Republica Moldova poate contribui la sporirea securității Uniunii Europene, în special în contracararea interferențelor ruse în alegeri, datorită experienței acumulate la cele mai recente scrutine electorale naționale. Autoritățile de la Chișinău au împărtășit expertiza cu state membre ale blocului comunitar care vor desfășura alegeri în perioada 2026-2027. Afirmațiile au fost făcute de viceprim-ministra pentru Integrare Europeană, Cristina Gherasimov, și consilierul pentru securitate al președintei Republicii Moldova, Stanislav Secrieru, pentru Politico.
„Aderarea Moldovei este adesea descrisă ca o garanție de securitate pentru țara noastră — și este. Dar este, în egală măsură, o investiție strategică în securitatea Europei”, a declarat Cristina Gherasimov.
Situată între România și Ucraina, la marginea estică a blocului comunitar, statul a devenit un teren de testare pentru războiul hibrid al Rusiei — dar și pentru cele mai eficiente metode de contracarare a acestuia, notează Politico.
„Aducem ceva unic la masă. Cunoștințe dobândite cu greu și soluții testate în teren împotriva amenințărilor hibride rusești”, a menționat consilierul prezidențial pentru securitate, Stanislav Secrieru.
Guvernul de la Chișinău acuză Moscova că a desfășurat campanii de interferență electorală și acțiuni de destabilizare înaintea alegerilor prezidențiale din 2024 și scrutinului parlamentar din 2025. Potrivit autorităților, tacticile Kremlinului au variat de la cumpărarea voturilor și atacuri cibernetice asupra infrastructurii critice, până la utilizarea „fabricilor de troli” pentru răspândirea dezinformării. Moscova neagă implicarea în alegeri.
Secrieru a mai spus că Republica Moldova a împărtășit lecțiile învățate din contracararea cu succes a acțiunilor Kremlinului „statelor membre ale UE care vor avea alegeri în acest an și anul viitor”.
„Moldova a testat — prin încercări și erori — și a implementat cu succes strategii de contracarare. Putem oferi expertiză în combaterea finanțării ilicite, a dezinformării, în domeniul securității cibernetice și în protejarea integrității proceselor electorale”, a subliniat el.
Ungaria organizează săptămâna viitoare alegeri parlamentare pe care atât Moscova, cât și Bruxellesul le consideră esențiale pentru a determina dacă țara se va orienta spre Rusia sau se va apropia de Uniunea Europeană. Anul viitor, alegeri vor mai avea loc în Franța, Italia, Spania și Polonia.
Autoritățile franceze au declarat că au detectat campanii de dezinformare de intensitate redusă, susținute de Rusia, înaintea alegerilor municipale din martie. Ele au avertizat asupra unui risc ridicat de interferență în scrutinul prezidențial din 2027. Campaniile de dezinformare și alte operațiuni de război hibrid sunt susceptibile să favorizeze mișcările populiste, inclusiv partidul de extremă dreapta Adunarea Națională, aflat pe primul loc în sondaje și care a fost în mod tradițional favorabil Rusiei, notează publicația.
Într-un document transmis oficialilor UE la scurt timp după alegerile parlamentare din Moldova de anul trecut, care a fost consultat de Politico, Guvernul a menționat că drumul către aderarea la UE este „îngust”.
Victoria partidelor pro-europene de anul trecut a oferit „o fereastră de oportunitate”, se arată în document. „Totuși, eșecul de a valorifica acest moment și de a consolida victoria … ar putea duce la o schimbare masivă în favoarea populiștilor, ceea ce ar avantaja interesele Rusiei. La rândul său, acest lucru va avea consecințe de securitate de amploare pentru regiune”, a subliniat Guvernul.
Președinta Maia Sandu a vizitat recent mai multe state membre UE pentru a argumenta de ce blocul ar trebui să accepte aderarea Republicii Moldova. Uniunea Europeană a legat candidatura Chișinăului de cea a Kievului, iar negocierile formale pe clustere cu ambele state sunt blocate deocamdată din cauza opoziției premierului ungar Viktor Orban față de aderarea Ucrainei.
Într-un discurs susținut pe recent în Parlamentul Letoniei, Sandu a prezentat aderarea Republicii Moldova drept o chestiune de „coerență strategică”, argumentând că lăsarea unor țări ca a sa în afara UE ar reprezenta un cadou pentru Kremlin.
„O Europă care tratează cu seriozitate propria securitate trebuie să trateze cu seriozitate și vecinătatea sa estică. Nu poate sprijini Ucraina cu o mână, lăsând în același timp națiunile democratice în zone gri cu cealaltă. Și nu poate avertiza cetățenii despre forțele care încearcă să-i dezbine, lăsând totodată acele forțe să aibă ținte ușoare chiar dincolo de granițele sale”, a spus Maia Sandu.
