Moldova va participa la ancheta privind transplanturile ilegale de rinichi din Bulgaria. Precizările Procuraturii

Procuratura Generală va solicita informații de la autoritățile din Bulgaria despre transplanturile ilegale de rinichi în care au fost implicați cetățeni ai Republicii Moldova. Informația a fost confirmată pentru NM de către reprezentanta instituției, Maria Vieru.

Procuratura Generală va iniția o anchetă privind transplanturile ilegale de rinichi de la donatori din Republica Moldova. Schema ilicită a fost făcută publică de ministrul bulgar al Sănătății, săptămâna trecută. Potrivit acestuia, organele erau preluate de la cetățeni ai țării noastre, dar și din Ucraina, care proveneau din familii social vulnerabile. Intervențiile erau efectuate într-un spital din localitatea Lozeneț.

Oamenii erau transportați acolo cu acte false, în calitate de „rude” ale unor cetățeni ai Israelului, Japoniei, Germaniei, Omanului, dar și altor țări. În realitate, donatorii și beneficiarii nu se cunoșteau.

Maria Vieru a declarat pentru NM că, pentru a iniția o anchetă, Procuratura Generală va solicita informații de la colegii din Bulgaria. Demersurile vor fi făcute prin intermediul EUROJUST și EUROPOL.

„Procuratura Generala a Republicii Moldova a luat act de respectivele informații, le-a înregistrat și prin intermediul canalelor internaționale de cooperare dintre instituțiile de drept (EUROJUST, EUROPOL) va solicita de la colegii din Bulgaria informații pentru a putea demara proceduri penale în acest sens. De asemenea, vom solicita efectuarea urmării penale în comun cu colegii din Bulgaria”, a precizat reprezentanta Procuraturii Generale.

Autoritățile bulgare au depistat 14 intervenții chirurgicale, care au avut loc între anii 2019 și 2021.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

A News

„Putin, pleacă acasă”. Proteste în Alaska înaintea întâlnirii președintelui rus cu Donald Trump

Locuitorii din orașul Anchorage, statul american Alaska, protestează înainte de întâlnirea dintre președintele SUA, Donald Trump, și omologul său rus, Vladimir Putin, în cadrul căreia urmează a fi discutată inclusiv invazia rusă din Ucraina. Participanții și-au manifestat sprijinul pentru Ucraina, au condamnat agresiunea militară rusească și s-au pronunțat împotriva prezenței lui Putin în Alaska.

Sute de oameni s-au adunat de-a lungul străzilor din Anchorage pentru a protesta înaintea întâlnirii Trump-Putin. Manifestanții au desfășurat drapelele SUA și Ucrainei. Aceștia au desfășurat și pancarte cu mesaje precum: „Alaska este alături de Ucraina”, „Niciun compromis. Salvați Ucraina” și „Stați acasă, dictatorilor”.

De asemenea, pe un trotuar a fost scris cu cretă „Putin, pleacă acasă”, iar pe clădirile din oraș au fost atârnate drapele ucrainene sau bannere cu mesaje pro-Ucraina.

Amintim că, în seara de 15 august, Donald Trump și Vladimir Putin se vor întâlni lângă orașul Anchorage, statul Alaska, SUA. Cei doi președinți vor purta negocieri, unul dintre principalele subiecte fiind încetarea focului în Ucraina.

Presa a relatat că, anterior, președintele Rusiei a transmis SUA condițiile pentru încetarea focului în Ucraina. Liderul de la Kremlin, la ordinul căruia a fost declanșată invazia la scară largă asupra Ucrainei, cere ca aceasta să-și retragă trupele din regiunile Donețk și Lugansk, după care linia frontului va fi înghețată. Conform presei, Putin urmărește să obțină și controlul total asupra regiunilor Zaporojie și Herson. Președintele Ucrainei, Vladimir Zelenski, a declarat că ucrainenii nu intenționează „să dăruiască pământul lor” și să ofere Rusiei „premii pentru ceea ce a făcut”.

Iar Donald Trump a sugerat recent că, pentru a pune capăt conflictului, Moscova și Kievul vor trebui să facă schimb de teritorii. Ulterior, însă le-a promis liderilor ucraineni și europeni că nu va discuta acest subiect cu Putin și fără Zelenski,

Pe 12 august, liderii UE au publicat o declarație comună în care au salutat eforturile președintelui american de a pune capăt războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei. Totodată, aceștia au reiterat că o pace stabilă trebuie să respecte dreptul internațional, inclusiv suveranitatea și integritatea teritorială a Ucrainei. De asemenea, Uniunea Europeană a reiterat importanța ca Ucraina să aibă libertatea de a-și decide viitorul, fără a fi exclusă din procesul de negociere.

Pe 13 august, cancelarul Germaniei, Friedrich Merz, a organizat o conferință online cu alți lideri europeni, președintele Ucrainei, Vladimir Zelenski, și președintele SUA, Donald Trump, pentru a discuta despre invazia rusă înaintea summit-ului din Alaska. Ulterior, Politico a scris, cu referire la surse, că Trump a transmis că SUA sunt dispuse să ofere garanții de securitate Ucrainei pentru a descuraja o viitoare rusă, dacă se va ajunge la un acord de încetare a focului. Însă cu anumite condiții, una dintre care este ca Ucraina să nu adere la NATO. Publicația a mai notat că liderul de la Casa Albă nu a spus ce presupun concret aceste garanții de securitate.

De asemenea, președintele Franței, Emmanuel Macron, a discutat la telefon cu omologul său ucrainean, Vladimir Zelenski, pe 15 august. Palatul Elysee a comunicat că cei doi lideri au convenit să se întâlnească din nou după întâlnirea Trump-Putin din Alaska.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: