Momentul jenant care durează de 10 ani. Inna Șupac, despre motivul din care îi este rușine pentru parlamentul Moldovei
Full Article 10 minutes read

Momentul jenant care durează de 10 ani. Inna Șupac, despre motivul din care îi este rușine pentru parlamentul Moldovei

Ședința parlamentului Republicii Moldova din 3 decembrie 2020 a fost una gălăgioasă și cu stropi de apă. A fost un fel de apogeu al haosului și dezastrului parlamentar de 10 ani, al migrației deputaților dintr-un partid în altul și încălcarea permanentă a propriului regulament. Guvernarea și opoziția se schimbă cu locul, vin deputați noi, dar principiul atitudinii neglijente față de buchia legii rămâne neclintit.

Miercuri, la 2 decembrie 2020, la ora șapte seara, pe site-ul parlamentului putea fi găsit doar un contor care arăta că până la începutul ședinței plenare au rămas 15 ore. Nicio aluzie despre agenda ședinței. Potrivit articolului 13 p.(h) al Regulamentului parlamentului, biroului permanent „asigură controlul plasării la timp pe web site-ul parlamentului (…) a ordinii de zi”.

Vă amintiți despre dezbaterile aprinse referitoare la semnificația noțiunii „termeni rezonabili”? Atunci, în anul 2012, a fost promovată interpretarea: cică, doi ani și jumătate înseamnă un termen destul de rezonabil pentru a considera că alegerea lui Nicolae Timofti din a șasea încercare este constituțională. La fel și aici – conducerea parlamentului a interpretat „plasarea la timp” a unei informații de interes public ca fiind câteva ore până la începutul discuțiilor despre aceasta.

Dar atunci când agenda a devenit, în sfârșit, accesibilă pentru public, s-a constatat că ea include nouă proiecte de legi înregistrate la 1 decembrie 2020. Deci, deputații au avut la dispoziție doar 24 de ore pentru a le studia. Dacă am admite că deputații din opoziția parlamentară au primit agenda finală tot pe 2 decembrie, seara, ei au avut la dispoziție acele 15 ore. Și asta, dacă nu ar dormi deloc.

Printre cele nouă proiecte de legi s-au regăsit proiectul politicii bugetar-fiscale pentru anul 2021 (91 de pagini), proiectul bugetului de stat pentru anul 2021 (287 de pagini), proiectul bugetului asigurărilor sociale de stat pentru anul 2021 (70 de pagini), proiectul legii fondurilor asigurării obligatorii de asistență medicală pentru anul 2021 (36 de pagini).

În total, peste 400 de pagini, în special tabele și cifre în spatele cărora sunt destinele oamenilor, școlilor, spitalelor, localităților.

Informația oferită trebuie verificată, comparată cu bugetele anilor precedenți, trebuie să se discute cu colegii despre propriile concluzii și să se ajungă la o opinie comună a fracțiunii. De asemenea, trebuie pregătite întrebările pentru reprezentanții guvernului și discursurile ce urmează după discuțiile din prima lectură. În plus, în condițiile dorinței avide a grupurilor oligarhice de a-și promova propriile interese în locul cel mai neașteptat, trebuie de analizat și din acest punct de vedere. Așa că poți fi doldora de înțelepciune, dar într-un termen atât de scurt, nu vei reuși să rezolvi această problemă în mod calitativ.

Cineva ar putea spune că deputații ar fi putut să nu aștepte agenda zilei ca să înceapă să studieze proiectul bugetului de stat, după ce acesta a fost aprobat de către guvern.

Dar iată care este nedumerirea – guvernul l-a aprobat la ședința din 30 noiembrie. În aceeași zi, cabinetul de miniștri l-a publicat pe site cu remarca: „temenul limită de depunere a comentariilor – 30 noiembrie 2020” (!). Cititorii au libertatea să aleagă adjectivul care poate descrie cât mai exact această atitudine a autorităților față de opinia propriilor cetățeni.

În acest context, voi reaminti că, potrivit legislației, proiectul bugetului de stat trebuie să fie publicat pentru audieri publice până la 15 septembrie, guvernul trebuie să-l aprobe până la 15 octombrie, iar parlamentul, respectiv, până la 1 decembrie.

Cred că intuiți, de câte ori în ultimul deceniu a fost respectată această procedură (indiciu – niciodată).

Printre proiectele de lege care au fost înregistrate la 1 decembrie a fost și proiectul de lege cu privire la funcționarea limbilor pe teritoriul Republicii Moldova. Autorii acestuia și-au exprimat indignarea în legătură cu faptul că unii deputați, la fel ca și unele instituții de presă, nu au comentat proiectul inclus în agenda din 3 decembrie, dar conținutul altei inițiative.

Într-adevăr, deputații fracțiunii PSRM au înregistrat în ultimele câteva zile două proiecte de legi diferite despre problema lingvistică: la 23 noiembrie – cel despre statutul limbii ruse, la 1 decembrie – cel despre funcționarea limbilor. Niciunul dintre aceste două proiecte nu a trecut prin procedura prevăzută de articolele 47-61 ale Regulamentului parlamentului.

Deci, așa ar trebui să fie într-o țară democratică. Președintele parlamentului transmite proiectul de lege care a fost înregistrat tuturor comisiilor parlamentare, direcției juridice, guvernului, altor instituții ale statului la necesitate, pentru a obține avizul acestora. În paralel, instituie o comisie parlamentară responsabilă de pregătirea raportului, iar la necesitate, poate să implice cea de-a doua comisie în calitate de coraportor. Comisia raportoare asigură desfășurarea consultărilor și audierilor publice despre conținutul proiectului cu invitarea tuturor părților interesate. Comisia publică pe site-ul parlamentului recomandările obținute în urma audierilor publice pentru a asigura transparența procesului de luare a deciziilor. La ședința parlamentului, autorii prezintă proiectul, apoi raportul comisiei, după care urmează sesiunea de întrebări – răspunsuri, luările de cuvânt ale deputaților și, în sfârșit, votarea în prima lectură.

Comisia cultură, educație, cercetare, tineret, sport și mass-media a fost numită responsabilă de proiectul de lege cu privire la funcționarea limbilor. A doua zi după înregistrarea proiectului, comisia l-a discutat în cadrul ședinței, însă raportul nu a fost publicat nici până acum. În a treia zi după înregistrare, comisia a propus proiectul spre discuții în parlament.

Fără consultări publice, fără avizul guvernului (care este obligatoriu în cazul în care implementarea proiectului presupune cheltuieli bugetare), fără concluziile cel puțin ale unor instituții interesate, cum ar fi Agenția Relații Interetnice, Oficiul Avocatului Poporului, Consiliului pentru prevenirea și eliminarea discriminării și asigurarea egalității. Procedura nu a fost respectată.

Înseamnă că există motive rezonabile ca legea respectivă să fie contestată la Curtea Constituțională după ce va fi aprobată în lectura a doua, anume din cauza că regulamentul parlamentului nu a fost respectat.

Fiind deputați în câteva legislaturi, autorii proiectului nu puteau să nu conștientizeze posibilele consecințe juridice ale repeziciunii lor.

Și doar se putea face totul altfel. Așa încât nimeni să nu mai aibă motive pentru critici. Comisia drepturile omului și relații interetnice să fie numită coraportor și, împreună cu Comisia educație, să organizeze audieri publice. Pe lângă instituțiile de stat menționate mai sus, să fie invitați la audieri Oficiul ONU și Oficiul Înaltului Comisar OSCE pentru minoritățile etnice, comunitățile etnoculturale, societatea civilă.

Nu mă îndoiesc de faptul că drept urmare a discuțiilor publice, s-ar putea obține un consens în parlament larg în ceea ce ține de funcționarea limbilor, bazat inclusiv pe numeroasele recomandări ale structurilor internaționale pentru drepturile omului.

Iar până se va obține acest consens larg în parlament, organul legislativ ar putea depune mai multe eforturi pentru a-și reflecta activitatea calitativ, în limba rusă, pe site-ul său oficial. Pentru că nimeni nu i-a împiedicat și nu-i împiedică să publice la timp comunicatele de presă, buletinele informative și alte informații în limba rusă și să devină astfel un exemplu pozitiv pentru alte instituții ale statului.

Proiectul de lege cu privire la limitarea atribuțiilor președintelui în raport cu SIS la fel, a fost înregistrat la 1 decembrie. Respectiv, procedura de reglementare descrisă mai sus a fost încălcată și în acest caz. Întrucât după ședințe s-a anunțat despre aprobarea acestui proiect în două lecturi concomitent, în acest caz a mai fost încălcat un articol al Regulamentului – art. 65. Acesta prevede dreptul deputaților parlamentului ca în termen de 10 zile de la data aprobării proiectului în primă lectură să prezinte amendamente comisiei sesizate. Deputații din opoziție au fost lipsiți de această posibilitate.

Așa că opoziția parlamentară a avut toate temeiurile să ceară excluderea din agendă a unor proiecte de lege din cauza încălcării regulamentului. Veți întreba dacă regulamentul parlamentului prevede blocarea de către opoziție a tribunei parlamentului, încăierările, „procedurile acvatice”. Nu. Regulamentul este prevăzut pentru respectarea bilaterală a legii – atât de către guvernare, cât și de către opoziție.

Dacă însă guvernarea depășește linia roșie, opoziția este în drept să urmeze aceeași cale lunecoasă.

Partidul Socialiștilor cunoaște această logică – în legislatura precedentă, PSRM a folosit metoda de blocare a tribunei parlamentului, cu toate atributele cuvenite, prin vuvuzele și pancarte. În luna noiembrie 2015, deputații socialiști au protestat astfel împotriva refuzului majorității parlamentare de a include în agendă inițiativele propuse de socialiști. În luna ianuarie 2016, motiv pentru blocarea tribunei a fost încălcarea procedurilor de convocare a ședinței parlamentului și lipsa unor discuții preliminare despre programul guvernului Pavel Filip în comisiile parlamentare, așa cum prevede regulamentul.

Adevărul imuabil despre consecințele negative ale trecerii liniilor roșii  este valabil pentru toți participanții la proces, inclusiv pentru deputații blocului ACUM. Astfel, în vara anului 2019, împreună cu PSRM, aceștia au aprobat amendamente la Legea cu privire la procuratură și au ales procurorul general interimar. Toată procedura „democratică” din parlament a durat doar… patru zile. Sâmbătă, 27 iulie, pe site-ul parlamentului a fost publicată informația despre concursul pentru funcția vacantă, termenul limită de depunere a actelor de către candidați a fost stabilită ziua de luni, 29 iulie. La 30 iulie deja, deputații coaliției de guvernare PSRM – blocul ACUM au votat pentru candidatura lui D. Robu. De notat – în absența acestuia.

Deci, opoziția parlamentară nu a reușit să se folosească de dreptul său de a adresa întrebări candidatului. Așa că un an mai târziu, în luna martie 2020, când noua coaliție PSRM și PDM a votat candidaturile a patru membri noi ai Consiliului Superior al Magistraturii, care nu au binevoit să vină în parlament, deputații PAS și DA puteau să se plângă doar pe ei înșiși.

Dacă deputații PAS și DA vor fi nevoiți în viitor să se confrunte cu anularea fără precedent de către guvernare a rezultatelor unui concurs parlamentar pentru ocuparea vreunei funcții publice, atunci nu va fi politicos din partea lor să blocheze tribuna parlamentului. Pentru că deputații ACUM au participat, în luna august 2019, împreună cu fracțiunea PSRM, la o șmecherie vicleană – nu-i clar în ce temei a fost anulat rezultatul concursului pentru funcția de judecător al Curții Constituționale și timp de o noapte au elaborat proiectul de hotărâre cu privire la numirea altor două candidaturi, pe criterii politice – Vladimir Țurcan și Domnica Manole.

Morala acestei istorii este următoarea. Astăzi, tu ești guvernarea. Mâine, ești opoziția. Așa că pregătește-ți sania vara și căruța – iarna. În caz contrar, nu te mira, dar mai ales nu te plânge când ți se întoarce bumerangul. Dar el se va întoarce neapărat. Deputații Andrian Candu, Dumitru Diacov, Sergiu Sârbu nu mă vor lăsa să mint.

P.S. Printre altele, ieri, pe furiș, deputații fracțiunilor PSRM, „Șor” și cei din grupul Pentru Moldova au modificat componența Biroului permanent al parlamentului. Am aflat despre aceasta nu datorită site-ului parlamentului – în agenda ședinței de ieri nu era vizat proiectul la acest subiect, lipsea și comunicatul de presă cu detalii. Este acel moment neplăcut când ți-i rușine pentru parlamentul moldovenesc. Momentul care durează de zece ani.

Autor – Inna Șupac, ex-deputat al parlamentului, directorul executiv al Institutului pentru Inițiative Strategice.

Opinia autorului ar putea să nu coincidă cu opinia redacției.

  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: