Moldova sărbătorește 36 de ani de la adoptarea Drapelului. Maia Sandu: „Un privilegiu câștigat prin curaj și jertfă”

Republica Moldova marchează pe 27 aprilie 36 de ani de la adoptarea Drapelului de Stat. Cu această ocazie, Guvernul a organizat o ceremonie solemnă la care au participat președintele Parlamentului, deputați și miniștri, iar în școli orele au început cu intonarea imnului și arborarea tricolorului.

Președinta Maia Sandu a transmis un mesaj în care a subliniat că dreptul de a arbora tricolorul este un privilegiu câștigat prin curaj și jertfă. „Cel mai important este să ne ridicăm, în viața de fiecare zi, la înălțimea valorilor pe care drapelul le reprezintă — să fim uniți, buni unii cu alții și să muncim împreună pentru viitorul Republicii Moldova”, a scris Sandu.

Premierul Alexandru Munteanu a subliniat că tricolorul a revenit în spațiul public în 1989 și a fost consacrat ca Drapel de Stat pe 27 aprilie 1990. „Îl purtăm astăzi cu mândrie și responsabilitate, ca simbol al identității noastre și al drumului pe care îl construim împreună”, a transmis Munteanu.

Președintele Parlamentului Igor Grosu a descris semnificația fiecărei culori a tricolorului. „Roșul arde ca inimile noastre, ca dragostea de neam oriunde ne-am afla. Galbenul ne aduce acasă, în miros de pâine caldă, în câmpuri aurii. Albastrul ne ridică privirea spre cer, spre pace, spre un viitor în care credem”, a declarat Grosu.

Primarul general Ion Ceban a felicitat generația tânără, menționând că în școli a răsunat imnul și s-a discutat despre semnificația drapelului. „Drapelul nu este doar un simbol de stat, ci este inima țării noastre independente”, a transmis edilul capitalei.

Delegația UE în Moldova a transmis și ea un mesaj de felicitare, descriind tricolorul drept „o poveste despre istorie și valori împărtășite”, prezent atât în momentele de sărbătoare, cât și în clipele în care fiecare moldovean își amintește de rădăcinile sale.

Amintim că Ziua Drapelului de Stat este marcată pe 27 aprilie, începând cu anul 2010, când a fost instituită prin lege. Tricolorul albastru-galben-roșu, cu stema țării în centru, a fost adoptat de Parlamentul Republicii Moldova pe 27 aprilie 1990, cu aproape un an și jumătate înainte de proclamarea independenței.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

oficial.md

Persoanele aflate în arest la domiciliu care părăsesc locuința ar putea fi pedepsite penal. Proiect de lege

Persoanele aflate în arest la domiciliu care părăsesc locuința fără permisiune ar putea fi pedepsite pentru evadare, după extinderea acestei infracțiuni și la acest tip de măsură preventivă. De asemenea, persoanele condamnate la închisoare care nu sunt prezente la pronunțarea sentinței ar putea fi imediat date în căutare, iar instanța ar trebui să dispună pe loc aplicarea consemnului. Propunerile se regăsesc într-un proiect de modificare a Codului penal și a Codului de procedură penală, elaborat de Ministerul Justiției, care se află în consultări publice.

Una dintre principalele schimbări vizează extinderea noțiunii de evadare. În prezent, articolul 317 din Codul penal se aplică doar persoanelor care evadează din locuri de detenție, cum ar fi penitenciarele sau izolatoarele de urmărire penală. Proiectul propune ca aceeași normă să se aplice și în cazul persoanelor aflate în arest la domiciliu, care părăsesc locuința fără autorizare.

Pentru a permite acest lucru, se propune eliminarea sintagmei „din locurile de detenție” din articolul 317. Ministerul Justiției susține că modificarea este necesară deoarece, în forma actuală, încălcarea arestului la domiciliu nu poate fi sancționată penal, ci doar prin schimbarea măsurii preventive.

O altă intervenție se referă la introducerea și reglementarea unitară a „consemnului” în Codul de procedură penală. Acesta este definit ca o măsură tehnică de înregistrare în sistemele informaționale ale statului, care permite autorităților să urmărească aplicarea restricțiilor dispuse în cadrul procesului penal.

Proiectul prevede ca consemnul să fie aplicat automat odată cu stabilirea sau prelungirea măsurilor preventive, astfel încât informațiile să devină imediat disponibile în sistemele instituțiilor de aplicare a legii. De asemenea, este propus un nou articol care permite utilizarea consemnului și pentru transmiterea actelor procedurale, facilitând citarea persoanelor prin intermediul contactului acestora cu instituțiile statului.

O modificare separată urmărește eliminarea intervalului de timp dintre pronunțarea și punerea în executare a sentinței în cazul condamnărilor la închisoare. Dacă inculpatul nu este prezent la pronunțarea sentinței, instanța va fi obligată să dispună imediat căutarea acestuia și aplicarea consemnului. Astfel, procedura de căutare devine parte integrantă a hotărârii de condamnare, nu o etapă ulterioară.

Aceleași reguli vor fi extinse și în Codul de executare, pentru a acoperi toate situațiile în care o persoană se sustrage de la executarea pedepsei privative de libertate.

În ceea ce privește administrarea cauțiunii, proiectul prevede transferul gestionării sumelor de garanție către Agenția de Recuperare a Bunurilor Infracționale (ARBI). Măsura este justificată prin necesitatea centralizării fondurilor, reducerea riscurilor de gestionare și creșterea transparenței în administrarea banilor din procesul penal.

Totodată, se propune majorarea garanției depuse de organizații de la 300–1 000 unități convenționale la 1 000–3 000. Potrivit Ministerului Justiției, această ajustare urmărește corelarea mai corectă a răspunderii entităților juridice cu rolul lor în garantarea comportamentului persoanelor pe care le susțin.

Ministerul Justiției afirmă că aceste modificări sunt necesare pentru a întări eficiența mecanismelor procesuale și pentru a adapta cadrul legal la noile realități tehnologice și operaționale ale sistemului de justiție.

Nf Evitarea Sustragerii de La Executarea Pedepsei 6a20170531c44 by Ana-Maria

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: