Remote Lands

Moldova, mai prezentă în Asia Centrală? Guvernul pregătește înființarea unei ambasade în Kazahstan (DOC)

Republica Moldova și-ar putea deschide ambasadă în Kazahstan, în 2025. Misiunea diplomatică ar urma să aibă cinci angajați, iar în primii trei ani de activitatea, pentru funcționalitatea acesteia, vor fi nevoie de 30,5 milioane de lei. Un proiect de lege care prevede aceste lucruri va fi examinat la ședința Cabinetului de miniștri din 28 august.

Proiectul de lege privind înființarea ambasadei Republicii Moldova în Kazahstan a fost elaborat de Ministerul Afacerilor Externe.

Potrivit notei informative a proiectului de lege, printre motivele care determină înființarea ambasadei se numără cel de ordin politic. Kazahstan este cea mai mare țară Asia Centrală, iar deschiderea unei ambasade în acest stat ar asigura o prezență diplomatică mai extinsă în această regiune a lumii. De asemenea, o misiune diplomatică în Kazahstan va facilita stabilirea relațiilor, prin intermediul acestei țări, cu alte state din Asia Centrală.

Un alt motiv este potențialul colaborării în domeniul economic, comercial și investițional. Potrivit documentului, în 2023, Kazahstan a fost cea mai mare economie din Asia Centrală, PIB-ul acestuia fiind estimat la circa $260 miliarde, ceea ce este cu aproximativ 15% mai mult față de anul precedent. Totodată, anul trecut, țara a marcat o creștere economică de 3,2%, iar pentru 2024 – 2025 estimările sunt de 3,5 – 4%, anual.

Agențiile de rating atribuie țării un risc investițional moderat, concomitent cu posibilități scăzute de faliment. În acest context, deschiderea Ambasadei Republicii Moldova în Republica Kazahstan se consideră oportună din mai multe aspecte, însă în primul rând este argumentată din considerentul potențialului economic, comercial și investițional esențial al acestei țări. Kazahstanul reprezintă o piață mare de desfacere și un furnizor complex de materie primă și resurse energetice, cum ar fi petrolul, gazul natural, cărbunele, minereul de fier, magneziul, cromul, nichelul, zincul, uraniul și altele”, se arată în document.

Nota informativă prevede ca ambasada să aibă cinci angajați. Este vorba despre trei diplomați – ambasador, consilier și secretar I, precum și două persoane din personal tehnic-administrativ – contabil și administrator-șofer. Angajații vor fi însosiți de membrii familiilor lor.

Conform notei informative, în primii trei ani de activitate, pentru asigurarea funcționalității ambasadei Republicii Moldova în Kazahstan vor fi nevoie de următoarele sume:

– 13 milioane de lei pentru anul 2025;
– 8,7 milioane de lei pentru anul 2026;
– 8,8 milioane de lei pentru anul 2027.

Cheltuielile vor fi acoperite din bugetul de stat.

***

Republica Moldova și Kazahstan au stabilit relații diplomatice pe 16 septembrie 1992. În prezent, pentru Kazahstan este acreditată prin cumul ambasada țării noastre de la Moscova. Kazahstan și-a deschis ambasadă la Chișinău în aprilie 2022.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Preotul Oleg Ostafiuc slujește la biserica din Sinăuții de Jos. FOTO: HotNews

Preot român din Ucraina, tată a trei copii, reținut pentru a fi trimis pe front? „Nu-mi schimb credința, chiar dacă îmi pierd viața” 

Un preot român din Ucraina, tată a trei copii, ar fi fost reținut de militari ucraineni la un punct de control și dus la un centru de recrutare, chiar dacă slujitorii bisericii sunt exceptați de la serviciul militar. Informațiile au fost făcute publice de HotNews, care a discutat „pe ascuns” cu preotul Oleg Ostafiuc, paroh în localitatea Sinăuții de Jos, regiunea Cernăuți. Acesta afirmă că preferă să moară pe front, decât să renunțe la biserica rusă.

Potrivit sursei citate, preotul, în vârstă de 43 de ani, care este de etnie română, a fost reținut și transportat la centrul de recrutare din Cernăuți luni, 26 ianuarie. Conform procedurilor care se aplică bărbaților ucraineni cu vârste între 25 și 60 de ani, acesta riscă să fie trimis, cel mai probabil, pe front.

„Eu nu-mi schimb credința chiar dacă mă duc la război și ajung să-mi pierd viața. Rămân, cu orice risc, în adevărata biserică canonică în care am fost hirotonit preot”, i-a scris „pe ascuns” preotul Oleg Ostafiuc jurnalistului român.

De menționat că, potrivit legislației ucrainene, preoții pot fi exceptați de la mobilizare, însă doar în baza unei cereri depuse la centrul de recrutare de către organizația religioasă din care fac parte. Una dintre condițiile prevăzute de lege este ca organizația respectivă să nu fie afiliată unei structuri religioase străine interzise în Ucraina.

HotNews precizează că, asemenea majorității preoților români din Ucraina, parohul din Sinăuții de Jos a rămas fidel Bisericii Ortodoxe Ucrainene, subordonată canonic Patriarhiei Moscovei.

Reamintim că, în 2024, această biserică a fost interzisă în Ucraina din cauza legăturilor sale cu Rusia și a acuzațiilor privind promovarea ideologiei „lumii ruse” (Russkii Mir). Legea ucraineană a stabilit un termen de nouă luni pentru ca parohiile afiliate Patriarhiei Moscovei să se transfere la Biserica Ortodoxă a Ucrainei, autocefală și recunoscută de Patriarhul Bartolomeu de la Constantinopol.

Deși acest termen a expirat, în Ucraina există în continuare parohii care se subordonează Moscovei. Printre acestea se află și majoritatea celor aproximativ 130 de biserici ale comunității românești din Ucraina. Potrivit sursei, multe dintre acestea au refuzat atât trecerea la biserica autocefală ucraineană, cât și afilierea la Biserica Ortodoxă Română, care și-a exprimat, încă din martie 2024, intenția de a le prelua sub jurisdicția sa – demers care nu a primit până acum acceptul autorităților de la Kiev.

HotNews precizează că a solicitat un punct de vedere din partea Centrului Teritorial de Recrutare din Cernăuți în legătură cu cazul preotului Oleg Ostafiuc, însă până la momentul publicării articolului nu a primit un răspuns.

Citește mai multe despre caz pe HotNews.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: