însă, se reduc și încasările din acciză, TVA și alte impozite.
În acest scenariu, evaluarea comandată de sector estimează că venitul fiscal net ar putea coborî la aproximativ 113,3 milioane de lei. În plus, analiza indică posibile pierderi de circa 37 de milioane de lei din veniturile gospodăriilor și salarii și aproximativ 30 de milioane de lei din profiturile întreprinderilor.
Aceste cifre reprezintă estimări prezentate de industrie, nu efecte deja produse, iar impactul real va depinde de modul în care consumatorii și companiile vor reacționa dacă măsura va intra în vigoare.
Producătorii mai precizează că o asemenea acciză pe băuturile nealcoolice nu face parte din categoriile de accize armonizate obligatoriu la nivelul Uniunii Europene. Regimul comun al UE vizează alcoolul, tutunul și produsele energetice.
În aceste condiții, Asociația Producătorilor de Apă și Băuturi din Moldova solicită retragerea accizei în forma propusă pentru 2027 și prioritizarea implementării Sistemului de Depozit pentru Ambalaje.
Reprezentanții sectorului propun ca o eventuală taxă destinată reducerii consumului de zahăr să fie analizată ulterior, după evaluarea efectelor noului sistem de depozit pentru ambalaje, iar taxa propusă să fie progresiva, pe baza conținutului efectiv de zahăr din produse.
Impactul noii accize nu se limitează, așadar, la cei 1,60 lei aplicați pentru fiecare litru. Industria cere ca, înainte de adoptarea măsurii, să fie analizat efectul complet asupra prețurilor, locurilor de muncă, afacerilor locale și veniturilor pe care statul le-ar putea încasa în realitate.
Începând cu anul 2022 și până în prezent, spațiul aerian al Republicii Moldova a fost încălcat în 81 de cazuri. Dacă în anul 2022 au avut loc patru incidente, în 2026 s-au produs deja 44 de incidente de survolare neautorizată. Datele au fost comunicate pe 24 septembrie de Ministerul Apărării, care a precizat că au fost implicate rachete și drone de producție rusească și iraniană, inclusiv drone-momeală.
Ministerul Apărării a declarat că incidentele de survolare neautorizată în anul 2026 sunt în continuă creștere. Potrivit instituției, dacă în anul 2022 au avut loc 4 incidente, în 2023 au fost 6, în anul 2024 – 10, în 2025 – 17, iar în anul 2026, până la 24 septembrie inclusiv, au fost înregistrate 44 de cazuri.
Ministerul a precizat că au fost implicate rachete și drone de producție rusească și iraniană, inclusiv drone-momeală. Este vorba despre 45 de drone, 12 drone-momeală, 6 rachete, 17 cazuri de identificare a fragmentelor de drone și rachete și un obiect asemănător unui balon.
Ministerul Apărării al Republicii Moldova
Din totalul celor 81 de cazuri, au fost înregistrate peste 50 de survolări ilegale fără impact cu solul, 17 cazuri de identificare la sol fără daune, 13 cazuri soldate cu explozii, iar în peste 10 situații, din cauza pericolului pentru aviația civilă, a fost necesară închiderea spațiului aerian.
Potrivit Ministerului Apărării, obiectele zburătoare au survolat practic toate regiunile țării, însă cea mai mare concentrare a incidentelor a fost înregistrată în localitățile și raioanele din proximitatea frontierei cu Ucraina. Printre zonele cu cele mai multe cazuri se numără localități din UTA Găgăuzia, raioanele Ștefan Vodă, Căușeni, Soroca, Edineț, Briceni, Bălți și alte raioane din nord, precum și localitățile din estul Republicii Moldova.
Ministerul Apărării al Republicii Moldova
„În unele dintre aceste cazuri, obiectele aeriene de proveniență militară nu au fost detectate de sistemele de supraveghere aflate în dotarea Armatei Naționale, din motiv că acestea au survolat la o anumită altitudine care nu a permis detectarea și înregistrarea lor de către mijloacele de monitorizare a spațiului aerian. Din acest considerent, investițiile în echipamente moderne pentru supravegherea, detectarea și neutralizarea amenințărilor aeriene reprezintă un element vital pentru consolidarea capacității naționale de apărare”, a comunicat Ministerul Apărării.
***
Amintim că patru obiecte aeriene au survolat ilegal teritoriul Republicii Moldova în dimineața zilei de joi, 24 septembrie. Din motive de securitate, spațiul aerian din nordul țării a fost închis, iar la ora 7:46 a fost redeschis. Detalii AICI.
Ulterior, poliția a anunțat că a fost sesizată de un locuitor al satului Vadul Rașcov, raionul Șoldănești, care a spus că a auzit, în dimineața zilei de joi, zgomote puternice, similare unor explozii. Poliția a menționat că, preliminar, explozia s-ar fi produs în Camenca, stânga Nistrului. Totodată, poliția a declarat a fost sesizată despre o explozie în apropierea localității Cernița, raionul Florești. Detalii AICI.
Mai târziu, poliția a confirmat explozia unei drone în raionul Florești. Oamenii legii au menționat că aceasta ar fi de tip „Gerbera”, utilizată de Federația Rusă, și era dotată inclusiv cu cameră de bord. Detalii AICI. De cealaltă parte, președintele Parlamentului și liderul PAS, Igor Grosu, a declarat că, potrivit informațiilor preliminare, o explozie a unei drone s-a înregistrat și în zona orașului Camenca, în stânga Nistrului. Detalii AICI.
Ministerul Afacerilor Externe a cerut Federației Ruse „să înceteze imediat atacurile asupra Ucrainei și orice acțiune care amenință securitatea Republicii Moldova și a cetățenilor săi”.
