Puterea Investițiilor: interviu cu Președintele FIA și Directorul General Efes Vitanta Moldova Brewery, Alphan Akpece

Pentru Asociația Investitorilor Străini (FIA), orientarea pro-investițională a noului Guvern presupune o colaborare și mai strânsă, de zi cu zi, pentru îmbunătățirea climatului investițional din Republica Moldova. Cartea Albă, în noua sa ediție ce va fi lansată curând, depășește formatul unei simple publicații: este un instrument permanent de dialog și expertiză, care conectează investitorii străini cu autoritățile – de la soluții operative până la reforme strategice pe termen lung. Implementarea a peste 80% din recomandările FIA formulate în ediția anterioară evidențiază progresul substanțial realizat de fostul Guvern. Rezultate semnificative au fost înregistrate în domenii precum Transformarea Digitală, Tranziția către Economia Verde și Piața Forței de Muncă, precum și în Medicină și Farmaceutică, unde gradul de implementare a ajuns la 100%. Din acest motiv, acest capitol nu a mai fost inclus în ediția din 2025 a Cărții Albe.

Toate aceste realizări au avut loc în contextul unui amplu proces de armonizare a cadrului normativ național cu standardele și practicile Uniunii Europene un proces care se transformă treptat într-o condiție obligatorie pentru toate sectoarele economiei.

Interviul cu Alphan Akpece, Președintele FIA și Director General al Efes Vitanta Moldova Brewery, lansează seria de articole „Puterea investițiilor”, evidențiind modul în care capitalul străin și standardele internaționale contribuie la transformarea competitivă a industriilor din Republica Moldova.

Guvernul  și-a consolidat mandatul și a stabilit o direcție clară către o „economie bazată pe investiții”. Ce schimbări aduce această orientare pentru mediul de afaceri?

-Această direcție clarifică prioritățile și scurtează ciclurile de decizie. Atunci când procedurile sunt previzibile și digitale din start, iar protecția investițiilor este resimțită în practică, companiile își consolidează disponibilitatea de a lua decizii de investiții mai frecvent și într-un ritm accelerat. Acest lucru este esențial pentru proiectele pe termen lung: producție modernă, capacități de economie circulară și reciclare, eficiență energetică și capacități locale de producere a energiei, modernizarea logisticii și dezvoltarea unor lanțuri de competențe reziliente.

Care este poziționarea FIA în această nouă etapă strategică? 

-Noi susținem pe deplin direcția strategică a Guvernului și acționăm ca o platformă permanentă de expertiză, care conectează comunitatea de afaceri a FIA cu autoritățile publice. Cartea Albă nu este un exercițiu „o dată la doi ani”, ci un proces continuu, ajuns acum la a 9-a ediție, care identifică principalele obstacole în calea investițiilor și dezvoltării afacerilor și propune soluții practice de politică publică. În noua ediție, consolidăm structura de creștere sustenabilă prin includerea unui nou capitol „Economia Sustenabilă”, care acoperă teme precum eficiența energetică și energia verde, gestionarea responsabilă a apei, responsabilitatea pentru ambalaje și sistemele circulare de reciclare, raportarea transparentă și guvernanța corporativă de înaltă calitate. Aceste elemente nu mai pot fi considerate o nișă, ci definesc noul standard al unei economii competitive.

Din perspectiva unei companii industriale: care sunt cele două mari provocări pe termen mediu?

-Provocările provin din două direcții. Prima ține de climă – în special deficitul de apă și creșterea costurilor materiilor prime; agricultura rămâne unul dintre sectoarele cele mai expuse la variațiile climatice. A doua vizează componenta de capital uman: astăzi dispunem de o echipă puternică și bine pregătită, însă privind spre viitor observăm un potențial deficit de tineri specialiști, dacă nu acționăm într-un mod sistematic.

Cum abordați aceste provocări în cadrul companiei?

-Compania răspunde acestor provocări urmând două direcții principale. În zona de sustenabilitate, investim în energie verde, optimizăm consumul energetic și reducem amprenta de apă. Implementăm un plan cadru pe cinci ani pentru a diminua semnificativ amprenta totală de carbon; doar în perioada 2023–2024 am realizat 27 de proiecte de mediu și ne propunem să le extindem în continuare. În ceea ce privește resursele umane, abordăm provocările pe termen lung: dezvoltăm competențele echipelor existente, construim programe structurate de internship pe termen lung și programe de învățământ dual în parteneriat cu universități, pentru a atrage și forma tineri talentați. Obiectivul este să asigurăm o forță de muncă calificată, pregătită pentru viitor, și operațiuni care sunt în același timp sustenabile și eficiente.

Cum se aliniază aceste acțiuni cu abordările europene ESG și SDG?

-În totalitate. Fiind parte a Anadolu Efes, ne aliniem la standardele de raportare ESG și ne ghidăm după Obiectivele de Dezvoltare Durabilă (SDG). „Carbon, apă, energie” nu sunt doar indicatori dar domenii concrete de acțiune. În plan social, suntem angajați ferm în promovarea egalității de gen și în consolidarea rolului economic al femeilor, atât în interiorul companiei, cât și în comunitate. Efes Moldova este recunoscută printre Top Employers la nivel local, fapt care reflectă condiții de muncă decente, protecție socială ridicată, wellbeing și siguranță. În practică, sustenabilitatea, digitalizarea și educația se susțin reciproc; în acest mod, investițiile generează valoare atât pentru oameni, cât și pentru planetă.

Ați vorbit frecvent despre „Puterea investițiilor”. Ce înseamnă acest lucru pentru țară, dincolo de un simplu slogan?

-Înseamnă standarde și disciplină în execuție. Investițiile străine nu furnizează doar capital dar și tehnologie, procese, o cultură a siguranței, programe de formare și practici de raportare transparente. Acest lucru este vizibil în fiecare zi: în producție și distribuție, în infrastructură de telecomunicații, în serviciile financiare, în operațiunile de export și în sectorul IT. Atunci când politicile publice sunt previzibile și digitale, aceste practici se extind, iar economia crește datorită investițiilor, nu consumului.

Noua ediție a Cărții Albe va fi prezentată în curând. Ce priorități politice ar trebui extinse acum pentru un impact rapid?

-Cinci direcții cu efect multiplicator ridicat:

  • Digitalizare implicită în relația B2G: e-autorizații, e-facturare, registre interoperabile – mai puține operațiuni manuale și mai multă claritate în procese.
  • Concurență echitabilă și protecția investițiilor ca practică zilnică: proceduri mai rapide, transparente și previzibile. 
  • Competențe și productivitate: sprijin pentru învățământul dual, mentorat, formare și recalificare, astfel încât proiectele să găsească oamenii potriviți, iar oamenii să acceseze locuri de muncă de calitate.
  • Economia Sustenabilă la scară: stimulente pentru investiții verzi (CAPEX verde), gestionarea responsabilă a apei, producerea locală de energie; responsabilitate pentru ambalaje și funcționarea buclelor de reciclare.
  • Întărirea ecosistemului financiar: instrumente de partajare a riscurilor pentru IMM-uri și sisteme de plăți deschise/instant, astfel încât proiectele investiționale să acceseze finanțarea mai rapid.

Cum se aliniază integrarea europeană la agenda Cărții Albe?

-Integrarea europeană reprezintă mult mai mult decât o formulare simbolică, presupune alinierea la standardele europene în mai multe domenii. Înseamnă transformarea regulilor de nivel european într-o practică de zi cu zi: concurență corectă și condiții egale de piață, stat de drept pentru investitori, servicii publice digitale, responsabilitate față de mediu. Când standardele sunt clare și aplicate consecvent, costul capitalului scade, iar fluxul de proiecte viabile crește.

Fiind la conducerea unei unități industriale, ce lecții „din teren”, din zona de producție, considerați că pot fi extinse cel mai eficient la nivelul întregii economii? 

-Două lecții principale. În primul rând, predictibilitatea în materie de taxe, autorizații și supraveghere reglementară influențează direct deciziile de investiții. În al doilea rând, oamenii reprezintă o investiție: programele structurate de internship, mentoratul și programele pentru început de carieră generează câștiguri de productivitate atunci când sunt susținute și de stat. Rezultatul este un câștig triplu – pentru afaceri, pentru tinerii profesioniști și pentru dezvoltarea regională.

Dacă ar fi să definiți succesul parcursului pro-investițional al Guvernului în indicatori măsurabili, ce ați monitoriza? 

-Ne-am uita la viteza deciziilor administrative – conectări, autorizații, avize, la volumul reinvestițiilor realizate de investitorii existenți, la ponderea cheltuielilor de capital „verzi” și tehnologice în totalul investițiilor și la evoluția angajărilor calificate, inclusiv a tinerilor și a femeilor.  Dacă acești indicatori sunt în creștere, înseamnă că regulile funcționează, iar „Puterea investițiilor” generează o creștere sustenabilă.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Facebook/Nicușor Dan

„Este Geran-2, de proveniență rusească”. Nicușor Dan a prezentat concluziile anchetei de la Galați FOTO

Drona prăbușită la Galați este Geran-2, de proveniență rusească. Declarația a fost făcută pe 31 mai de președintele României, Nicușor Dan, care a precizat că aceasta este concluzia raportului tehnic finalizat de specialiștii statului român. Potrivit lui Nicușor Dan, rezultatele anchetei vor fi comunicate aliaților României și structurilor competente din cadrul NATO și al Uniunii Europene.

„Drona prăbușită joi noapte la Galați este Geran-2, de proveniență rusească. Aceasta este concluzia fără dubiu a raportului tehnic finalizat de specialiștii statului român. Ancheta a stabilit acest lucru pe baza unui ansamblu consistent de probe tehnice. Pe fragmentele recuperate a fost identificată inscripția în caractere chirilice „ГЕРАН-2”, iar componentele electronice, sistemele de navigație, modulele de comandă, motorul și elementele constructive analizate prezintă similitudini până la identitate cu cele ale altor drone Geran-2 recuperate anterior pe teritoriul României și identificate cu certitudine ca fiind fabricate în Federația Rusă”, a scris Nicușor Dan pe o rețea de socializare.

Președintele român a mai spus că raportul arată, de asemenea, că „marcajele de fabricație, inscripțiile tehnice, caracteristicile constructive și materialele utilizate urmează același proces tehnologic întâlnit la dronele Geran-2 analizate în ultimii ani”. „Analizele fizico-chimice au confirmat prezența acelorași tipuri de materiale și combustibili identificați în mod repetat la aparate din această serie. Pe baza tuturor acestor elemente, ancheta concluzionează fără echivoc că fragmentele recuperate la Galați provin de la o dronă Geran-2 de proveniență rusească”, a adăugat Nicușor Dan.

Facebook/Nicușor Dan
Facebook/Nicușor Dan
Facebook/Nicușor Dan
Facebook/Nicușor Dan

Potrivit lui Nicușor Dan, „faptul că un astfel de aparat a lovit un bloc de locuințe din România, provocând răniți și pagube materiale, este de o gravitate deosebită, iar singurul responsabil este Rusia”.

„Rezultatele acestei anchete vor fi comunicate aliaților noștri și structurilor competente din cadrul NATO și al Uniunii Europene. România va continua să acționeze împreună cu partenerii săi pentru consolidarea securității la frontiera estică a Alianței și pentru protejarea cetățenilor săi”, se mai arată în declarația președintelui român.

***

Amintim că, în dimineața zilei de 29 mai, Ministerul român al Apărării a anunțat că o dronă a intrat în spațiul aerian al României și s-a prăbușit pe acoperișul unui bloc de locuințe din Galați. Impactul a fost urmat de un incendiu. Potrivit Ministerului, toată încărcătura dronei de tip Geran 2, de proveniență rusească, a explodat la momentul impactului. Două persoane au fost rănite și au fost transportate la spital. Detalii AICI.

După incidentul de la Galați, președintele român, Nicușor Dan, a anunțat că România închide Consulatul general al Federației Ruse de la Constanța. De asemenea, consulul general rus la Constanța a fost declarat persona non-grata.

Președintele rus, Vladimir Putin, a sugerat că drona care a lovit blocul din Galați ar putea fi de origine ucraineană, declarând că nimeni nu poate stabili proveniența acesteia fără o expertiză a rămășițelor.

screenshot

„Să ne gândim că rudele noastre lucrează în alte țări”. Sandu, despre lucrătorii străini care vin în Moldova

Moldova are deficit de forță de muncă. Chiar dacă există oameni din alte țări decât UE care au venit să muncească, salariile nu sunt suficient de mari pentru a genera valuri de migrație. Declarațiile au fost făcute de președinta Maia Sandu, în contextul discuțiilor despre lucrătorii străini. Șefa statului a adăugat că autoritățile își doresc în primul rând ca moldovenii să lucreze acasă, însă acolo unde nu este suficientă forță de muncă, aceasta trebuie asigurată în mod controlat. „Trebuie să ne gândim că rudele noastre lucrează în alte țări și noi vrem să fie tratate cu respect, iar noi aici acasă nu putem să dăm dovadă de puțină atitudine pozitivă și corectă”, a adăugat șefa statului.

„Avem deficit de forță de muncă în R. Moldova, deci asta este clar. (…) Acum, forță de muncă există, dar ea nu e interesată dintr-un motiv sau altul, pentru că salariile nu sunt suficient de mari, pe potriva așteptărilor lor sau, mă rog, din alte motive”, a declarat șefa statului, la ediția din 30 mai a emisiunii sale online „Jurnal politic”. Maia Sandu a spus că „de la această discuție în care recunoaștem că avem un deficit de forță de muncă și până la a ne speria că vine un mare val de migranți peste R. Moldova, este o distanță foarte mare”.

Președinta a declarat că Moldova a deschis piața pentru cetățenii UE. „Și e normal să fie așa, pentru că sute de mii de moldoveni lucrează în Uniunea Europeană. (…) Ca moldovenii noștri să lucreze în Uniunea Europeană e ok, dar dacă să vrea să vină… și crede-mă că nu rup ușa cetățenii UE să vină să lucreze în R. Moldova”, a menționat șefa statului.

Maia Sandu a adăugat că „există și oameni din alte țări decât UE care au venit să muncească aici, dar asta nu înseamnă că e un proces necontrolat, că oricine din orice colț al lumii vine în R. Moldova să lucreze”. „Există proceduri, instituții ale statului care verifică foarte riguros. (…) Deci, nu există un pericol major și nici salariile în R. Moldova nu sunt atât de mari încât să vedem aceste valuri de migrații care vin pentru Moldova”, a declarat președinta.

Potrivit șefei statului, „pe de o parte trebuie să vedem cum reducem impedimentele ca mai mulți moldoveni să se angajeze”. „Sigur că noi ne dorim, în primul rând, moldovenii să lucreze, să aibă locuri de muncă aici, acasă. Dar acolo unde nu se rezolvă problema cu moldoveni cred că trebuie să, așa cum am zis, controlat, dar să putem să avem forță de muncă suficientă”, a spus Maia Sandu.

„Trebuie să ne gândim că rudele noastre lucrează în alte țări și noi vrem ca rudele noastre care lucrează peste hotare, pentru că avem un milion de oameni care lucrează peste hotare, să fie tratate cu respect, iar noi aici acasă nu putem să dăm dovadă de puțină atitudine pozitivă și corectă. Repet, oamenii aceștia nu sunt aici să ne ia nouă bucățica de pâine, ei muncesc pentru ceea ce obțin și, în multe cazuri, sunt de acord să lucreze pentru un salariu mai mic decât salariul pentru care suntem noi gata să lucrăm aici”, a conchis Maia Sandu.

***

Amintim că, pe 4 mai 2026, ministrul Dezvoltării Economice și Digitalizării, Eugen Osmochescu, declara că Republica Moldova este sub nivelul minim al productivității din Uniunea Europeană la toate capitolele. „Ca să ajungem la minimul productivității Uniunii Europene, noi avem nevoie de 300 de mii de oameni. (…) Eu personal, sunt de părere că trebuie să facem import de forțe de muncă”, adăuga oficialul. 

Ulterior, pentru NewsMaker, Osmochescu a spus că Moldova are nevoie de aproximativ 100 de mii de muncitori migranți.

Mai târziu, pe 20 mai, oficialul a declarat că nu a vorbit niciodată despre necesitatea de import a 300 de mii de oameni, ci de maximum posibil pe care țara îl poate include în cifrele sale – de circa 100 de mii. Ministrul a menționat că a venit cu precizări pentru a „liniști spiritele din Republica Moldova”, după ce a auzit mai multe discuții la acest subiect.

Андрей Мардарь / NewsMaker

Vara va începe cu cer noros și averse cu descărcări electrice: vremea în Moldova între 1 și 7 iunie

Săptămâna viitoare, în perioada 1-7 iunie, în Republica Moldova, cerul va fi noros, iar pentru unele zile sunt prognozate averse însoțite de descărcări electrice. Ziua, temperaturile vor oscila între +15°C și +27°C, iar noaptea între +10°C și +17°C, în funcție de regiune.

În nordul țării, la Briceni, săptămâna viitoare temperaturile vor oscila între +15°C și +22°C pe parcursul zilei, iar noaptea între +10°C și +12°C. Pentru zilele de marți și miercuri sunt prognozate averse însoțite de descărcări electrice. În celelalte zile, cerul va fi noros.

În centrul țării, la Chișinău, săptămâna viitoare temperaturile vor oscila între +18°C și +25°C pe parcursul zilei, iar noaptea între +13°C și +15°C. Pentru ziua de marți sunt prognozate averse însoțite de descărcări electrice. În celelalte zile, cerul va fi noros.

În sudul țării, la Cahul, săptămâna viitoare temperaturile vor oscila între +20°C și +27°C pe parcursul zilei, iar noaptea între +15°C și +17°C. Pentru ziua de marți și joi sunt prognozate averse însoțite de descărcări electrice. În celelalte zile, cerul va fi noros.

Guvern

„Criza din martie a arătat cât de mult contează solidaritatea”: Sandu și Munteanu, de Ziua Nistrului

Anual, în ultima duminică din luna mai, este marcată Ziua Nistrului. Președinta Maia Sandu a declarat că, de Ziua Nistrului, ne amintim cât de important este acest râu pentru Republica Moldova și cât de vulnerabili putem deveni atunci când securitatea resurselor naturale este pusă în pericol. Referindu-se la criza din martie 2026, șefa statului a anunțat că a mulțumit celor care au intervenit. Premierul Alexandru Munteanu a declarat că abia în astfel de momente înțelegem pe deplin cât de mult depindem de acest fluviu.

Șefa statului, Maia Sandu, a scris pe o rețea de socializare că „de Ziua Nistrului, ne amintim cât de important este acest râu pentru Republica Moldova și cât de vulnerabili putem deveni atunci când securitatea resurselor naturale este pusă în pericol”. „Criza din martie 2026, provocată de agresiunea rusă împotriva Ucrainei, a arătat cât de mult contează solidaritatea și capacitatea de a acționa împreună în momente dificile. (…) Nistrul este esențial pentru sănătatea oamenilor, agricultură, economie, energie și siguranța comunităților noastre. Protejarea lui trebuie să rămână o preocupare constantă pentru noi toți”, a adăugat președinta.

Șefa statului a anunțat că, pe 29 mai, a mulțumit „celor care au intervenit cu profesionalism și responsabilitate pentru a preveni consecințe mai grave și pentru a avea grijă de oamenii noștri”.

Facebook/Maia Sandu
Facebook/Maia Sandu

În context, instituția prezidențială a invitat doritorii să viziteze o expoziție din fața Președinției și să redescopere „unul dintre cele mai prețioase simboluri naturale ale Republicii Moldova”.

Facebook/Maia Sandu

„Pentru mine, Nistrul a fost mereu mai mult decât o linie pe hartă. O parte din copilăria și tinerețea mea sunt legate de malurile lui. (…) Îmi amintesc verile în care îl traversam înot, fără să mă gândesc prea mult la simboluri, la politică sau la istorie. (…) Poate că tocmai lucrurile pe care le considerăm firești ajung să fie cele pe care le prețuim cel mai mult atunci când le vedem puse în pericol. Anul acesta, după atacurile rusești asupra infrastructurii energetice din zona Novodnestrovsk, mulți oameni au urmărit cu îngrijorare informațiile despre posibilele efecte asupra Nistrului și asupra surselor noastre de apă. (…) Abia în astfel de momente înțelegem pe deplin cât de mult depindem de acest fluviu”, a declarat premierul Alexandru Munteanu.

În ajunul Zilei Nistrului, ministrul Mediului, Gheorghe Hajder, a îndemnat autoritățile locale amplasate pe malurile Nistrului să organizeze campanii de salubrizare, iar locuitorii și toți doritorii să se alăture acestor acțiuni.

***

Anual, în ultima duminică din luna mai, este marcată Ziua Nistrului. Resursele de apă ale bazinului Nistrului, în limitele teritoriului Republicii Moldova, sunt evaluate la 10 700 mil. m³, iar mai puțin de 30% din acest volum se formează pe teritoriul țării. Astfel, Nistrul alimentează cu apă potabilă circa 80% din populația țării și 99% din populația municipiului Chișinău. Nistrul își are izvorul în Munții Carpați, are o lungime totală de 1 350 km și o suprafață a bazinului de 72,1 mii km², dintre care pe teritoriul Republicii Moldova cursul său se întinde pe 142,5 km, iar suprafața bazinului este de 19,2 mii km², adică 26,5% din teritoriul total al bazinului.

Amintim că, pe 10 martie 2026, Ministerul Mediului a anunțat despre apariția unor pete uleioase pe Nistru, în amonte de Naslavcea. O zi mai târziu, a confirmat că este vorba despre o substanță petrolieră. Apa contaminată nu a ajuns la Chișinău, însă a fost semnalată în regiunea transnistreană. Kievul a declarat că poluarea ar fi fost provocată de un atac aerian rusesc asupra complexului hidroenergetic din Novodnestrovsk, din regiunea Cernăuți. Ucraina susține că în râu ar fi ajuns combustibil de rachetă. În consecință, activitatea stației de captare a apei de la Cosăuți a fost suspendată temporar, iar alimentarea cu apă a fost oprită în mai multe localități din nordul țării. 

Pe 16 martie, Procuratura Generală a pornit un proces penal pe acest caz. O zi mai târziu, pe 17 martie, ambasadorul agreat al Federației Ruse în Republica Moldova a fost convocat la Ministerul Afacerilor Externe, unde i-a fost înmânată o notă de protest privind atacul asupra complexului hidroenergetic. Ulterior, Ambasada Rusiei a respins acuzațiile Chișinăului, calificându-le drept „nefondate și pripite”. Rusia își neagă vina și spune că nu există dovezi care să arate implicarea Moscovei în poluarea Nistrului. 

Pe 20 martie, directorul Agenției de Mediu a declarat că analizele prelevate din Nistru indică prezența a patru conținuți chimici – benzen, toluen, etilbenzen și xilen. Toți acești patru sunt derivați ai produselor petroliere ușoare, benzina sau motorina. 

Ministrul Mediului, Gheorghe Hajder, a estimat că prejudiciul în cazul poluării Nistrului va fi de ordinul miliardelor. Hajder a precizat că va fi întocmit un raport în acest sens, pentru a fi înaintat Federației Ruse și a fi solicitate prejudicii.

apnews.com

O familie, originară din Republica Moldova, ar fi murit într-un accident rutier în SUA – presa

Cinci persoane au murit într-un grav accident rutier produs în statul Virginia. Patru dintre victime ar fi o familie, originară din Republica Moldova, potrivit AP. Conform sursei citate, familia, formată din doi soți și doi copii, era stabilită în Massachusetts și se îndrepta spre o nuntă.

Accidentul s-a produs în dimineața zilei de vineri, 29 mai, în jurul orei 02:35, în comitatul Stafford, Virginia.

Potrivit sursei citate, autoritățile au anunțat că un autobuz, care transporta pasageri, a lovit șase mașini care încetineau pentru o zonă de lucrări pe Interstate 95. Poliția a anunțat că, în urma impactului, cinci persoane au murit și 44 de persoane au fost transportate la spital, inclusiv trei în stare critică. Șoferul autobuzului, în vârstă de 48 de ani, a suferit răni și a fost internat și el la spital. Un magistrat a aprobat între timp reținerea sa.

Cele cinci persoane decedate se aflau în vehiculele lovite de autobuz. Patru dintre ele se aflau într-o singură mașină, care a luat foc. Poliția a precizat că victimele erau un bărbat de 45 de ani, o femeie de 44 de ani, o fată de 13 ani și un băiat de 7 ani, toți din Greenfield, Massachusetts. Potrivit sursei citate, numele lor nu au fost făcute publice de poliție, însă o declarație a școlii la care învățau copiii a arătat că aceștia erau Dmitri și Ecaterina Doncev și copiii lor. A cincea victimă, o femeie în vârstă de 25 de ani din Massachusetts, se afla într-un SUV care a fost lovit de autobuz.

Pe 31 mai, sursa citată a relatat că familia de patru persoane din Massachusetts, care a murit în Virginia, era în drum spre o nuntă programată pentru duminică, având o mașină plină de deserturi pentru sărbătoare. Presa a mai scris, cu referire la o rudă a familiei, că Dmitri Doncev era asistent medical și lucra la Centrul Medical Holyoke. Ecaterina Doncev era hairstylist. Ei au emigrat în SUA din Republica Moldova în 2008 și s-au stabilit în Greenfield, Massachusetts, a relatat sursa citată.

Autoritățile de la Chișinău nu au comentat deocamdată informațiile relatate de presa americană.

Больше нет статей для показа
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: