Andrei Mardari / NewsMaker

Moldova, Ucraina și Balcanii de Vest, incluse în noul Plan al UE pentru deplasarea mai rapidă a forțelor armate

Uniunea Europeană își propune să crească capacitatea forțelor armate europene de a răspunde la eventualele crize care izbucnesc la frontierele externe ale UE. Șeful diplomației europene a prezentat un nou plan de mobilitate militară, în care sunt menționate și Republica Moldova, Ucraina și Balcanii de Vest. 

Comisia și Înaltul Reprezentant al Uniunii pentru Afaceri Externe și Politica de Securitate Josep Borrell au prezentat un al doilea plan de acțiuni privind mobilitatea militară și o comunicare comună privind o politică de apărare cibernetică a UE pentru a aborda deteriorarea mediului de securitate în urma agresiunii Rusiei împotriva Ucrainei și pentru a spori capacitatea UE de a-și proteja cetățenii și infrastructura.

În special, Planul de acțiune privind mobilitatea militară va ajuta forțele armate europene să răspundă mai bine, mai rapid și la o scară suficientă la crizele care izbucnesc la frontierele externe ale UE și dincolo de acestea. Acesta va consolida capacitatea UE de a sprijini statele membre și partenerii în ceea ce privește transportul trupelor și al echipamentelor acestora. Ea contribuie la o infrastructură mai bine conectată și mai bine protejată, simplificând în același timp aspectele de reglementare. Ea va consolida cooperarea cu NATO și va promova conectivitatea și dialogul cu partenerii-cheie.

Bazându-se pe realizările primului plan de acțiune lansat în 2018, noul plan de mobilitate militară acoperă perioada 2022-2026 și include înclusiv consolidarea cooperării cu NATO și cu partenerii strategici cheie, cum ar fi SUA, Canada și Norvegia, promovând în același timp conectivitatea și dialogul cu partenerii regionali și cu țările implicate în procesul de extindere, cum ar fi Ucraina, Moldova și Balcanii de Vest. 

Planul mai prevede:

  • Identificarea posibilelor lacune în infrastructură, care să informeze acțiunile viitoare pentru a prioritiza îmbunătățirile și a integra cerințele lanțului de aprovizionare cu combustibil, pentru a sprijini deplasările pe scară largă ale forțelor militare cu notificare rapidă;
  • Digitalizarea proceselor administrative legate de logistica vamală și de sistemele de mobilitate militară;
  • Măsuri de protecție a infrastructurii de transport împotriva atacurilor cibernetice și a altor amenințări hibride;
  • Promovarea accesului la capacitățile de transport strategic și maximizarea sinergiilor cu sectorul civil pentru a spori mobilitatea forțelor armate, în special pe calea aerului și pe mare;
  • Îmbunătățirea eficienței energetice și a rezilienței climatice a sistemelor de transport;
  • Pentru a asigura o rețea de mobilitate militară bine conectată, capabilă și sigură, Comisia Europeană sprijină planul de acțiune prin instrumente de finanțare, cum ar fi mecanismul Conectarea Europei (care finanțează proiecte de infrastructură de transport cu dublă utilizare) și Fondul european de apărare (care sprijină dezvoltarea de sisteme logistice și digitale interoperabile).

Primul Plan de acțiune privind mobilitatea militară a fost lansat în 2018 pentru a consolida politica de securitate și apărare comună a UE. Acesta a urmărit să asigure deplasarea rapidă și fără întreruperi a personalului, a materialului și a mijloacelor militare – inclusiv în termen scurt și la scară largă – în interiorul și în afara UE. Acesta a contribuit la crearea unei rețele bine conectate, cu timpi de reacție mai scurți și cu infrastructuri și capacități de transport capabile, sigure și rezistente.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

 

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

sph.md

Grevă japoneză, în semn de protest, la o școală din cadrul Universității de Medicină. Motivul

Școala de Management în Sănătate Publică (ȘMSP) din Chișinău, unitate didactică și științifică a Universității de Stat de Medicină și Farmacie „Nicolae Testemițanu”, a anunțat „grevă japoneză” începând cu 15 decembrie. Potrivit instituției, „școala este eliminată din documente oficiale”, iar „angajații sunt presați să semneze acte administrative ce țin de lichidarea ei”, urmare a unui ordin emis de Ministerul Sănătății „fără nicio argumentare”. NewsMaker a solicitat un comentariu de la reprezentanții Ministerului Sănătății.

Reprezentanții școlii au precizat că „greva japoneză presupune continuarea activității didactice” și că manifestația anunțată va fi o „formă de protest pașnic față de acțiunile de lichidare ilegală a acesteia, realizată prin manipularea și falsificarea sensului actelor normative”.

„Școala de Management în Sănătate Publică a fost creată, pe lângă USMF, prin Ordinul Ministerului Sănătății nr. 30 din 06.04.2005, și a activat neîntrerupt timp de 20 de ani, formând cadre de conducere pentru sistemul de sănătate. La 06.10.2025, Ministerul Sănătății, fără nicio argumentare, a emis Ordinul nr. 873, prin care: a abrogat ordinul de instituire a Școlii de Management în Sănătate Publică din 2005; a „reactivat” formal un ordin din 2002 privind crearea Școlii de Sănătate Publică, niciodată pus în aplicare. Din acest act nu rezultă nicăieri redenumirea Școlii de Management în Sănătate Publică”, au precizat reprezentanții școlii.

Aceștia au mai declarat că administrația Universității „Nicolae Testemițanu” a afirmat că ar fi vorba de o simplă schimbare de denumire. Pe de altă parte, reprezentanții școlii o califică drept „o interpretare falsă”. „Dacă este doar o „redenumire”, de ce se schimbă statutul, structura și contractele de muncă? (…) Școala este eliminată din documente oficiale, ca și cum nu ar mai exista; Angajații sunt presați să semneze acte administrative ce țin de lichidarea ei; Sunt afectate concediile, salariile și procesul didactic ș.a. Toate acestea reprezintă presiuni directe, menite să forțeze acceptarea unei lichidări mascate, în afara oricărei proceduri legale. Toți membrii titulari ai ȘMSP au refuzat in corpore să semneze orice act administrativ ce ține de lichidarea Școlii”, au comunicat reprezentanții instituției.

Reprezentanții școlii cer „restabilirea cadrului juridic și instituțional anterior a ȘMSP, precum și semnarea unui Memorandum tripartit Ministerul Sănătății al Republicii Moldova–Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie „Nicolae Testemiţanu”–Școala de Management în Sănătate Publică, pentru elaborarea unui nou Concept Național de instruire a cadrelor de conducere în domeniul sănătății”. Aceștia au mai cerut implicarea președintei țării, a Parlamentului, precum și a Guvernului „în soluționarea situației create”.

Școala de Management în Sănătate Publică este singura instituție din țară care formează masteri în managementul sănătății publice.

NewsMaker a solicitat un comentariu de la reprezentanții Ministerului Sănătății.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: