Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale

Moldova caută în România alternativă gazului rusesc? Reacția vicepremierului Spînu la articolul Financial Times

Moldova poartă discuții, în paralel, cu reprezentanții Gazprom, dar și cu autoritățile din România, pentru asigurarea volumului necesar de gaz pentru țara noastră, la un preț cât mai avantajos. Informația a fost confirmată pentru NM de către Alina Merlici, consiliera ministrului Infrastructurii și Dezvoltării Regionale Andrei Spînu, după ce portalul economic Financial Times a publicat un articol despre negocierile Chișinăului cu Bucureștiul. Jurnaliștii britanici scriu că Moldova a cerut ajutor de la UE, întrucât autoritățile nu și-ar dori să încheie un acord nou cu Gazpromul la prețurile actuale de piață și ar negocia livrarea gazului din România. 

Potrivit jurnaliștilor FT, Chișinăul a rugat țările UE să asigure livrarea de urgență a gazului în Moldova, după ce Gazpromul a micșorat volumul oferit malului drept al Nistrului. Autoritățile ar intenționa să încheie un acord cu România, întrucât nu ar vrea să semneze un contract cu Gazprom la prețul actual de piață al gazelor, scrie portalul economic, cu trimitere la două surse care ar fi participat la negocieri. Reprezentanții Gazprom nu au răspuns solicitării jurnaliștilor FT de a comenta informația

Contactată de NM, consiliera vicepremierului Andrei Spînu a declarat: „După cum a menționat și dl ministru ieri, examinăm posibilitatea de a avea alternative și din UE, profitând de oportunitatea gazoductului Iași-Ungheni. Avem această libertate, doar că analizam prețurile”.

La precizarea NM dacă autoritățile negociază cu România și cu Gazprom în paralel, pentru a analiza posibilitatea obținerii unui preț cât mai avantajos, Alina Merlici a răspuns: „Este necesar să avem ambele alternative funcționale: și Rusia, și UE. Nu cred că trebuie de făcut speculații până nu avem acele decizii definitive. Mai ales că, la final de octombrie, trebuie să venim cu o decizie pe contractul cu Gazprom”.

***

Contractul precedent dintre Gazprom și Moldovagaz urma să expire în data de 30 septembrie. La începutul lunii octombrie, părțile au convenit să prelungească înțelegerea cu o lună, însă la un preț de $790 pentru 1000m3 de gaz, și nu de $200, cum prevedea acordul precedent. Totuși, viceministrul Andrei Spînu a dat asigurări că pentru consumatori nu se va face simțită modificarea de preț.

Pe 11 octombrie, în urma discuțiilor cu reprezentanții Gazprom din cadrul Forumului Internațional al Gazelor, care s-a desfășurat la Sankt Petersburg, ministrul Andrei Spînu a susținut o conferință de presă. Oficialul a precizat că prețul stabilit pentru luna octombrie ar fi „nejustificat și nerealist” pentru Moldova. De asemenea, acesta a menționat că se caută soluții alternative.

„Suntem implicați cu partenerii de dezvoltare pentru a identifica soluții de alternativă de livrare a gazelor, în caz că vom ajunge la acest scenariu. Pregătim procesul de pregătire a combustibilului de rezervă, fiind gata să folosim combustibil alternativ și la necesitate să reducem consumul de gaze. Acestea sunt măsuri de rezervă firești în condițiile actuale”, a declarat Spînu.

Pe 4 octombrie, vicepremierul Andrei Spînu a anunțat că gazoductul Iași-Ungheni a devenit funcțional: „Țara noastră trebuie să-și diversifice sursele de aprovizionare cu gaze, iar această conductă ne oferă această șansă. Lucrările gazoductului au fost finalizate pe ambele părți, dealtfel, și planificăm oportunitatea de a livra gaze prin această conductă în perioada următoare”, a menționat vicepremierul.

Anterior, vicepremierul Andrei Spînu a precizat că prețul pe care l-ar putea obține Moldova din România nu este mai avantajos decât cel oferit de Gazprom: „Prin acest gazoduct vor putea fi livrate gaze în Republica Moldova. Discuția la moment nu este pe unde vin gazele, ci prețul acestor gaze. Prețul la gaze și în România este mai mare decât cel pe care îl vom avea în luna octombrie. Chiar dacă gazele vor veni din România, prin această conductă, nu înseamnă că vom avea un preț mai mic la gaze pentru țara noastră”.

Conducerea Moldovagaz a confirmat că, în prezent, malul drept al Nistrului primește cu circa 35% mai puțin gaz decât volumul necesar și a îndemnat consumatorii să reducă cheltuielile. Totodată, Centrala termoelectrică de la Cuciurgan a anunțat că ar putea reduce volumul livrării energiei electrice pe malul drept al Nistrului. Vicepremierul Andrei Spînu a dat asigurări că nu există niciun risc pentru consumatori.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Closeup of senior man online shopping via laptop inputing credit card details for payment

Fraudele cu carduri și plăți electronice ar putea fi pedepsite mai dur. Ministerul Justiției propune amenzi de până la 300 mii lei și închisoare de până la 5 ani

Pedepsele pentru fraudele cu carduri și plățile electronice ar putea fi înăsprite în Republica Moldova, potrivit unui proiect elaborat de Ministerul Justiției, examinat în ședința secretarilor generali din 2 iunie. Documentul prevede pedepse de până la 5 ani de închisoare și amenzi de până la 300.000 de lei pentru persoanele juridice, precum și sancțiuni separate pentru persoanele juridice implicate în fraude cu mijloace de plată fără numerar. Documentul aliniază legislația moldovenească la standardele europene și acoperă o serie de lacune în cadrul normativ actual, care nu mai corespunde realităților economiei digitale.

Proiectul introduce noțiunea de „generare ilegală”, adică crearea unor instrumente de plată digitale fictive, precum carduri virtuale sau portofele electronice false, care nu există în realitate, dar pot produce efecte în sistemele de plată. Potrivit proiectului, această faptă se pedepsește cu amendă de la 550 la 1.050 de unități convenționale (27.500 — 52.500 de lei) sau cu muncă neremunerată în folosul comunității de la 180 la 240 de ore, ori cu închisoare de până la 5 ani. Persoanele juridice riscă amenzi de la 2.000 la 4.000 de unități convenționale (100.000 — 200.000 de lei) și interdicția de a mai activa în domeniu.

Persoanele care cumpără, vând, transportă sau distribuie un instrument de plată fals ori obținut ilegal, în vederea utilizării frauduloase, riscă amendă până la 2.400 de unități convenționale (120.000 de lei) sau închisoare de la 2 la 4 ani. Persoanele juridice riscă amenzi până la 200.000 de lei.

Sustragerea propriu-zisă a unui card bancar sau alt instrument de plată fizic va fi pedepsită cu amendă de la 1.150 la 1.350 de unități convenționale (57.500 — 67.500 de lei) sau cu muncă neremunerată de la 120 la 180 de ore, ori cu închisoare de la 1 la 3 ani. Persoanele juridice în cazul circumstanțelor agravante, pedeapsa cu închisoarea poate ajunge de la 2 la 5 ani, iar amenzile pentru persoanele juridice cresc la 4.000 — 6.000 de unități convenționale (200.000 — 300.000 de lei).

Totodată, Codul penal va fi completat cu un articol nou, care va sancționa producerea, procurarea sau punerea la dispoziție a dispozitivelor, programelor informatice sau altor mijloace destinate comiterii fraudelor cu mijloace de plată. Practic, va fi pedepsit nu doar cel care comite frauda, ci și cel care furnizează instrumentele necesare. Pedeapsa prevăzută este amenda pânî la 67.500 de leisau închisoarea de la 2 la 5 ani. Persoanele juridice riscă amenzi până la 200.000.

Investigații mai eficiente

Proiectul modifică și Codul de procedură penală, pentru a permite autorităților să utilizeze măsuri speciale de investigație, monitorizarea tranzacțiilor financiare și achizițiile de control, și în cazul infracțiunilor legate de fraude cu mijloace de plată fără numerar. În prezent, aceste măsuri pot fi dispuse doar pentru infracțiuni grave, deosebit de grave sau excepțional de grave, ceea ce limitează investigarea fraudelor cu carduri, catalogate ca infracțiuni „mai puțin grave”.

Autorii proiectului explică că expansiunea accelerată a economiei digitale a generat noi tipologii de fraudă, iar cadrul normativ actual nu mai acoperă integral realitățile pieței.

„Expansiunea accelerată a economiei digitale din ultimii ani, însoțită de apariția unor inovații tehnologice de amploare în sfera serviciilor financiare, a generat un dublu impact: pe de o parte, a optimizat experiența consumatorilor prin diversificarea opțiunilor de plată, iar pe de altă parte, a facilitat apariția unor vulnerabilități specifice și a unor noi tipologii de fraudă”, se arată în nota de fundamentare a proiectului.

Ministerul Justiției subliniază că, spre deosebire de abordarea actuală, noile norme vor asigura sancționarea directă a actului de deposedare sau utilizare frauduloasă, fără a mai fi necesară dovedirea unei „infracțiuni-premisă”, ceea ce va eficientiza semnificativ urmărirea penală în astfel de cauze.

Proiectul se află în consultări publice, iar după ce va fi aprobat, va intra în vigoare la 3 luni de la adoptare, pentru a permite adaptarea cadrului normativ subsecvent și informarea societății civile.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: