Puterea Investițiilor: interviu cu Președintele FIA și Directorul General Efes Vitanta Moldova Brewery, Alphan Akpece

Pentru Asociația Investitorilor Străini (FIA), orientarea pro-investițională a noului Guvern presupune o colaborare și mai strânsă, de zi cu zi, pentru îmbunătățirea climatului investițional din Republica Moldova. Cartea Albă, în noua sa ediție ce va fi lansată curând, depășește formatul unei simple publicații: este un instrument permanent de dialog și expertiză, care conectează investitorii străini cu autoritățile – de la soluții operative până la reforme strategice pe termen lung. Implementarea a peste 80% din recomandările FIA formulate în ediția anterioară evidențiază progresul substanțial realizat de fostul Guvern. Rezultate semnificative au fost înregistrate în domenii precum Transformarea Digitală, Tranziția către Economia Verde și Piața Forței de Muncă, precum și în Medicină și Farmaceutică, unde gradul de implementare a ajuns la 100%. Din acest motiv, acest capitol nu a mai fost inclus în ediția din 2025 a Cărții Albe.

Toate aceste realizări au avut loc în contextul unui amplu proces de armonizare a cadrului normativ național cu standardele și practicile Uniunii Europene un proces care se transformă treptat într-o condiție obligatorie pentru toate sectoarele economiei.

Interviul cu Alphan Akpece, Președintele FIA și Director General al Efes Vitanta Moldova Brewery, lansează seria de articole „Puterea investițiilor”, evidențiind modul în care capitalul străin și standardele internaționale contribuie la transformarea competitivă a industriilor din Republica Moldova.

Guvernul  și-a consolidat mandatul și a stabilit o direcție clară către o „economie bazată pe investiții”. Ce schimbări aduce această orientare pentru mediul de afaceri?

-Această direcție clarifică prioritățile și scurtează ciclurile de decizie. Atunci când procedurile sunt previzibile și digitale din start, iar protecția investițiilor este resimțită în practică, companiile își consolidează disponibilitatea de a lua decizii de investiții mai frecvent și într-un ritm accelerat. Acest lucru este esențial pentru proiectele pe termen lung: producție modernă, capacități de economie circulară și reciclare, eficiență energetică și capacități locale de producere a energiei, modernizarea logisticii și dezvoltarea unor lanțuri de competențe reziliente.

Care este poziționarea FIA în această nouă etapă strategică? 

-Noi susținem pe deplin direcția strategică a Guvernului și acționăm ca o platformă permanentă de expertiză, care conectează comunitatea de afaceri a FIA cu autoritățile publice. Cartea Albă nu este un exercițiu „o dată la doi ani”, ci un proces continuu, ajuns acum la a 9-a ediție, care identifică principalele obstacole în calea investițiilor și dezvoltării afacerilor și propune soluții practice de politică publică. În noua ediție, consolidăm structura de creștere sustenabilă prin includerea unui nou capitol „Economia Sustenabilă”, care acoperă teme precum eficiența energetică și energia verde, gestionarea responsabilă a apei, responsabilitatea pentru ambalaje și sistemele circulare de reciclare, raportarea transparentă și guvernanța corporativă de înaltă calitate. Aceste elemente nu mai pot fi considerate o nișă, ci definesc noul standard al unei economii competitive.

Din perspectiva unei companii industriale: care sunt cele două mari provocări pe termen mediu?

-Provocările provin din două direcții. Prima ține de climă – în special deficitul de apă și creșterea costurilor materiilor prime; agricultura rămâne unul dintre sectoarele cele mai expuse la variațiile climatice. A doua vizează componenta de capital uman: astăzi dispunem de o echipă puternică și bine pregătită, însă privind spre viitor observăm un potențial deficit de tineri specialiști, dacă nu acționăm într-un mod sistematic.

Cum abordați aceste provocări în cadrul companiei?

-Compania răspunde acestor provocări urmând două direcții principale. În zona de sustenabilitate, investim în energie verde, optimizăm consumul energetic și reducem amprenta de apă. Implementăm un plan cadru pe cinci ani pentru a diminua semnificativ amprenta totală de carbon; doar în perioada 2023–2024 am realizat 27 de proiecte de mediu și ne propunem să le extindem în continuare. În ceea ce privește resursele umane, abordăm provocările pe termen lung: dezvoltăm competențele echipelor existente, construim programe structurate de internship pe termen lung și programe de învățământ dual în parteneriat cu universități, pentru a atrage și forma tineri talentați. Obiectivul este să asigurăm o forță de muncă calificată, pregătită pentru viitor, și operațiuni care sunt în același timp sustenabile și eficiente.

Cum se aliniază aceste acțiuni cu abordările europene ESG și SDG?

-În totalitate. Fiind parte a Anadolu Efes, ne aliniem la standardele de raportare ESG și ne ghidăm după Obiectivele de Dezvoltare Durabilă (SDG). „Carbon, apă, energie” nu sunt doar indicatori dar domenii concrete de acțiune. În plan social, suntem angajați ferm în promovarea egalității de gen și în consolidarea rolului economic al femeilor, atât în interiorul companiei, cât și în comunitate. Efes Moldova este recunoscută printre Top Employers la nivel local, fapt care reflectă condiții de muncă decente, protecție socială ridicată, wellbeing și siguranță. În practică, sustenabilitatea, digitalizarea și educația se susțin reciproc; în acest mod, investițiile generează valoare atât pentru oameni, cât și pentru planetă.

Ați vorbit frecvent despre „Puterea investițiilor”. Ce înseamnă acest lucru pentru țară, dincolo de un simplu slogan?

-Înseamnă standarde și disciplină în execuție. Investițiile străine nu furnizează doar capital dar și tehnologie, procese, o cultură a siguranței, programe de formare și practici de raportare transparente. Acest lucru este vizibil în fiecare zi: în producție și distribuție, în infrastructură de telecomunicații, în serviciile financiare, în operațiunile de export și în sectorul IT. Atunci când politicile publice sunt previzibile și digitale, aceste practici se extind, iar economia crește datorită investițiilor, nu consumului.

Noua ediție a Cărții Albe va fi prezentată în curând. Ce priorități politice ar trebui extinse acum pentru un impact rapid?

-Cinci direcții cu efect multiplicator ridicat:

  • Digitalizare implicită în relația B2G: e-autorizații, e-facturare, registre interoperabile – mai puține operațiuni manuale și mai multă claritate în procese.
  • Concurență echitabilă și protecția investițiilor ca practică zilnică: proceduri mai rapide, transparente și previzibile. 
  • Competențe și productivitate: sprijin pentru învățământul dual, mentorat, formare și recalificare, astfel încât proiectele să găsească oamenii potriviți, iar oamenii să acceseze locuri de muncă de calitate.
  • Economia Sustenabilă la scară: stimulente pentru investiții verzi (CAPEX verde), gestionarea responsabilă a apei, producerea locală de energie; responsabilitate pentru ambalaje și funcționarea buclelor de reciclare.
  • Întărirea ecosistemului financiar: instrumente de partajare a riscurilor pentru IMM-uri și sisteme de plăți deschise/instant, astfel încât proiectele investiționale să acceseze finanțarea mai rapid.

Cum se aliniază integrarea europeană la agenda Cărții Albe?

-Integrarea europeană reprezintă mult mai mult decât o formulare simbolică, presupune alinierea la standardele europene în mai multe domenii. Înseamnă transformarea regulilor de nivel european într-o practică de zi cu zi: concurență corectă și condiții egale de piață, stat de drept pentru investitori, servicii publice digitale, responsabilitate față de mediu. Când standardele sunt clare și aplicate consecvent, costul capitalului scade, iar fluxul de proiecte viabile crește.

Fiind la conducerea unei unități industriale, ce lecții „din teren”, din zona de producție, considerați că pot fi extinse cel mai eficient la nivelul întregii economii? 

-Două lecții principale. În primul rând, predictibilitatea în materie de taxe, autorizații și supraveghere reglementară influențează direct deciziile de investiții. În al doilea rând, oamenii reprezintă o investiție: programele structurate de internship, mentoratul și programele pentru început de carieră generează câștiguri de productivitate atunci când sunt susținute și de stat. Rezultatul este un câștig triplu – pentru afaceri, pentru tinerii profesioniști și pentru dezvoltarea regională.

Dacă ar fi să definiți succesul parcursului pro-investițional al Guvernului în indicatori măsurabili, ce ați monitoriza? 

-Ne-am uita la viteza deciziilor administrative – conectări, autorizații, avize, la volumul reinvestițiilor realizate de investitorii existenți, la ponderea cheltuielilor de capital „verzi” și tehnologice în totalul investițiilor și la evoluția angajărilor calificate, inclusiv a tinerilor și a femeilor.  Dacă acești indicatori sunt în creștere, înseamnă că regulile funcționează, iar „Puterea investițiilor” generează o creștere sustenabilă.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

nokta

Gaidarji îi răspunde lui Buzu în disputa privind reforma administrativ-teritorială în Găgăuzia: „Cel care a ales să manipuleze este domnul Buzu”

Președintele Adunării Populare a Găgăuziei, Valentin Gaidarji, îl acuză pe secretarul general al Guvernului, Alexei Buzu, de manipulare și răspândirea unor informații false privind reforma administrației publice locale în autonomie. Reacția vine după ce Buzu a declarat că reforma administrativ-teritorială ar fi blocată în Găgăuzia din cauza lipsei unei Adunări Populare „reprezentative”.

Gaidarji respinge acuzațiile și susține că, în urmă cu câteva zile, a transmis Cancelariei de Stat o solicitare oficială pentru o întrevedere cu Buzu. Potrivit acestuia, întâlnirea urma să vizeze planurile Guvernului privind amalgamarea localităților din Găgăuzia, ținând cont de statutul special al autonomiei.

Președintele Adunării Populare afirmă că solicitarea sa nu a primit răspuns și că Buzu nu ar fi manifestat deschidere pentru un dialog cu autoritățile de la Comrat.

Adunarea Populară a Găgăuziei nu refuză dialogul. Noi am făcut primul pas. Am solicitat o întrevedere și am demonstrat deschidere și responsabilitate. Cel care a ales să nu răspundă și să manipuleze este domnul Buzu”, a declarat Gaidarji.

El susține că declarațiile secretarului general al Guvernului creează în mod artificial impresia că autoritățile găgăuze se opun reformei și cooperării cu autoritățile centrale.

Gaidarji s-a adresat și premierului Vasile Tofan, precum și donatorilor externi și Delegației Uniunii Europene la Chișinău, cărora le-a cerut să ia act de poziția sa. El consideră că declarațiile lui Buzu subminează reforma și transformă Adunarea Populară și autonomia într-o „problemă”.

Amintim că, pe 11 august, Alexei Buzu a declarat că reforma administrativ-teritorială bate pasul pe loc în Găgăuzia. Secretarul general al Guvernului a menționat că, deși au existat discuții și intenții privind amalgamarea voluntară, nu au fost adoptate decizii de inițiere. Oficialul spune că următorii pași vor fi analizați după alegerea unei Adunări Populare „reprezentative”.

***

Alegerile pentru Adunarea Populară a Găgăuziei erau programate inițial pentru noiembrie 2025, însă au fost amânate de două ori. În prezent, scrutinul este stabilit pentru 15 noiembrie 2026, însă nu este clar dacă acesta va putea avea loc la această dată.

Incertitudinea a apărut după ce Curtea Constituțională a declarat neconstituționale prevederile care permiteau Adunării Populare să constituie și să controleze organul electoral al autonomiei. În urma deciziei, deputații PAS au înregistrat, pe 27 iulie, un proiect de modificare a Codului electoral, care a fost aprobat ulterior în prima lectură.

Documentul prevede că alegerile pentru APG vor fi organizate de Comisia Electorală Centrală și vor introduce alegerea deputaților prin sistem proporțional, pe liste de partid. Totuși, această modificare nu se va aplica scrutinului din 15 noiembrie. Pentru a respecta principiul stabilității legislației electorale, actuala componență a APG va fi aleasă în continuare în circumscripții uninominale, iar sistemul proporțional va fi aplicat abia la următoarele alegeri.

Recent, președinta Maia Sandu a declarat că alegerile din Găgăuzia „ar putea avea loc până la sfârșitul anului”, fără să confirme data de 15 noiembrie.

parlament.md

„Este un patriot” vs „Se putea cere traducerea”. Reacții după ce ministrul Apărării a refuzat să răspundă în rusă unei jurnaliste

Gestul ministrului Apărării, Anatolie Nosatîi, la conferința de presă de la Guvern din 12 august, când a refuzat o întrebare în rusă, a provocat un val de comentarii în mediul online. În timp ce unii și-au exprimat susținerea față de reacția oficialului, alții au menționat că ministrul ar fi putut solicita traducerea întrebării. NewsMaker vă prezintă o selecție a reacțiilor.

Ex-consilierul municipal Ruslan Verbițchi a catalogat gestul ministrului Apărării drept unul „de divizare”.

Se vede ca, pentru ăștia de la PAS a trecut campania electorală, iar până la viitoarea, moldovenii uită repede, mai ales, dacă va fi vreo stare de urgență, și alegeri nu vor mai fi. (…) Azi, iese ministrul Apărării și răspunde presei vorbitoare de rusă căreia pas voia să-i deschidă televiziune de zeci de milioane din bugetul statului, că nu înțelege în limba rusă, în mod ostentativ și provocator. Care e scopul acestei inițiative de intrigă și de divizare, pentru ce UE a dat saci cu bani pentru coeziune și reziliență?! Și e cu atât mai grav, cu cât este vorba despre ministrul Apărării, care pune gaz pe foc, într-o societate panicată, la un pas de război, ca și distanță, și pe zi ce trece, și ca și timp”, a declarat Ruslan Verbițchi.

La rândul său, expertul Institutului pentru Politici și Reforme Europene, Daniel Vodă, a spus că gestul lui Anatolie Nosatîi ar putea fi perceput ca „o mustrare publică”.

Din capul locului vreau să spun că-l respect mult pe domnul Ministru Anatolie Nosatîi. Este un patriot. Totodată, un ministru, reprezentant al autorității, „educă” public o jurnalistă, reprezentantă a unei profesii libere, de la tribuna Guvernului. Chiar dacă intenția a fost promovarea limbii române, asimetria de putere schimbă inevitabil sensul scenei. Pentru o parte a publicului, aceasta nu va fi percepută ca o lecție despre limba oficială, ci ca o mustrare publică. Dacă ministrul chiar nu a înțeles întrebarea, soluția instituțională era simplă: solicita traducerea și răspundea în limba română. Limba oficială era respectată, întrebarea era auzită, iar demnitatea nimănui nu era pusă în discuție”, a menționat acesta.

Fosta președintă a Asociației Naționale a Restaurantelor și Localurilor de Agrement din Moldova, Aneta Zasavițchi, a spus că exprimarea în rusă este o metodă de a oferi cetățenilor vorbitori de această limbă o sursă alternativă de informare, în lupta pentru combaterea dezinformării.

Nu știu dacă ministrul cunoaște sau nu limba rusă și nici nu cred că aceasta este întrebarea importantă.
Poți să nu cunoști o limbă. Poți să nu te simți confortabil să răspunzi în ea. Poți cere traducerea întrebării și poți răspunde în limba română. Dar mai există un aspect pe care cred că îl ignorăm prea ușor. Tot noi ne plângem că o parte dintre cetățenii vorbitori de rusă se informează preponderent din presa de limbă rusă din afara Republicii Moldova și ajung astfel mai ușor în raza propagandei și a dezinformării. Atunci care este alternativa pe care le-o oferim? Dacă vrem să ieșim din acest cerc, trebuie să le oferim acces la informație corectă, credibilă și produsă aici, în Republica Moldova, inclusiv în limbile pe care le înțeleg. Nu pentru a diminua rolul limbii române, ci tocmai pentru ca informația instituțiilor noastre și realitățile țării noastre să ajungă la cât mai mulți dintre cetățenii noștri
”, a spus Aneta Zasavițchi.

Fondatorul PR-agency PARC Communications, Alexandru Bejenari, a subliniat că oficialul ar fi putut proceda într-un alt mod.

Cunoașterea limbii române îi oferă fiecărei persoane mai multe oportunități de a trăi, munci și evolua în propria țară. Statul trebuie să creeze condiții reale pentru învățarea acesteia și să extindă în mod constant aria în care limba română este utilizată. Statul are dreptul să impună cerințe lingvistice acolo unde acestea sunt cu adevărat necesare. Însă regulile trebuie să fie clare și echilibrate. Una este să stabilești astfel de reguli și cu totul alta să transformi o persoană într-un exemplu de „educare” publică. La briefing se putea răspunde pur și simplu în limba română sau se putea cere traducerea întrebării, dacă aceasta nu era înțeleasă. Astfel, statutul limbii de stat ar fi fost respectat, iar situația nu s-ar fi transformat într-un nou motiv de distanțare și neîncredere reciprocă”, a menționat Bejenari.

Fostul președinte al Curții Constituționale, Alexandru Tănase, a spus că reacția lui Anatolie Nosatîi a fost un „mesaj politic”.

Apărătorii de serviciu ai limbii ruse au reacționat imediat. Și mă întreb, domnilor: ce anume ați fi vrut să se întâmple? Cum ar trebui să reacționeze ministrul Apărării al unei țări al cărei spațiu aerian este încălcat aproape zilnic de drone rusești? Cum ar trebui să privească un oficial de stat limba unei țări agresoare care ucide zi de zi oameni în Ucraina vecină? (…) Vă așteptați ca Ministerul Apărării să deschidă cursuri de limba rusă? (…) Reacția ministrului Nosatîi a fost, de fapt, un mesaj politic foarte clar. Iar despre rusofobie se poate vorbi aici cam în aceeași măsură în care se poate vorbi despre frica de pești atunci când cineva refuză să înoate lângă un rechin”, a declarat Alexandru Tănase.

Iar ex-ministrul Apărării, Anatol Șalaru, a spus: „În războiul cu care se confruntă Republica Moldova, apărarea nu presupune doar protejarea frontierelor, ci și apărarea dreptului nostru de a ne păstra identitatea. Limba rusă nu a fost un dat al genezei noastre, ci un instrument de deznaționalizare impus prin forță. În preajma sărbătoririi a 35 de ani de independență, folosirea limbii ruse nu este o manifestare a coeziunii sociale, ci continuarea unui imperialism lingvistic de care nu reușim să scăpăm. Corectitudinea politică nu va vindeca rănile istoriei. Putem ierta, dar nu ne mai permitem să uităm. Republica Moldova are ca limbă de stat limba română. Felicitări ministrului Apărării, Anatolie Nosatîi, pentru atitudine!”.

Amintim că, pe 12 august, în timpul unei conferințe de presă, ministrul Apărării, Anatolie Nosatîi, a întrerupt o jurnalistă NewsMaker care îi adresa o întrebare în rusă. Deși în CV-ul său menționează că vorbește această limbă și că a urmat timp de patru ani studii militare în Ucraina, oficialul a declarat: „Nu vă înțeleg”. După ce reporterul și-a reformulat întrebarea în română, ministrul i-a răspuns și a felicitat-o pentru că vorbește în limba de stat.

Tudor Mardei | NewsMaker

Diaspora va plăti impozit de 12% pe moșteniri? Ministra finanțelor: „Stop fals!” (VIDEO)

Ministra Finanțelor, Victoria Belous, susține că informațiile potrivit cărora moldovenii din diaspora vor plăti, din 2027, impozit pe moștenirile primite în Republica Moldova sunt false. Oficiala a declarat, într-un video publicat pe 12 august pe conturile sale, că proiectul politicii fiscale pentru anul viitor nu modifică regimul fiscal care se aplică moldovenilor, indiferent dacă locuiesc în țară sau peste hotare.

„Stop fals! Guvernul nu își propune să impoziteze moștenirea pentru cetățenii Republicii Moldova care se află în diasporă. Aceste interpretări sunt abuzive. Ceea ce s-a propus prin politica fiscală este să fie impozitată moștenirea primită de cetățenii străini, care nu locuiesc pe teritoriul Republicii Moldova 183 de zile. Toți cetățenii Republicii Moldova care trăiesc în țară sau peste hotare, atunci când primesc moștenire, acest venit nu se impozitează. Guvernul, în politica fiscală 2027, nu schimbă nimic”, a precizat ministra Finanțelor, Victoria Belous.

Reacția vine după ce deputata MAN Angela Cutasevici a declarat că moldovenii stabiliți peste hotare ar putea fi obligați, din 2027, să plătească un impozit de 12% pentru casele, apartamentele, terenurile sau alte bunuri moștenite în Republica Moldova. Potrivit acesteia, proiectul politicii fiscale prevede includerea patrimoniului primit prin moștenire sau donație de către persoanele fizice nerezidente în categoria veniturilor impozabile.

În același sens s-a pronunțat și Cabinetul Avocatei „Străisteanu Doina Ioana”, care a susținut că modificările propuse ar introduce un impozit de 12% asupra bunurilor moștenite sau primite prin donație de către nerezidenți, inclusiv de către moldovenii din diaspora. Cabinetul a calificat inițiativa drept discriminatorie, argumentând că doi moștenitori ai aceleiași averi ar putea fi tratați fiscal diferit în funcție de statutul lor de rezidență.

Ministra Finanțelor respinge însă aceste interpretări și spune că cetățenii Republicii Moldova, inclusiv cei aflați în diaspora, nu vor fi afectați de modificările propuse în politica fiscală pentru anul 2027.

„Ești cetățean al Republicii Moldova și locuiești în țară? Ești cetățean al Republicii Moldova și locuiești în diaspora? În ambele situații, patrimoniul primit prin moștenire este neimpozabil. Acest lucru este prevăzut expres în art. 20 lit. i) din Codul fiscal, care stabilește că este neimpozabil patrimoniul primit de persoanele fizice cetățeni ai Republicii Moldova, cu titlu de donație sau de moștenire, cu excepția donațiilor efectuate conform art. 90¹ alin. (3¹). Deci, dacă ești cetățean al Republicii Moldova, faptul că locuiești în Moldova sau peste hotare nu schimbă această prevedere”, a mai scris Belous în postarea sa din 12 august.

***

Amintim, premierul Vasile Tofan a prezentat, pe 6 august, proiectul politicii bugetar-fiscale pentru 2027. Documentul, care și propune să taxeze mai mult viciile și mai puțin munca, potrivit premierului, a fost supus consultărilor publice în aceeași zi.

Noul concep prevede un pachet amplu de modificări fiscale. Printre principalele măsuri se numără majorarea scutirii personale anuale de la 29.700 la 40.000 de lei, extinderea facilității de impozitare cu 0% a profitului reinvestit, majorarea accizelor pentru produsele din tutun și vaping, introducerea unor taxe pentru băuturile cu zahăr, energizante și articolele pirotehnice, precum și majorarea impozitului pe dividende și a celui aplicat câștigurilor de capital. Totodată, Guvernul propune introducerea unei taxe „de solidaritate” pentru sectorul bancar, taxarea coletelor comandate de pe platformele din afara țării și modificarea cotelor de TVA pentru unele categorii de bunuri și servicii, inclusiv la gaz și lumină.

Aceasta este a doua încercare de aprobare a politicii fiscale pentru anul viitor, după ce proiectul pregătit de fostul guvern condus de Alexandru Munteanu s-a oprit la etapa consultărilor publice, pe fondul criticilor venite din partea mediului de afaceri și a experților. În urma consultărilor, Ministerul Finanțelor a renunțat la mai multe prevederi contestate, inclusiv la noul sistem de impozitare a salariilor.

Recent, președinta Maia Sandu a declarat că noua reformă bugetar-fiscală propusă de Guvernul condus de Vasile Tofan este mai echilibrată decât prima variantă, prezentată de fostul Cabinet de miniștri. Potrivit șefei statului, noua politică fiscală ar trebui să asigure o impozitare mai echitabilă și, în același timp, să aducă venituri suplimentare la buget, necesare inclusiv pentru a putea fi finanțate majorările salariale promise.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

tv8

Guvernul vrea să taie compensațiile la energie și gaze pentru mai multe localități din Zona de Securitate: cine le va păstra

Locuitorii din 17 localități de lângă Nistru, din raioanele Căușeni și Anenii Noi, ar putea rămâne fără compensațiile la energia electrică și la gazele naturale. Măsura se regăsește în proiectul noii politici fiscale, potrivit căruia aceste compensații ar urma să fie acordate doar locuitorilor din șase localități afectate de consecințele conflictului transnistrean, față de 23 în prezent.

Cadrul legal pentru acordarea acestor compensații este stabilit prin Legea nr. 1435 din 2002. Aceasta prevede că, până la înlăturarea consecințelor conflictului transnistrean, pentru locuitorii din cinci localități din raionul Dubăsari – Cocieri, Coșnița, Doroțcaia, Molovata Nouă și Pîrâta -, din opt localități din raionul Căușeni – Chircăiești, Copanca, Fârlădeni, Grădinița, Hagimus, Leuntea, Plop-Știubei și Valea Verde -, precum și din zece localități din raionul Anenii Noi – Calfa, Delacău, Gura Bâcului, Hârbovăț, Puhăceni, Roșcani, Speia, Șerpeni, Telița și Varnița – sunt oferite compensații nominative în mărimea diferenței dintre tarifele la energia electrică și la gazele naturale aprobate de ANRE și cele stabilite de administrația de la Tiraspol.

Potrivit Moldova 1, în prezent, locuitorii din cele 23 de sate aflate sub controlul autorităților de la Chișinău beneficiază de tarife la utilități similare celor din regiunea transnistreană, achitând doar 1 leu pentru un metru cub de gaze naturale și 0.63 de lei pentru un kWh de energie electrică. Legea în vigoare stabilește că diferența de tarife este compensată lunar.

Potrivit legii, plata compensațiilor către beneficiari se efectuează prin intermediul bugetelor localităților respective, din contul transferurilor cu destinație specială de la bugetul de stat.

Ce prevede proiectul noii politici fiscale

În proiectul noii politici fiscale se prevede ca aceste compensații să fie acordate doar locuitorilor din cinci localități din raionul Dubăsari – Cocieri, Pîrîta, Coșnița, Doroțcaia și Molovata Nouă -, precum și celor din localitatea Varnița, raionul Anenii Noi.

Menționăm că noul proiect al politicii fiscale pentru anul 2027 a fost făcut public pe 6 august, iar autoritățile au anunțat că acesta va fi supus consultărilor publice și va fi discutat cu mediul de afaceri, sindicatele, autoritățile locale și cetățenii.

Confirmat: Moldova reduce cu 50% tarifele pentru tranzitul cerealelor din Ucraina. Guvernul estimează câștiguri de milioane de euro⚡️⚡️⚡️

Mărfurile ucrainene vor tranzita Republica Moldova pe cale ferată cu tarife reduse cu 50%. Guvernul de la Chișinău susține că măsura, convenită cu autoritățile de la Kiev, este avantajoasă pentru ambele părți și ar putea aduce Căii Ferate din Moldova venituri de câteva milioane de euro.

Potrivit Executivului, Ucraina planifică să exporte și să transporte aproximativ șase milioane de tone de mărfuri în anul agricol 2026, pe diferite rute regionale. Republica Moldova își propune să atragă aproximativ 10% din acest volum, motiv pentru care a oferit o reducere de 50% pentru tranzitul feroviar pe teritoriul său. Purtătorul de cuvânt al Guvernului, Dumitru Ciorici, a precizat că este „o practică obișnuită ca asemenea reduceri să fie acordate pentru atragerea unor volume mari de tranzit”.

„Chiar și în condițiile unor reduceri consistente, volumele negociate vor genera venituri și profituri pentru Calea Ferată din Moldova. Oportunitatea potențială pentru CFM este estimată la câteva milioane de euro, de aceea ne dorim ca operatorul nostru feroviar să atragă o parte cât mai mare din aceste venituri. În paralel, lucrăm la creșterea capacității CFM, pentru a asigura o logistică cât mai eficientă”, a declarat Dumitru Ciorici.

Executivul menționează că noul regim tarifar se aplică începând cu 10 august și va rămâne în vigoare până la sfârșitul anului 2026.

Precizăm, premierul Ucrainei, Serghei Korețki, a anunțat pe 12 august că a convenit cu prim-ministrul Republicii Moldova, Vasile Tofan, aplicarea reducerii de 50% la tarifele pentru tranzitul feroviar al mărfurilor ucrainene. Oficialul ucrainean a calificat măsura drept un sprijin pentru exportatorii ucraineni, în contextul intensificării atacurilor rusești asupra infrastructurii portuare din Marea Neagră, și a mulțumit Chișinăului.

Tot astăzi, viceprim-ministrul și ministrul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, Vladimir Bolea, a declarat că autoritățile de la Chișinău discută cu partea ucraineană despre un coridor alternativ pentru exportul cerealelor, însă doar în cazul în care infrastructura din Ucraina este afectată de bombardamente.

„La etapa actuală, noi vorbim despre cazuri excepționale, ieșite din comun, pentru că în majoritatea cazurilor cerealele ucrainești circulă pe teritoriul Ucrainei și merg spre porturile care se află pe râul Dunăre – Reni sau Ismail. Noi am vorbit despre un coridor în caz că sunt bombardate căile de acces pe care le au ei. (…) Din acest considerent, modul de lucru pe care îl are Ministerul Infrastructurii din Moldova împreună cu cel din România este că noi suntem solidari și venim cu reacții rapide și prompte atunci când au nevoie pe o zi, două, trei să ajungă marfa care a fost pornită atât pe calea navală, cât și terestră în porturile din Ucraina”, a declarat Bolea după ședința Guvernului.

Amintim că Reuters a scris în ajun, citând surse de la Kiev și Chișinău, că Ucraina analizează posibilitatea de a exporta cereale pe cale ferată prin Republica Moldova către portul românesc Constanța, pe fondul intensificării atacurilor rusești asupra porturilor ucrainene. Agenția scria că Kievul a solicitat Chișinăului o reducere de 50% a tarifelor pentru transportul feroviar. Ulterior, Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale a confirmat că poartă discuții cu autoritățile ucrainene privind tranzitul cerealelor spre Constanța și că este analizată posibilitatea aplicării unor reduceri tarifare, fără a preciza însă nivelul acestora. Potrivit ministerului, reducerile pentru volume mari de marfă reprezintă o practică utilizată la nivel internațional.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
Больше нет статей для показа
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: