Șansele că până la sfârșitul anului, FMI va aproba un nou program de creditare pentru Moldova în valoare de o jumătate de miliard de dolari sunt practic egale cu zero. Până în prezent, autoritățile n-au îndeplinit condițiile asupra cărora insistă FMI și e prea puțin probabil că le va realiza în termenii stabiliți. Experții consideră că din această cauză, Moldova riscă să rămână anul curent cu un deficit bugetar uriaș. Ministerul Finanțelor, Banca Națională și premierul Ion Chicu nu sunt pregătiți să vorbească despre aceasta.
Ședința Consiliului de Directori Executivi al FMI, stabilită pentru sfârșitul lunii septembrie, a fost amânată pe un termen nedeterminat. În cadrul acesteia, conducerea FMI trebuia să soluționeze problema noului program de creditare pentru Moldova, în valoare de 558 milioane de dolari, pe o durată de trei ani.
Anul acesta, autoritățile Moldovei au sperat că vor primi prima tranșă din cele șase planificate – puțin peste 93 milioane de dolari. Acești bani – aproape 1,5 miliarde de lei – sunt incluși în buget.
O sursă care cunoaște situația a comunicat pentru NM că șansele Moldovei de a primi acești bani sunt egale cu zero. Potrivit afirmațiilor acesteia, autoritățile nu au îndeplinit câteva condiții preliminare despre care părțile au convenit în timpul vizitei ultimei misiuni a FMI. „Și până nu vor fi îndeplinite toate condițiile în proporție de 100%, nimeni nu va aproba programul”, a precizat el.
Ce (nu) spun autoritățile despre aceste condiții
Autoritățile Moldovei nu au comunicat oficial, ce condiții trebuie să îndeplinească pentru ca FMI să aprobe programul. Dar la una dintre ședințele guvernului de la începutul lunii septembrie, premierul Ion Chicu a amintit în treacăt despre patru proiecte de lege care trebuie să fie adoptate pentru semnarea acestui program.
Este vorba despre ajustarea bugetului de stat, transmiterea sub supravegherea Băncii Naționale a organizațiilor de microfinanțare nebancare, asigurarea independenței deciziilor BNM și înăsprirea sancțiunilor pentru infracțiunile ce țin de corupție.
Deocamdată, au fost adoptate în lectură finală două dintre aceste proiecte de lege: autoritățile au ajustat bugetul de stat și au transferat instituțiile de microfinanțare sub supravegherea Băncii Naționale.
Deputații au aprobat deocamdată în prima lectură amendamentele la Codul penal, care înăspresc sancțiunile pentru corupție și trafic de influență. Pe site-ul parlamentului, în descrierea proiectului de lege, se menționează că documentul ar fi fost adoptat la 14 septembrie și în lectura a doua. Dar în această zi, ședința parlamentului n-a avut loc.
Proiectul de lege care asigură independența deciziilor Băncii Naționale încă nu a fost discutat în guvern. Porivit proiectului, doar Curtea Supremă de Justiție poate anula ori sista deciziile BNM. Acest proiect de amendamente la Legea cu privire la Banca Națională, Codul penal și Codul administrativ sunt publicate deocamdată doar pe site-ul Ministerului Finanțelor, pentru consultații.
Ce spune opoziția
De notat că în timpul discuțiilor despre proiectul de amendamente la bugetul de stat, care au avut loc în parlament, la 10 septembrie, deputații din opoziție susțineau că este vorba despre șase condiții pe care Moldova trebuie să le îndeplinească pentru aprobarea programului de creditare cu FMI.
Natalia Gavrilița, vicepreședintele Partidului „Acțiune și Solidaritate”, ex-ministrul finanțelor, a menționat pentru NM că alte două condiții se referă la activitatea Băncii Naționale și cerințele de a spori transparența achizițiilor publice. „Banca Națională ar trebui să numească în termeni restrânși vicepreședinții, dar aceștia să fie dintre cei care nu sunt sub influență politică”, a precizat Gavrilița.
La BNM sunt trei locuri vacante de vicepreședinte: în luna mai curent, Cristina Harea a plecat din proprie inițiativă, iar Aureliu Cincilei și Ion Sturza sunt puși sub urmărire în dosarul despre furtul miliardului.
Un interlocutor al NM, care a insistat să-i păstrăm anonimatul, a spus că la Banca Națională se dorește „să fie băgat [președintele comisiei parlamentare pentru economie, buget și finanțe, Vladimir] Golovatiuc”, ca într-un anumit mod să influențeze deciziile BNM. Dar Golovatiuc a subliniat pentru NM că „el nicidecum nu pretinde la funcția de vicepreședinte al Băncii Naționale și că toate discuțiile despre aceasta sunt doar zvonuri”.
Natalia Gavrilița a subliniat pentru NM că independența Băncii Naționale a fost întotdeauna una dintre priorități pentru FMI, de aceea fondul va monitoriza foarte atent acest lucru.
Gavrilița a adăugat că pentru FMI este importantă și situația din sfera bancară. „Ei sunt îngrijorați de ceea ce se întâmplă la Victoriabank. În opinia FMI, autoritățile nu lucrează pentru a resitui banii furați din cele trei bănci, dar încearcă să-și rezolve problema restituirii mijloacelor din contul investitorilor conștiincioși. Ei trebuie să caute banii furați la beneficiari și nu la noii investitori”, a precizat ex-ministrul.
Ea a adăugat că succesul programului precedent cu FMI, când sectorul bancar a fost curățat de acționari suspecți, nu poate fi neglijat. „Nicidecum nu ar trebui să fie un regres”, a subliniat Gavrilița.
Ea consideră că parlamentul nu va adopta proiectele de lege necesare mai devreme decât sfâșitul lunii noiembrie, iar luând în calcul faptul că Consiliul de Directori Executivi al FMI va avea nevoie de două săptămâni pentru examinarea chestiunii, șansele de aprobare a programului în acest an devin practic egale cu zero.
Solicitați de NM să ne răspundă despre cauzele amânării termenelor de aprobare a noului program cu FMI și despre perspectivele acestuia, Ministerul Finanțelor și Banca Națională nu au răspuns până la momentul publicării acestui articol. Și prim-ministrul Ion Chicu a lăsat fără răspuns solicitarea NM despre condițiile programului de creditare.
Ce cred experții
La fel ca și opoziția, experții estimează șansele Moldovei de a aproba anul acesta programul cu FMI și de a obține bani ca fiind pur teoretice. Expertul economic Victor Ciobanu este sigur că e prea puțin probabil că și după alegerile prezidențiale, condițiile necesare vor fi îndeplinite și că Moldova va rămâne cu o parte considerabilă a deficitului bugetar neacoperită. Anume de aceea, în opinia sa, autoritățile tac și nu abordează acum subiectul finanțării externe.
„Dacă anul acesta FMI nu va aproba programul, înseamnă că țara noastră nu va primi nici asistența financiară din partea UE, nici chiar prima tranșă. Sunt sigur că nici din partea Rusiei nu vom primi creditul. Ne-am ales cu motorina și gata, ajunge. Iar toate aceste mijloace înseamnă minimum 6,5 miliarde de lei care așa și nu vor ajunge în buget”, a menționat Ciobanu.
Veaceslav Ioniță, expert economic IDIS Viitorul, este de aceeași părere. Potrivit afirmațiilor sale, bugetul actual, fie el și modificat, este de neîndeplinit, iar aceasta înseamnă că nu se va face ceea ce era preconizat. „Problema nici măcar nu constă în faptul că nu va fi programul cu FMI, ci că alți parteneri vor vedea că autoritățile nu prea depun eforturi pentru aprobarea acestui program. Și atunci, vor avea dubii, dar oare Moldova are nevoie de susținere?”, a precizat Ioniță.
Conform estimărilor sale, Moldova va primi anul acesta cel mai mic volum de granturi din toată perioada de independență – cel mult 300-400 milioane de lei, comparativ cu cele 2 miliarde planificate inițial. Deși în anul 2014, de exemplu, țara noastră a primit granturi în valoare de 3 miliarde de lei, ceea ce constituia atunci 3% din PIB.
„Dacă nu ar fi fost furtul miliardului, dacă s-ar fi realizat reformele, iar politica nu ar fi subminat businessul, Moldova ar fi putut primi deja anul acesta 6 miliarde de lei și ar fi acoperit astfel o treime din deficitul bugetar. Dar despre toate acestea noi putem vorbi doar în categoriile „dacă și mătincă””, a concluzionat expertul.
