Andrei Mardari / NewsMaker

Moldova, Ucraina și Balcanii de Vest, incluse în noul Plan al UE pentru deplasarea mai rapidă a forțelor armate

Uniunea Europeană își propune să crească capacitatea forțelor armate europene de a răspunde la eventualele crize care izbucnesc la frontierele externe ale UE. Șeful diplomației europene a prezentat un nou plan de mobilitate militară, în care sunt menționate și Republica Moldova, Ucraina și Balcanii de Vest. 

Comisia și Înaltul Reprezentant al Uniunii pentru Afaceri Externe și Politica de Securitate Josep Borrell au prezentat un al doilea plan de acțiuni privind mobilitatea militară și o comunicare comună privind o politică de apărare cibernetică a UE pentru a aborda deteriorarea mediului de securitate în urma agresiunii Rusiei împotriva Ucrainei și pentru a spori capacitatea UE de a-și proteja cetățenii și infrastructura.

În special, Planul de acțiune privind mobilitatea militară va ajuta forțele armate europene să răspundă mai bine, mai rapid și la o scară suficientă la crizele care izbucnesc la frontierele externe ale UE și dincolo de acestea. Acesta va consolida capacitatea UE de a sprijini statele membre și partenerii în ceea ce privește transportul trupelor și al echipamentelor acestora. Ea contribuie la o infrastructură mai bine conectată și mai bine protejată, simplificând în același timp aspectele de reglementare. Ea va consolida cooperarea cu NATO și va promova conectivitatea și dialogul cu partenerii-cheie.

Bazându-se pe realizările primului plan de acțiune lansat în 2018, noul plan de mobilitate militară acoperă perioada 2022-2026 și include înclusiv consolidarea cooperării cu NATO și cu partenerii strategici cheie, cum ar fi SUA, Canada și Norvegia, promovând în același timp conectivitatea și dialogul cu partenerii regionali și cu țările implicate în procesul de extindere, cum ar fi Ucraina, Moldova și Balcanii de Vest. 

Planul mai prevede:

  • Identificarea posibilelor lacune în infrastructură, care să informeze acțiunile viitoare pentru a prioritiza îmbunătățirile și a integra cerințele lanțului de aprovizionare cu combustibil, pentru a sprijini deplasările pe scară largă ale forțelor militare cu notificare rapidă;
  • Digitalizarea proceselor administrative legate de logistica vamală și de sistemele de mobilitate militară;
  • Măsuri de protecție a infrastructurii de transport împotriva atacurilor cibernetice și a altor amenințări hibride;
  • Promovarea accesului la capacitățile de transport strategic și maximizarea sinergiilor cu sectorul civil pentru a spori mobilitatea forțelor armate, în special pe calea aerului și pe mare;
  • Îmbunătățirea eficienței energetice și a rezilienței climatice a sistemelor de transport;
  • Pentru a asigura o rețea de mobilitate militară bine conectată, capabilă și sigură, Comisia Europeană sprijină planul de acțiune prin instrumente de finanțare, cum ar fi mecanismul Conectarea Europei (care finanțează proiecte de infrastructură de transport cu dublă utilizare) și Fondul european de apărare (care sprijină dezvoltarea de sisteme logistice și digitale interoperabile).

Primul Plan de acțiune privind mobilitatea militară a fost lansat în 2018 pentru a consolida politica de securitate și apărare comună a UE. Acesta a urmărit să asigure deplasarea rapidă și fără întreruperi a personalului, a materialului și a mijloacelor militare – inclusiv în termen scurt și la scară largă – în interiorul și în afara UE. Acesta a contribuit la crearea unei rețele bine conectate, cu timpi de reacție mai scurți și cu infrastructuri și capacități de transport capabile, sigure și rezistente.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

 

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Popșoi la APCE, despre unirea Moldovei cu România: „Nu este neapărat un subiect pe agenda politică imediată”

Unirea Republicii Moldova cu România nu este un subiect pe agenda politică imediată a Chișinăului, chiar dacă face parte din discursul politic moldovenesc de peste 30 de ani. Declarația a fost făcută de ministrul Afacerilor Externe, Mihai Popșoi la sesiunea de primăvară a Adunării Parlamentare a Consiliului Europei de la Strasbourg. Acesta a răspuns în plen la o întrebare despre declarațiile președintei Maia Sandu privind reunificarea.

„Mișcarea de reunificare cu România face parte integrantă din discursul politic moldovenesc de la independența țării. De peste 30 de ani este o prezență constantă în dezbaterile politice și alegerile din Moldova. Dar mesajul a fost explicat în repetate rânduri acasă, nu este neapărat un subiect pe agenda politică imediată a deciziilor de la Chișinău astăzi”, a declarat Popșoi.

Popșoi a vorbit și despre legăturile comune și istorice dintre Moldova și România.

„Trebuie să fim conștienți de similitudinile istorice, lingvistice și culturale dintre Republica Moldova și România. Aproximativ un milion de cetățeni moldoveni sunt și cetățeni români. Și în lumina circumstanțelor geopolitice foarte grave în care ne aflăm, trebuie să ne reamintim trecutul nostru comun”, a adăugat oficialul.

***

Amintim că, în cadrul unui interviu publicat pe 11 ianuarie, președinta Maia Sandu a reiterat una dintre pozițiile sale din trecut privind unirea Republicii Moldova cu România. Ea a spus că ar vota în favoarea unirii celor două state în eventualitatea organizării unui referendum. Maia Sandu a menționat că un astfel de scenariu ar proteja statul de amenințările care vin partea Rusiei, care duce de aproape patru ani un război de agresiune împotriva Ucrainei și a încercat să influențeze procesele electorale din Republica Moldova. În acela și timp, Maia Sandu a subliniat că, în prezent, nu există o majoritate de moldoveni care să susțină acest deziderat, iar autoritățile de la Chișinău vor urmări dezideratul privind aderarea Republicii Moldova la UE, care este sprijinit de cea mai mare parte a societății.

Ulterior, mai mulți oficiali de la Chișinău, inclusiv președintele Parlamentului, Igor Grosu, și prim-ministrul Alexandru Munteanu, la fel au declarat că ar sprijini unirea cu România dacă ar fi un organizat un referendum pe acest subiect.

Un sondaj al companiei IDara, publicat pe 10 marti 2025, arată că sprijinul pentru unirea Republicii Moldova cu România a crescut cu aproape 10% în ultimele luni. Autorii cercetării spun că schimbarea ar putea avea legătură cu declarația președintei Maia Sandu, care a spus într-un interviu că ar vota pentru unire, dacă ar fi organizat un referendum în acest sens.

Conform sondajului, 42,3% dintre respondenți se declară în favoarea unirii Republicii Moldova cu România, iar 47,7% sunt împotrivă. Alți 10% spun că nu știu sau nu au oferit un răspuns. Prin comparație, un sondaj iData realizat în septembrie 2025 arată că doar 32,4% dintre respondenți susțineau unirea, în timp ce 60,6% erau împotrivă, iar 7% nu aveau o opinie sau un răspuns.

Sondajul a analizat și reacția cetățenilor la declarația președintei Maia Sandu privind unirea cu România. Potrivit rezultatelor, 43,5% dintre respondenți spun că nu susțin deloc această declarație, iar 8,9% afirmă că mai degrabă nu o susțin. Pe de altă parte, 23,7% spun că o susțin pe deplin, iar 15,6% declară că mai degrabă o susțin. Alți 6,6% nu au o opinie, iar 1,8% nu au răspuns.

Pe 27 martie 2018, când s-au împlinit 100 de ani de la unirea Basarabiei cu România, Parlamentul de la București a adoptat o declarație prin care spune că România „va fi întotdeauna pregătită” să vină în întâmpinarea oricărui demers de reunificare, dacă cetățenii Republicii Moldova își vor dori.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: