Moldova va rămâne fără judecători și procurori? Ministra Justiției, despre Vetting, „bani murdari”, dosarul „ȘOR” și achitarea lui Stoianoglo. Interviu NM

Cum întoarce  Moldova banii „murdari” scoși din țară? De ce a durat atât de mult reforma justiției? Ne va salva Judecătoria Anticorupție de deciziile îndoielnice ale instanțelor în dosare de rezonanță? Și cum să luptăm cu subcultura din închisori? La aceste întrebări și la multe altele a răspuns într-un interviu acordat NM Veronica Mihailov-Moraru, care de un an conduce Ministerul Justiției. Anume de la această instituție sunt așteaptă rezultate în cadrul negocierilor privind aderarea Republicii Moldova la UE.

„Negocierile cu UE încep cu sistemul judiciar și drepturile omului”

Moldova începe negocierile de aderare la UE cu un capitol dedicat justiției. De cât timp este nevoie pentru a realiza toate cerințele UE la acest capitol?

Negocierile încep cu capitolul 23, care se referă la sistemul judiciar și drepturile fundamentale ale omului. De fapt, începem negocierile cu acest capitol și le încheiem cu el. Săptămâna trecută (21-22 februarie – NM) au avut loc ședințe online la Bruxelles și Chișinău în cadrul cărora ne-a fost explicat ce include capitolul 23 și cum ar trebui să introducem legislația UE în legislația Republicii Moldova. Trebuie să revizuim toată legislația noastră în ceea ce privește sistemul judiciar și drepturile omului. În principiu, legislația moldovenească a preluat deja unele standarde UE în ultimii ani, dar acest lucru nu este suficient. În următoarele două luni trebuie să evaluăm legile pentru a înțelege cum și unde să încorporăm directivele UE. Întregul proces de pregătire și aderare ar trebui să fie finalizat înainte de 2030, dar în 2024 ne vom concentra pe transpunerea directivelor UE în legislația noastră. Vom avea apoi discuții cu Bruxelles-ul despre evaluarea muncii depuse și implementarea acestor directive.

Uniunea Europeană are cerințe speciale față de Moldova?

UE a subliniat că trebuie să lucrăm pentru a consolida sistemul judiciar, a combate corupția cu rezultate concrete, precum și pentru a consolida instituțiile anticorupție, pentru a returna bunurile furate și a proteja drepturile omului. La ultimul punct am făcut progrese semnificative anul trecut. Aceasta a fost prima dintre cele nouă recomandări când am primit statutul de țară candidat. Am fost foarte operativi în acest sens. UE a remarcat că am făcut progrese vizibile prin ratificarea Convenției de la Istanbul pentru protecția victimelor violenței în familie și a copiilor. De asemenea, am introdus în lege mecanisme de protecție a copilului în conformitate cu Convenția de la Lanzarote (Convenția Consiliului Europei pentru Protecția Copiilor împotriva Exploatării și Abuzului Sexual – NM). Am revizuit legislația națională referitoare la combaterea discriminării, precizând criteriile de discriminare în multe domenii socio-economice: muncă, protecție socială, educație și altele. De asemenea, am adoptat o nouă lege privind accesul la informațiile de interes public.

„Astăzi nu este complet clar cine se face responsabil pentru bunurile confiscate”

Să vorbim despre compensarea prejudiciului adus statului, care în multe dosare de rezonanță se ridică la zeci de milioane. Ați vorbit despre un mecanism de compensare a acestui prejudiciu prin vânzarea bunurilor sechestrate. Cu toate acestea, acest lucru nu funcționează întotdeauna. De ce? Cum funcționează acest mecanism, inclusiv în cazul proprietăților din străinătate?

Acesta este un proiect important la care lucrăm în prezent – îmbunătățirea mecanismului de returnare a bunurilor obținute ilegal. Cert este că Moldova nu are experiență în returnarea unor astfel de bunuri. Astăzi avem o mulțime de bunuri confiscate, inclusiv scumpe, dar care nu au fost vândute. Pentru aceasta trebuie să obții o hotărâre judecătorească definitivă și, în plus, procedura nu este bine reglementată în legislația națională, inclusiv în ceea ce privește cooperarea internațională (dacă proprietatea este situată pe teritoriul altor țări). Prin urmare, acum dezvoltăm un mecanism care va stipula clar condițiile de vânzare a bunurilor confiscate, precum și o evaluare prealabilă a costului după decizia primei instanțe.

Totul depinde de țara pe al cărei teritoriu se află proprietatea pe care o altă țară a cerut să o returneze. Există state care, în baza acordurilor cu țara solicitantă, pot returna o anumită parte din sumă și pot folosi restul pentru acoperirea cheltuielilor. Alte țări pot rambursa costul integral. Este important ca mecanismul de asistență să fie precizat foarte clar, deoarece experiența anterioară arată că, din momentul pronunțării sentinței, nu este complet clar cine este responsabil pentru bunurile sechestrate – procurorul, executorul judecătoresc sau alți participanți la proces. Ne dorim ca acest mecanism să fie clar de la început până la sfârșit, iar acel bun, indiferent de durata procesului, nu se pierde, întrucât vorbim de prejudiciul adus statului care trebuie întors.

„Rata achitărilor de până la 10% este considerată a fi norma”

Unul dintre indicatorii importanți ai stării justiției din țară este procentul achitărilor. Care este procentul nostru?

În 2023, din 11 mii de sentințe, am avut vreo 300 de achitări, adică undeva în jur de 3-4%.

Activiștii pentru drepturile omului spun că acesta este un indicator prost.

Într-un stat de drept în care este asigurat un proces echitabil, rata achitărilor de până la 10% este considerată o normă. Judecând după anul trecut, 4% poate fi considerat un nivel mediu, dar față de 2021 și 2022, observăm o creștere a ponderii achitărilor.

În cazul fiecărei persoană trebuie să fie aplicat principiului prezumției nevinovăției în cadrul unui proces de judecată echitabil. Este important să analizăm categoriile de infracțiuni pentru care proporția achitărilor este mare, precum și în ce regiuni. Unul dintre elementele unui stat de drept și democratic este asigurarea dreptului omului la un proces echitabil. Dar, în același timp, nu ar trebui să existe nicio îndoială cu privire la situațiile în care achitările sunt făcute în dosare de rezonanță și importante pentru societate,  și societatea adresează întrebări.

Există un proiect de lege în Parlament care prevede pedepse mai dure pentru șoferii care se urcă la volan în stare de ebrietate. Credeți că acest proiect se merită, având în vedere starea închisorilor din țara noastră și faptul că pedeapsa mai aspră nu previne întotdeauna infracțiunile?

Am avut multe cazuri tragice în care au murit cetățeni moldoveni. Analiza a arătat că în ultimii ani, sancțiunile pentru încălcările din traficul rutier au devenit mai severe. Cred că aceasta este mai degrabă o problemă socială și sistemică, pentru că, pe de o parte, pedepsele în creștere îi pot motiva pe cetățeni să fie mai atenți când conduc, dar acest lucru nu rezolvă problema. Nu trebuie să ajungem la situația absurdă în care pedepsele devin excesive, mai ales când este o primă abatere și prejudiciul nu este atât de mare. Cu toate acestea, analiza a arătat că este necesară o revizuire a sancțiunilor. În același timp, statul ar trebui să se concentreze asupra mecanismului de eliberare a permiselor de conducere, precum și de reeducare a oamenilor: este necesar să se fie create un fel de programe de instruire pentru ca oamenii să conștientizeze pericolul pe care îl creează atunci când se așază la volan  în stare de ebrietate. În același timp, pedepsele, oricât de severe, ar trebui să ofere unei persoane posibilitatea de a compensa prejudiciul, deoarece detenția nu îi permite întotdeauna să compenseze prejudiciile aduse victimelor.

Există infracțiuni care provoacă o explozie în societate. În astfel de cazuri, se iau unele măsuri urgente care transmit un mesaj corect societății. Dar întotdeauna trebuie găsit un echilibru între interesul public și măsurile aplicate.

„Există riscul să avem multe posturi vacante de judecători și procurori”

În sistemul de justiție continuă evaluarea eticii și integrității profesionale a judecătorilor și procurorilor (Pre-Vetting și Vetting). Sunteți mulțumită de munca comisiilor care efectuează această evaluare?

Ne-am dorit ca Comisia de Pre-Vetting să își finalizeze activitatea mai rapid, iar activitatea ei sa se încheie la începutul anului 2023. Însă, înțelegem că au fost mulți factori obiectivi care nu au depins întotdeauna de comisie. Este important ca procesul de verificare să fie dinamic, iar unele rezultate sunt deja vizibile. Se știe că la începutul anului 2022, când și-a început lucrările comisia de Pre-Verificare, a existat o întârziere din cauza războiului din țara vecină și a fost nevoie de timp pentru aprobarea regulamentului de lucru. Și a mai fost un factor care a încetinit procesul: Curtea Supremă de Justiție (CSJ) a anulat 21 de decizii [ale comisiei de Pre-Verificare] și a trimis dosarele spre revizuire. Cu toate acestea, munca a continuat: comisia a verificat toți candidații pentru funcția de membru al Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), am format aproape în totalitate CSM, săptămâna trecută Adunarea Generală a Judecătorilor a ales un membru al CSM de la Curtea Supremă de Justiție. Comisia de pre-evaluare mai are doi sau trei candidați de revizuit, ceea ce înseamnă că comisia își va încheia munca luna viitoare.

Avem și un Consiliu Superior al Procurorilor, care a fost format anul trecut. Toți membrii săi au fost supuși verificării; recent Guvernul a numit ultimul, al unsprezecelea membru al Consiliului Superior al Procurorilor, adică acum este în componență deplină și activitatea sa este dinamică.

Acum a început cea de-a doua etapă Vetting-ul, care este realizată de a doua comisie, iar procesul decurge într-un ritm mai rapid. Evaluarea membrilor și candidaților la Curtea Supremă de Justiție este în curs de desfășurare; există deja trei rapoarte ale comisiilor cu recomandări pentru trei candidați. Aceste recomandări au fost aprobate de Consiliul Superior al Magistraturii. Comisia a intervievat și alți 6-7 judecători, ceea ce înseamnă că săptămâna viitoare vor fi transmise CSM rapoarte despre acești judecători. Totodată, sunt verificați și judecătorii care nominalizați la Colegiul CSM pentru evaluare și selecție. Este important să se formeze aceste colegii cât mai rapid posibil, deoarece vor examina alți judecători cu ajutorul mecanismele lor interne. După colegii, Comisia Vetting va verifica judecătorii curților de apel.

O altă comisie evaluează în prezent candidații pentru colegiile de etică, disciplină și evaluare a Consiliului Superior al Procurorilor. Această comisie este responsabilă și de verificarea procurorilor din procuraturile specializate, inclusiv din Procuratura Anticorupție.

Cred că în 2024 procesul de Vetting va decurge mai rapid, iar până la sfârșitul anului vom avea rezultate foarte bune.

Legislația prevede că evaluarea judecătorilor și procurorilor ar trebui să fie finalizată până la sfârșitul anului 2025.

Legea 252 prevede că întregul proces de evaluare extraordinară se încheie la 31 decembrie 2025. Toate legile care au legătură cu aceasta au fost avizate de Comisia de la Veneția, care a remarcat că statul are dreptul să decidă când să folosească un mecanism extraordinar pentru a reporni sistemul judiciar și a restabili încrederea oamenilor în acesta, dar o astfel de evaluare ar trebui limitată de anumite termene.

Anterior, am menționat că este foarte important ca evaluarea candidaților pentru colegii să fie realizată cât mai urgent. În lista celor care trebuie să treacă prin această evaluare extraordinară i-am inclus pe cei care ocupă cele mai importante funcții judiciare și în procuratură, adică cei care iau decizii „de sus în jos”. Vorbim de Curtea Supremă de Justiție, președinți de judecătorii, șefii procuraturilor, precum și a curților de apel și a procuraturilor teritoriale, întrucât deciziile acestora au un impact semnificativ asupra societății. Considerăm că este suficient timp până la sfârșitul anului 2025 pentru a finaliza procedura de evaluare. Apoi, treptat, prin colegiile din Consiliul Superior al Magistraturii și Consiliul Superior al Procurorilor, sistemul în sine va putea administra treburile interne și nu va mai fi nevoie ca guvernul și politicienii să intervină folosind astfel de măsuri extraordinare.

Noile colegii disciplinare și de evaluare vor putea deja în acest an și anul viitor să verifice în paralel ceilalți judecători și procurori din cadrul sistemului.

Procurorul general interimar Ion Munteanu a spus că jumătate dintre procurori sunt pregătiți să părăsească sistemul pentru a nu fi supuși unui astfel de control. O situație similară s-ar putea întâmpla și în cazul judecătorilor. Are Moldova resurse umane pentru a-i înlocui pe cei care vor părăsi sistemul?

Acest risc există și noi l-am prevăzut. Prin urmare, spre deosebire de Albania și Ucraina, unde s-au folosit mecanisme similare, efectuăm verificarea în etape pentru a nu bloca funcționalitatea sistemului. Am început cu Consiliul Superior al Magistraturii și Consiliul Superior al Procurorilor, apoi am trecut la Curtea Supremă de Justiție. Treptat trecem la președinții de instanțe, de curți de apel și de procuraturi. În ceea ce privește procuraturile de specialitate, există într-adevăr riscul ca mulți procurori să își dea demisia, precum și judecători ai curților de apel.

Cu toate acestea, aș dori să subliniez că numărul studenților de la Institutul Național al Justiției a crescut ușor în ultimii doi ani, ceea ce înseamnă că sunt mai mulți oameni care pot ocupa locurile vacante. În plus, avem o rezervă de tineri judecători și procurori care au absolvit Institutul Național al Justiției, dar din cauza nefuncționării CSM nu s-au organizat concursuri pentru a ocupa posturile vacante în instanțe. Anul trecut s-a desfășurat primul concurs după o perioadă lungă de pauză, în urma căruia mulți judecători tineri s-au angajat în sistem.

În orice caz, există riscul să avem multe posturi vacante de judecători și procurori. Dar sper ca judecătorii și procurorii cinstiți să fie încrezători că nu ar trebui să demisioneze și să vadă Vetting-ul ca pe o oportunitate de a demonstra integritatea și onestitatea. Vedem că Vetting-ul judecătorilor și a candidaților la Curtea Supremă de Justiție dă rezultate bune. Și dacă unii decid să plece, vor ajunge doar să confirme că există riscuri de integritate pe care Vetting-ul ar trebui să le elimine.

„Există rezultate, dar este nevoie de timp pentru a obține rezultatele pe care le așteaptă societatea”

Nu toți oamenii se adresează în instanță și nu pot observa îmbunătățirea sistemului. Cum poate un om obișnuit să înțeleagă că situația se îmbunătățește?

Există schimbări în sistemul de justiție, dar acestea au loc mai lent decât se aștepta. Cu toate acestea, așteptările societății și ale autorităților sunt concentrate pe dosare de rezonanță. Obținerea rezultatelor în astfel de cazuri este mai dificilă din cauza numeroșilor participanți la proces, iar instanțele pot să nu fie suficient de îndrăznețe pentru a examina dosarele mai operativ. Guvernul a creat toate instrumentele legislative necesare pentru a accelera examinarea dosarelor și a obține rezultate. Anul trecut legea a fost schimbată pentru a acorda prioritate dosarelor de corupție. Vedem că în unele cazuri instanțele au dispus multe ședințe, în timp ce în altele lucrurile devin mai complicate.

Rapoartele Procuraturii Generale și ale Procuraturii Anticorupție arată că, spre deosebire de perioada 2019-2020, numărul dosarelor trimise în instanță a crescut. Până în 2021, multe dosare rămâneau la procuratură pentru că inculpații din aceste dosare erau căutați, iar fără semnătura lor pentru acuzații, dosarul nu putea fi transmis în judecată. Această situație a fost soluționată prin modificarea unor legi, iar acum mai multe dosare sunt trimise la instanțele de judecată, întrucât dosarele pot fi acum examinate în absența inculpatului. De asemenea, procurorii încearcă să obțină mai multe condamnări în cazuri mai mici, dar nu mai puțin importante. S-au pronunțat sentințe în dosarul Șor și în dosarul fostului șef al Băncii de Economii.

Există rezultate, dar este nevoie de timp pentru a obține rezultatele pe care societatea le așteaptă. Nu trebuie să uităm că reforma justiției și lupta împotriva corupției este un proces complex care include mai multe aspecte. De asemenea, nu putem ignora faptul că Comisia Europeană și mulți experți europeni au recunoscut că am făcut progrese în acest domeniu, inclusiv în ceea ce ține de respectarea drepturilor omului.

„Îi numim pe hoții în lege lideri neformali”

O parte semnificativă dintre cazurile pe care Moldova le pierde la Curtea Europeană a Drepturilor Omului sunt legate de condițiile inumane de detenție din închisorile noastre. Ce se aude cu construcția unei noi închisori în Chișinău, care a fost promisă de mult timp?

Raportul privind drepturile omului de anul trecut a identificat aceleași probleme ca și în anii precedenți, inclusiv condițiile de detenție din închisoarea nr.13 din Chișinău, care se află într-o clădire foarte veche și moștenește această problemă din trecut. Una dintre sarcinile mele după numirea mea în funcția de ministru anul trecut a fost construirea unui nou penitenciar. Din păcate, această problemă există de zece ani. Construcția a fost blocată din diverse motive: de la lipsa unui management eficient, până la criza energetică și pandemie, dar și din cauza prețurilor care au crescut semnificativ după 2021-2022. Anul trecut, o echipă a Ministerului Justiției, împreună cu Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD), a făcut un efort uriaș pentru a revizui proiectul de construcție și a reduce capacitatea de la 1.560 la 1.050 de paturi.

Trebuie să menționăm că avem o dinamică pozitivă în ceea ce privește reducerea numărului de deținuți. Dacă în urmă cu trei-patru ani aveam 7-8 mii de deținuți, acum sunt vreo 6 mii. Instanțele au început să folosească mai des pedepse alternative, ceea ce ajută la reducerea numărului de deținuți, iar termenele arestului preventiv au devenit mai scurte. Acum o persoană poate fi în arest timp de două până la trei luni, după care măsura de reținere poate fi schimbată.

Așadar, am revizuit proiectul de construcție a noii închisori și i-am redus capacitatea, ceea ce a condus la o reducere a costurilor cu 13 milioane de euro. De asemenea, am ajuns la un acord cu Oficiul Națiunilor Unite pentru Servicii de Proiecte (UNOPS), care a fost de acord să preia construcția noii închisori. UNOPS va selecta un antreprenor în baza unei licitații în următoarele 6-8 luni. UNOPS a elaborat deja un plan detaliat și un program de lucru, iar construcția este planificată să fie finalizată în trei ani – până în 2028, noua închisoare ar trebui să fie gata de funcționare. Aceasta va fi amplasată pe strada Uzinelor 251 din sectorul Ciocana și va avea un parc fotovoltaic pentru îmbunătățirea eficienței energetice.

Acest lucru nu înseamnă însă că în penitenciarul nr. 13 nu se lucrează pentru îmbunătățirea condițiilor de viață. Am transferat deja minorii de acolo. În următoarele luni, planificăm să transferăm tinerii de la 18 la 21 de ani în alte instituții. În plus, în unele încăperi numărul deținuților a fost redus la minimum. De asemenea, ne străduim să finalizam cât mai curând construcția închisorii din Bălți. Acolo vor putea fi transferate unele categorii de deținuți din Penitenciarul nr. 13. De altfel, construcția unei închisori la Bălți a fost blocată din cauza unor probleme cu terenul alocat, care aparține Ministerului Mediului. Recent, Agenția Proprietății Publice a rezolvat această problemă.

În plus, dorim să promovăm un proiect important care se află în lucru de mulți ani. Este vorba despre un sistem progresiv de executare a unei pedepse: ideea este că un deținut, în timp ce își ispășește pedeapsa, trece de la un regim strict la unul mai puțin strict. Astfel, el ar putea să se adapteze social mai repede și ar putea participa la diferite programe de instruire.

Cum combate ministerul așa-numita subcultură din penitenciare? Oamenii care ajung în închisoare pentru infracțiuni mai puțin grave cad sub influența acesteia și devin recidiviști.

Fenomenul subculturii în închisori a fost moștenit din vremea sovietică și este foarte dificil de combătut. Intenționăm să abordăm la modul cel mai serios această problemă, deoarece aceasta este și una dintre cerințele Comitetului European pentru Prevenirea Torturii. Și la sfârșitul lunii aprilie trebuie să prezentăm UE o foaie de parcurs cu un plan concret privind modul în care vom lupta cu această subcultură. Nu exista un astfel de plan înainte de numirea mea în funcția de ministru. Nu este atât de ușor să-ți asumi responsabilitatea luptei cu această subcultură de astăzi. Mai întâi trebuie să te asiguri că nu ai surprize neplăcute în alte domenii, așa că am împărțit munca pentru lupta cu  subcultura din închisori în patru etape.

În primul rând, asigurarea securității și ordinii, pentru care dotăm toate închisorile cu camere video. Subcultura este greu de combătut, inclusiv din cauza lipsei de personal care ar putea monitoriza și face față oricărei situații de criză. În al doilea rând, dorim să împărțim zonele închisorilor în altele mai mici pentru a limita oportunitățile de formare a grupărilor. Al treilea pas este crearea programelor de instruire și angajare a prizonierilor în câmpul muncii. Anul trecut, pentru prima dată, am majorat numărul deținuților angajați. Al patrulea pas este pregătirea personalului pentru a lucra cu aceste categorii de deținuți. Nu în ultimul rând, este importantă îmbunătățirea calității alimentelor și a salubrității. Săptămâna viitoare intenționez să prezint Guvernului regulamentul normelor de alimentație care va îmbunătăți rația alimentară a deținuților. Din cauza alimentației insuficiente sau de calitate proastă, adesea apar situații de conflict. Aceasta este harta noastră rutieră. Implementarea acesteia necesită o bună organizare și management al procesului, precum și o înaltă responsabilitate a conducerii sistemului penitenciar.

Estonia a obținut un succes semnificativ în lupta împotriva subculturii din închisori. Acolo, rând pe rând, toate instituțiile penitenciare au fost închise și au fost construite trei noi. De asemenea, au reușit să pregătească personalul și să ofere toate condițiile necesare combaterii subculturii din penitenciare.

Avem „hoți în lege” în Moldova?

Da, îi numim lideri neformali.

Aveți lista acestor oameni?

Da, dar aceasta nu este neapărat o listă. Cunoaștem doar oameni care au o anumită influență.

Activiștii pentru drepturile omului spun că administrația închisorilor colaborează uneori cu „lideri neformali” pentru a asigura securitatea.

Aceasta este o altă practică moștenită în care unii dintre acești lideri neformali asigură ordinea internă. Această practică poate fi folosită în unele colective, dar nu ar trebui să fie o regulă. Ordinea trebuie menținută de personalul penitenciarului.

„Nimeni nu neagă necesitatea specializării judecătorilor în dosare de corupție”

De ce are nevoie Moldova de o judecătorie anticorupție?

Președintele a propus anul trecut crearea unui sistem de instanțe specializate. Dacă nu mă înșel, în 2021, când partidul de guvernământ a venit la putere, a făcut o astfel de promisiune. Se credea că datorită specializării judecătorilor în dosare de corupție, aceste dosare vor fi analizate mai rapid. Există un proiect de lege elaborat de administrația prezidențială. A fost supus consultărilor publice, Ministerul Justiției și alte instituții guvernamentale au vorbit despre el și a fost trimis Comisiei de la Veneția. În ce formă va fi adoptat va decide Parlamentul.

Nimeni nu neagă necesitatea specializării judecătorilor în dosare de corupție. Acest lucru va asigura calitatea și rapiditatea luării deciziilor. Vedem că în astfel de cazuri rezultatele întârzie. Dar este necesar să se decidă dacă trebuie să fie creată o instanță separată anticorupție sau dacă specializarea judecătorilor este suficientă. Proiectul presupune că o astfel de instanță va îmbunătăți gestionarea cazurilor de corupție.

Parlamentul urmează să se consulte cu privire la acest proiect de lege în următoarele câteva săptămâni, astfel încât să-l putem îmbunătăți conform recomandărilor Comisiei de la Veneția.

Fără îndoială, magistrații viitoarei Judecătorii Anticorupție vor fi urmăriți cu atenție, iar acest lucru va pune presiune pe ei. Având în vedere acest lucru, vor exista doritori să muncească în această instanță?

Cred că vom găsi oameni. În urmă cu două săptămâni, CSM a efectuat deja specializarea judecătorilor în multe categorii de procese: administrativ, civil și de corupție. Președintele Judecătoriei Chișinău trebuie să depună o listă cu judecători specializați. Dacă la Chișinău am reușit să găsim judecători care se vor specializa în cazuri de corupție, atunci putem găsi și candidați potriviți pentru Judecătoria Anticorupție.

Cred că versiunea finală a acestei legi va fi diferită de versiunea inițială adoptată în prima lectură, așa că condițiile de selecție a judecătorilor și garanțiile acestora vor fi echilibrate.

Crearea unei astfel de instanțe va reduce numărul de sentințe dubioase în dosare de corupție? Vorbesc despre decizii ca, de exemplu, cea de unire a dosarului lui Vladimir Plahotniuc cu un alt dosar sau eliberarea lui Vladimir Andronache din arest la domiciliu sub garanție simbolică.

Nu comentăm deciziile judecătorilor, deoarece aceștia sunt independenți. Mai mult, deciziile despre care vorbiți nu sunt definitive, iar procurorii le pot contesta. Desigur, aceste decizii provoacă îndoieli și neîncrederea publicului în sistemul judiciar.

Am făcut o mică cercetare cu ajutorul colegilor și am aflat că în ultimii patru ani, doar două instanțe – în Cahul și Orhei – au aplicat garanție personală (eliberare sub garanție personală – NM). Mai mult, aceasta a vizat infracțiuni care nu țin de corupție și sute de mii de euro daune. De asemenea, astfel de decizii trebuie motivate corespunzător. Și aici [în cazul Andronache], firește, au apărut întrebări despre cât de justificată era o garanție atât de mică, în condițiile în care inculpatul s-a eschivat de la urmărirea penală (patru persoane au garantat pentru Andronache și au contribuit cu 22 de mii de lei drept garanție). Într-o astfel de situație, indiferent dacă vă place sau nu,  întrebi judecătorul care este raționamentul deciziei, chiar dacă este dreptul lui să ia o astfel de decizie.

Vom revizui cu siguranță legislația pentru a face mai clară aplicarea garanției.

„Este mai important să asigurăm transparența și obiectivitatea”

Partidul „ȘOR” a fost declarat neconstituțional și apoi lichidat. Înseamnă aceasta că dosarul penal pentru finanțare ilegală a acestui partid ar trebui să fie clasat prin analogie cu inculpatul decedat?

Instanța nu ne-a cerut să ne exprimăm opinia. Instanța a solicitat furnizarea unui document care să confirme că partidul „ȘOR” a fost exclus de pe lista partidelor în temeiul deciziei Curții Constituționale. Noi am furnizat un astfel de document.

Nu sunt familiarizată cu materialele care stau la baza acuzației. Din câte știu, doamna Tauber și partidul „ȘOR” sunt investigați. Într-o situație normală, în raport cu un partid ca persoană juridică care face obiectul răspunderii penale, instanța poate lua trei hotărâri: achitare, rechizitoriu cu aplicarea amenzii, sau poate decide lichidarea persoanei juridice. Lichidarea partidului, dacă instanța ajunge la o astfel de hotărâre, prevede că partidul nu mai există ca persoană juridică și subiect al răspunderii penale, întrucât lichidarea în sine este pedeapsa cea mai strictă. Aceasta nu înseamnă însă că ancheta împotriva conducerii partidului sau a persoanelor implicate în dosar este oprită. Dacă vinovăția lor este dovedită, ei vor fi trași la răspundere pentru acțiunile lor. Răspunderea unei persoane juridice și a unei persoane fizice sunt două lucruri diferite. Prin urmare, ancheta în cazul doamnei Tauber și a altor persoane continuă.

Cum s-a întâmplat că concursul pentru funcția de procuror general a eșuat?

Organizarea unui concurs pentru funcția de procuror general este una dintre obligațiile noastre față de UE. Pe 22 februarie am susținut un interviu cu candidații, apoi a avut loc o discuție de 11 ore, iar după aceea am anunțat media punctajelor. Aș dori să menționez că avem un regulament care prevede anumite reguli: după finalizarea etapei de interviu, are loc o discuție cu ușile închise, se anunță punctajul, iar apoi se întrunește Consiliul Superior al Procurorilor (SCP) și aprobă rezultatele concursului cu o decizie motivată. După 11 ore de discuții, am amânat motivația pentru următoarea ședință. Conform regulamentului, fiecare membru al CSP, în urma unui interviu cu fiecare candidat, completează o fișă cu punctaj pe șase criterii, care este apoi sigilată într-un plic. Astfel, membrii consiliului nu au acces la estimări, ci doar la suma punctajului final. Noi l-am publicat.

Marți am publicat notele. A trebuit să pregătim o decizie motivată, pentru care fiecare membru al consiliului trebuia să justifice punctajul. Am constatat că un membru al consiliului a dat o nota generală de 3,5 și nu a putut justifica un rating de 1, 2 sau 3 pe anumite criterii. Apoi toți ceilalți membri au fost forțați, din păcate, să admită că competiția a fost compromisă. Nu am vrut să aprobăm un candidat a cărui obiectivitate și legitimitate a victoriei ar putea fi puse la îndoială.

Din păcate, rezultatele competiției au trebuit să fie anulate. Dar este mai important să se asigure transparența și obiectivitatea procesului. Ne dorim să schimbăm regulamentul pentru a permite o anumită marjă sau să aplicăm o estimare medie pentru a evita discrepanțe atât de mari.

Membrul comisiei care a făcut această evaluare și-a recunoscut greșeala și și-a dat demisia, iar acum trebuie să modificăm regulamentul și să organizăm un nou concurs, întrucât funcția de procuror general este extrem de importantă.

A existat o altă modalitate de a corecta eroarea și de a nu anula rezultatele competiției?

Președintele CSP a vorbit despre acest lucru. Aveam trei variante, despre care am discutat mult timp. O opțiune era să lăsăm totul așa cum este. În acest caz, alți doi candidați ar putea contesta rezultatele. A doua opțiune era de a exclude foaia respectivului membru și de a recalcula punctele acordate de ceilalți membri ai comisiei. Dar am ajuns la concluzia că nici legea, nici regulamentele nu prevăd acest lucru. Și dacă am face asta, atunci această decizie ar putea fi contestată. A treia opțiune era recunoașterea problemei, anularea rezultatelor competiției și organizarea unui concurs nou. Și toată lumea a fost de acord cu această decizie.

„Nu are nicio tangență cu situația lui Stoianoglo”

În aceeași zi în care discutați despre concursul pentru funcția de procuror general, instanța de la Buiucani l-a găsit nevinovat pe fostul procuror general Alexandr Stoianoglo într-unul din dosarele intentate împotriva lui. Anterior, a câștigat și un dosar la CEDO împotriva Moldovei. Poate ar trebui restabilit în funcție?

Ceea ce s-a întâmplat cu concursul nu are nicio legătură cu situația cu Stoianoglo. Cazul său la CEDO are legătură cu faptul că nu i s-a oferit posibilitatea de a contesta demiterea sa din funcție. Această lacună a fost deja eliminată din legislație. Iar dosarul său penal nu are legătură cu concursul. Domnul Stoianoglo a fost demis prin decret prezidențial în baza deciziei vechii componențe a Consiliului Superior al Procurorilor, care i-a evaluat activitatea în calitate de procuror general.

Unii avocați cred că Stoianoglo va fi achitat și în alte dosare. Cum credeți poate toată această situație cu fostul procuror general să fie o greșeală a justiției moldovenești?

Acuzația în dosarul pentru care a fost achitat se referă la nerespectarea legii. Vorbim despre plata indemnizațiilor de concediere pentru fostul șef al Procuraturii pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale, domnul Chitoroagă. Din câte am înțeles, instanța a constatat că nu au existat elemente ale unei infracțiuni. Dacă aceasta este o decizie judecătorească bazată pe probe, atunci acesta este modul în care procuratura a pregătit dosarul. Să vedem ce se va întâmpla în continuare. Din câte am înțeles, procuratura urmează să conteste decizia instanței de fond.

---

Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.

---

---

Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

---