Monumentul lui Grigorii Kotovski din centrul Chișinăului nu trebuie demolat, deoarece face parte din cultura și realitatea noastră, a declarat ministrul Culturii, Sergiu Prodan, într-un interviu pentru NewsMaker. El a subliniat că acest monument este de neprețuit pentru noi, evidențiind că fiecare capitală europeană ar trebui să aibă un monument ecvestru, iar Kotovski este singurul astfel de monument din țară. Prodan a adăugat că mozaicurile din perioada sovietică trebuie valorificate și păstrate. Totodată, ministrul a solicitat primăriilor informații despre numărul și locul amplasării acestor mozaicuri.
Monumentul dedicat lui Kotovski din fața hotelului „Cosmos” din centrul capitalei nu este doar despre Kotovski ca personaj, ci reprezintă, în primul rând, o operă de artă a lui Lazar Dubinovschi, a declarat ministrul Culturii, Sergiu Prodan. El a adăugat că nu susține demolarea sau mutarea acestuia. Ca alternativă, sugerează promovarea monumentului printr-o placă informativă, însoțită de un QR-cod care să ofere vizitatorilor detalii despre cine a fost Kotovski.
„Pentru noi, acesta este un monument de neprețuit, având în vedere măcar faptul că în fiecare capitală europeană ar trebui să existe un monument ecvestru, iar Kotovski este singurul monument ecvestru din țară. De aceea, este inacceptabil să vorbim despre demolarea sau chiar mutarea lui. Putem instala lângă el o placă informativă cu un cod QR care să conțină informații despre Kotovski și să desfășurăm activități educaționale. Trebuie să cunoaștem adevărul, dar moștenirea arhitecturală sovietică nu trebuie demolată, deoarece face deja parte din cultura și realitatea noastră”, susține ministrul Culturii.
Referitor la mozaicurile din perioada sovietică, ministrul Sergiu Prodan consideră că acestea trebuie păstrate și conservate deoarece acestea au reușit să aducă viață și culoare clădirilor sovietice, reprezentând un succes al artiștilor vremii. Ministerul Culturii mai spune că a trimis în mod repetat dispoziții către toate primăriile, solicitând oferirea de informații privind existența acestor lucrări, actualizarea datelor și interzicerea demolării lor.
„Mozaicurile din perioada sovietică nu erau doar în Moldova. Era o dispoziție universală pentru a decora clădirile sovietice complet lipsite de culoare, pentru a aduce măcar ceva de bucurat ochiul. În alte republici, acest lucru nu a reușit, cred că doar la noi și în Armenia a fost acceptat. Artiștii care au lucrat atunci au reușit să ridice acest lucru la nivel de artă, și această artă este neprețuită. Trebuie să păstrăm toate stațiile de autobuz și toate sculpturile din parcuri care sunt răspândite în țară — sunt cu adevărat neprețuite. Am trimis în mod repetat dispoziții tuturor primăriilor cu cererea de a ne oferi informații despre existența acestor obiecte, de a actualiza datele și de a nu permite demolarea lor”, afirmă Sergiu Prodan.
În același timp, ministrul s-a referit și la stația din Stăuceni, ornamentată cu mozaic, care a fost demolată la începutul acestui an. El afirmă că distrugerea acelei stații a fost „o simplă neînțelegere neplăcută” și nu face parte din politica pe care o promovează actuala guvernare, inclusiv Ministerul Dezvoltării și Infrastructurii.
„Este doar o neînțelegere, deoarece, odată cu dezvoltarea drumurilor, aspectul drumului s-a schimbat în multe locuri. Iar acea stație nu putea fi folosită, deoarece nu mai respecta normele moderne de trafic. Prin urmare, apariția unor noi stații este un fenomen complet normal. Dar nu ar trebui să demolăm stațiile vechi. Ne gândim la modalități de a le utiliza astfel încât să nu devină gropi de gunoi, ci să devină într-adevăr un patrimoniu cultural pe care oamenii să-l aprecieze. Trebuie să continuăm să dezvoltăm arta mozaicului, deoarece Moldova a demonstrat că este capabilă să ajungă la un nivel înalt în acest domeniu”, mai spune Prodan.
Precizăm că la începutul anului 2024, stația de autobuz din Stăuceni, decorată cu mozaic, a început să fie demolată. La scurt timp după aceasta, lucrările de demolare au fost oprite la indicația ministrului Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, Andrei Spînu. Detalii AICI.
Tot atunci, ministrul Culturii, Sergiu Prodan, a reacționat, spunând că primăriile sunt cele care trebuie, de fapt, să protejeze aceste monumente, să le pună în valoare și, în caz de necesitate, să identifice resurse financiare pentru menținerea lor. Detalii AICI.
Pe teritoriul Republicii Moldova rămân încă zeci de monumente sovietice dedicate liderilor comuniști și evenimentelor istorice din perioada sovietică, la peste trei decenii de la câștigarea independenței de sub regimul URSS. Printre acestea, se numără statuia ecvestră a fostului conducător comunist Grigorii Kotovski, despre care se spune că a fost „un bandit transformat de puterea sovietică într-o legendă revoluționară”. De-a lungul anilor, dezbaterile privind demolarea sau relocarea statuii lui Kotovski s-au intensificat. În 2008, guvernul comunist de atunci a decis să includă monumentul în Registrul monumentelor ocrotite de stat.
Majoritatea tinerilor din Republica Moldova au puține cunoștințe despre Grigorii Kotovski. Până în 1989, școlile din țară predau despre isprăvile lui din revoluția bolșevică, fără a menționa activitățile sale de banditism.
Kotovski era glorificat de toată societate. Abia după 1990, adevărul a ieșit la iveală, când istoria a consemnat că, după război, Lenin a ordonat ca țăranii din guberniile vecine Moscovei, inclusiv Kotovski, să cedeze tot grâul pentru a alimenta capitala aflată în criză, amenințând cu împușcarea celor care se opuneau.
În decembrie 2023, politicianul fugar Ilan Șor a anunțat că vrea să achiziționeze monumentul lui Grigore Kotovski de pe bd. Constantin Negruzzi din capitală și să-l ducă în altă țară, fără a specifica unde anume. Această idee i-a venit după ce ar fi auzit că autoritățile au de gând să demoleze acest monument.
La Chișinău, în anul 1954, a fost ridicată o statuie ecvestră dedicată comunistului Grigore Kotovski, participant la războiul civil din Rusia. Sculptura, realizată de un grup de artiști, printre care Lazăr Dubinovschi, Konstantin Kitaika, I. Perșudcev și A. Poseadă, a fost concepută după planurile arhitectului Fiodor Naumov.
Turnată în bronz și având o înălțime de cinci metri, statuia este amplasată în piațeta din fața Hotelului „Cosmos” din Chișinău. Monumentul este așezat pe un piedestal din granit roșu și se evidențiază prin caracterul său monumental. Aceasta a fost prima statuie ecvestră din perioada sovietică în RSS Moldovenească.
Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.
Vreți să susțineți ceea ce facem?
Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.
Susțineți NewsMaker!