Prima cale ferată de tip european și noi șosele. Cum se schimbă sistemul de transport al Moldovei

P.
| 22 octombrie, 2025
10:17

Parteneriat

De mai mulți ani, în Moldova, cu sprijinul UE, se modernizează infrastructura de transport. Drumurile rămân unul dintre factorii-cheie în dezvoltarea economiei și mobilității populației. Un pas important pe această cale este includerea țării în Rețeaua Transeuropeană de Transport (TEN-T). NM explică modul în care se transformă sistemul de transport al țării și cum aceasta se conectează tot mai puternic la Europa.

Consolidarea sistemului de transport este una dintre prioritățile sprijinului oferit de UE Moldovei. Fondurile în acest scop vor fi alocate inclusiv dintr-un pachet de 1,9 miliarde de euro, Planul de Creștere, destinat impulsionării economiei și facilitării integrării în UE.

Însă multe proiecte în acest domeniu au început încă din 2022 datorită inițiativei EPIC (Eastern Partnership Investment in Connectivity — Investiții în conectivitatea Parteneriatului Estic). EPIC investește în dezvoltarea infrastructurii rutiere dintre țările Parteneriatului Estic, precum și între acestea și UE. Moldova a devenit aproape imediat unul dintre principalii beneficiari ai proiectului în regiune.

Partenerii inițiativei EPIC și investitorii proiectelor sunt Comisia Europeană, Banca Europeană de Investiții (BEI), Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD) și Banca Mondială.

„Modernizarea infrastructurii de transport este esențială pentru dezvoltarea Republicii Moldova, iar Uniunea Europeană rămâne un partener de încredere în acest proces. Drumurile și căile ferate nu sunt doar proiecte de construcție, ci investiții strategice în mobilitate, comerț și dezvoltare economică, pentru construirea unei economii mai puternice și a unei vieți mai bune pentru oameni. Integrarea Moldovei în Rețeaua Transeuropeană de Transport aduce mai multe oportunități pentru cetățeni și mediul de afaceri și consolidează, totodată, legătura țării cu Uniunea Europeană”, a menționat Iwona Piórko, ambasadoarea Uniunii Europene în Republica Moldova.

Ce se construiește deja?

UE a investit deja milioane în infrastructura Moldovei. Astfel, 38 milioane de euro au fost alocate pentru șoseaua M3 Cimișlia, iar 120 milioane de euro — pentru traseul M5 Criva-Bălți. Recent a fost semnat un contract pentru reparația a 42 km de drum Hîncești-Leova-Cahul-Giurgiulești. Costul lucrărilor este de 57 milioane de euro, iar finalizarea lor este planificată pentru anul 2027.

„Prin inițiative precum EPIC și Planul de Creștere, Uniunea Europeană și BEI susțin transformarea sistemului de transport al Republicii Moldova într-o infrastructură modernă, sustenabilă și compatibilă cu standardele europene. Conectivitatea este o condiție esențială pentru o economie competitivă și pentru integrarea deplină în piața europeană. Modernizarea drumurilor și a căilor ferate aduce beneficii directe oamenilor și mediului de afaceri și apropie Moldova, pas cu pas, de Uniunea Europeană”, susține Alberto Carlei, șeful Reprezentanței Băncii Europene de Investiții (BEI) în Republica Moldova.

Planurile pe care le pregătește Moldova

Datorită sprijinului EPIC, Moldova are deja planuri clare pentru modernizarea infrastructurii. Prioritățile sunt prevăzute în strategia de dezvoltare a transportului, aprobată în 2024. Continuă și elaborarea normelor pentru digitalizarea întregului sistem de transport.

Mai multe proiecte individuale vor schimba rapid viața unor regiuni întregi ale Moldovei și chiar ale țărilor vecine.

Prima cale ferată electrificată din Moldova: Ungheni-Chișinău
Se elaborează deja proiectul unei linii feroviare electrificate între Ungheni și Chișinău. Aceasta va fi compatibilă cu ecartamentul european și va conecta Moldova la rețeaua modernă a României, iar mai departe — la alte țări ale UE. Linia va putea fi utilizată atât de afaceri, cât și de pasageri;
Șoseaua de centură a Chișinăului
Necesitatea de a decongestiona capitala de traficul rutier este discutată de mult timp. În prezent, multe drumuri din Chișinău trec inevitabil prin centrul orașului, iar străzile sunt sufocate de ambuteiaje.
Șoseaua de centură planificată în jurul Chișinăului va face parte din rețeaua europeană TEN-T. Ea va contribui la reducerea traficului în capitală, la scăderea poluării aerului și chiar la redistribuirea fluxurilor de transport prin republică;
Coridorul Ungheni-Chișinău-Odesa
Acest traseu va deveni, de asemenea, o parte importantă a sistemului european de transport. El va lega România, Moldova și Ucraina, fără a crea inconveniente suplimentare pentru locuitorii locali;
Drumul spre port și noi legături cu Ucraina
Proiectele EPIC pregătesc pentru investiții și construcție mai multe trasee cu importanță comercială. Printre acestea se numără șoseaua dintre Chișinău și singurul port al țării, Giurgiulești (M3). Acest drum va facilita comerțul atât cu România, cât și cu Ucraina.
Un alt drum — R7 — va conecta Ucraina cu România, transformând Moldova într-un hub comercial convenabil.
Terminal cargo pentru dezvoltarea comerțului
O parte a planului de investiții în cadrul TEN-T prevede crearea unui terminal cargo unic în regiune. Acesta va permite Moldovei să dezvolte comerțul regional și să devină o parte importantă a lanțurilor comerciale.

Ce urmează?

EPIC oferă expertiza și asistența necesare pentru a transforma inițiativele de modernizare a transportului în proiecte aliniate standardelor europene. Acest lucru va permite atragerea rapidă de investiții pentru lucrările planificate și va consolida și mai mult legăturile Moldovei cu Europa, asigurând beneficii durabile pe termen lung.

Mai multe informații despre cum EPIC susține proiectele de infrastructură în Moldova: https://www.eib.org/en/products/advisory-services/epic/index

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

bei, BERD, EPIC, europa, Moldova, TEN-T

Știri similare

Video

(VIDEO) 600 de lei – compensație, 4.000 de lei – factura la gaz. Cum economisesc locuitorii Chișinăului

Politică

Va rămâne sau nu la conducerea PAS? Grosu: „O să fiu alături în orice ipostază”

Gagauzia

Un adolescent de 15 ani ar fi fost violat în căminul unui liceu sportiv din Comrat. Ce spune primarul orașului

Ana-Maria Dolghii
| 16 decembrie, 2025
13:45

Un elev de 15 ani ar fi fost violat de cinci tineri în căminul Liceului-Internat Sportiv Regional din municipiul Comrat, UTA Găgăuzia. Suspecții, în rândul cărora se află și minori, au fost plasați în arest preventiv pentru 30 de zile. Primarul orașului, Serghei Anastasov, a comunicat pe 16 decembrie că instituția de învățământ respectivă se află în subordinea autorităților regionale, nu a celor municipale.

Potrivit Nokta, elevul ar fi fost violat de cinci tineri, cu vârste cuprinse între 15 și 18 ani, în incinta căminului Liceului-Internat Sportiv Regional din Comrat. Cazul a avut loc pe 22 noiembrie, însă jurnaliștii au aflat despre acesta pe 7 decembrie.

Purtătoarea de cuvânt a Inspectoratului General al Poliției (IGP), Diana Fetco, a confirmat că pe caz a fost deschis un dosar penal pentru viol. Aceasta a precizat că suspecții au fost reținuți, iar apoi – plasați în arest preventiv pentru 30 de zile.

Ministerul Educației și Cercetării a declarat că victimei și familiei sale li se va oferi sprijin psihologic confidențial prin intermediul serviciilor de specialitate.

De asemenea, MEC a promis să consolideze măsurile pentru crearea unui „mediu școlar sigur și lipsit de violență” și să informeze sistematic copiii și părinții despre regulile de comportament și despre protecția împotriva violenței. În ce constau aceste măsuri și dacă angajații liceului vor fi trași la răspundere, Ministerul Educației nu a precizat.

Jurnaliștii au încercat să ia legătura și cu conducerea liceului. Aceștia au sunat de mai multe ori la numerele indicate pe site-ul instituției de învățământ, însă nimeni nu a răspuns. Numărul de telefon al directorului liceului nu a putut fi găsit în surse deschise.

Pe 16 decembrie, primarul Comratului, Serghei Anastasov, a comentat cazul.

Edilul a precizat că liceul respectiv se află în subordinea autorităților regionale, nu a celor municipale.

„Acest caz ne-a îngrozit. Desigur, ne gândim deja la măsurile care pot fi întreprinse pentru a proteja copiii în instituțiile de învățământ din Comrat. Instalăm camere. Sper că și la liceul sportiv au fost luate măsuri. Fără pedeapsă, infracțiunile se vor repeta. Poliția lucrează”, a mai declarat Serghei Anastasov.

comrat, liceu, top, viol

Știri similare

Politică

MAI, reacție la „preocuparea SUA vizavi de migrația în masă” enunțată de Nick Pietrowicz

Mihaela Conovali
| 16 decembrie, 2025
13:16

Însărcinatul cu afaceri al SUA la Chișinău, Nick Pietrowicz, a subliniat, la o întrevedere cu ministra Afacerilor Interne a R. Moldova, „preocuparea Statelor Unite vizavi de migrația în masă”. Potrivit lui Pietrowicz, acest fenomen „poate duce la sporirea crimelor violente și perturbarea legii și ordinii”. Informația despre întrevedere și tema abordată a fost făcută publică de Ambasada SUA în Moldova. Contactați de NewsMaker, reprezentanții Ministerului Afacerilor Interne au precizat că „oficialul american a făcut această afirmație în cadrul prezentării noii Strategii Naționale de Securitate a Statelor Unite” și că declarația „nu a vizat în mod specific situația din Moldova”.

În seara zilei de 15 decembrie, reprezentanții Ambasadei SUA în Moldova au declarat pe o rețea de socializare că, în cadrul unei întrevederi din aceeași zi cu ministrul Afacerilor Interne Daniella Misail-Nichitin, „Nick Pietrowicz a subliniat preocuparea SUA vizavi de migrația în masă, care poate duce la sporirea crimelor violente și perturbarea legii și ordinii”.

Într-un comentariu pentru NM, reprezentanții Ministerului Afacerilor Interne au declarat că „oficialul american a făcut această afirmație în cadrul prezentării noii Strategii Naționale de Securitate a Statelor Unite, unde migrația în masă este prevăzută ca element de risc în contextul priorităților de securitate națională ale SUA”. „Această declarație se referă strict la perspectiva și interesele de securitate ale Statelor Unite și nu a vizat în mod specific situația din Republica Moldova”, au mai declarat reprezentanții MAI.

Potrivit MAI, „în realitate, în Republica Moldova fenomenul migrației ilegale este în scădere, față de anul trecut”. „Trecerile ilegale ale frontierei de către cetățenii ucraineni au scăzut semnificativ față de anul precedent, iar numărul migranților non regionali documentați anul acesta a fost de 176 de persoane. În perioada ianuarie – noiembrie 2025, subdiviziunile Poliției de Frontieră au documentat 1 498 de cetățeni ucraineni pe segmentul verde al frontierei moldo-ucrainene, ceea ce reprezintă o scădere de 57% comparativ cu aceeași perioadă a anului 2024 (3 467 persoane). Totodată, au fost identificați 5 660 de cetățeni ucraineni care nu au avut o intrare legală pe teritoriul Republicii Moldova, numărul acestora fiind în scădere cu 64% față de perioada similară a anului 2024 (15 933 persoane)”, au mai declarat reprezentanții ministerului.

Instituția a adăugat că „monitorizează permanent situația și acționează conform legislației naționale pentru a gestiona migrația într-o manieră responsabilă și în conformitate cu angajamentele internaționale”.

***

Amintim că, pe 30 noiembrie 2025, Nick Pietrowicz a declarat într-un interviu pentru Moldova 1 că moldovenii trebuie să fie precauți în ceea ce privește tentația de a aduce forță de muncă ieftină și, în special, ilegală în țară. Potrivit acestuia, Statele Unite au suferit din cauza imigrației ilegale și acum se depun „eforturi pentru a identifica acele persoane și a le trimite înapoi în țările de origine”. Pietrowicz a mai subliniat că Moldova este „o țară mică și extrem de vulnerabilă la acest tip de schimbări” și trebuie să fie conștientă „de acest fenomen și de potențialele pericole”.

crime violente, daniella misail-nichitin, MAI, migrație în masă, Nick Pietrowicz, ordinea publică, SUA, top

Știri similare

Război în Ucraina

Rezultatele negocierilor de la Berlin: SUA propun Ucrainei garanții de securitate conform articolului 5 al NATO. Planul UE

Ecaterina Arvintii
| 16 decembrie, 2025
12:15

Statele Unite ale Americii au propus garanții de securitate Ucrainei, în cadrul unui viitor acord de pace, echivalente cu nivelul de protecție prevăzut de Articolul 5 al Alianței Nord-Atlantice (NATO). Anunțul a fost făcut de președintele ucrainean Volodimir Zelenski, dar și oficiali americani, citați de BBC și Politico, după cele două zile de negocieri care au avut loc la Berlin.

Negocierile dintre delegațiile Ucrainei și Statelor Unite s-au desfășurat la Berlin în perioada 14 – 15 decembrie. La discuții au participat trimisul special al președintelui american Donald Trump, Steve Witkoff, ginerele lui Trump, Jared Kushner, președintele Ucrainei, Vladimir Zelenski, secretarul Consiliului Național de Securitate și Apărare, Rustem Umerov, precum și mai mulți lideri europeni. Părțile au analizat un plan menit să ducă la încheierea războiului ruso-ucrainean.

Principalul rezultat al discuțiilor – SUA au propus Ucrainei garanții de securitate similare celor prevăzute de articolul 5 al Tratatului NATO. Acest articol consacră principiul apărării colective, potrivit căruia un atac armat asupra unui membru al Alianței Nord-Atlantice este considerat un atac asupra tuturor.

„La baza acestui acord se află garanții extrem de puternice, în esență similare articolului 5, precum și mecanisme de descurajare foarte puternice: ele se referă la efectivele armatei ucrainene, la armamentele care îi sunt disponibile”, a declarat una din sursele BBC. Potrivit lui, propunerea nu va rămâne „veșnic” pe masa negocierilor.

„Statele Unite nu ne oferă calitatea de membru NATO… dar este important că SUA iau în considerare garanții de tip Articolul 5. Există progrese în această privință. Am văzut detalii din partea militară, iar ceea ce am văzut arată destul de bine. Dar este doar un prim proiect”, a declarat, la rândul său, Volodimir Zelenski, citat de Politico.

Ce prevede planul de garanții al UE pentru Ucraina

În capitala Germaniei, liderii principalelor state europene și ai Uniunii Europene au convenit să colaboreze cu Statele Unite pentru a asigura garanții de securitate solide Ucrainei și pentru a sprijini redresarea sa economică, în cadrul unui posibil acord de încetare a războiului, potrivit unei declarații comune.

Astfel, planul de garanții de securitate pentru Ucraina, elaborat de UE, include șase puncte:

– sprijin militar permanent pentru Ucraina și menținerea efectivelor Forțelor Armate ale Ucrainei la 800 de mii de persoane în timp de pace;
– formarea unor forțe multinaționale sub conducerea Europei în cadrul „coaliției voinței”, cu susținerea SUA și cu posibile acțiuni pe teritoriul Ucrainei;
– monitorizare condusă de SUA privind respectarea regimului de încetare a focului, cu participare internațională, pentru avertizare timpurie a atacurilor, înregistrarea încălcărilor și reacție la acestea;
– investiții în reconstrucția Ucrainei, finanțarea refacerii, precum și acorduri comerciale și compensarea pagubelor din partea Rusiei. Activele rusești din UE rămân înghețate;
– garanții de securitate care, în cazul unui nou atac, presupun obligația juridică de a reacționa prin mijloace militare, de informații, economice și diplomatice;
– susținere pentru aderarea Ucrainei la UE.

Deocamdată nu este clar dacă acest document coincide cu garanțiile pe care SUA le-au propus Ucrainei.

La întâlnirea de la Berlin a fost abordată și problema teritoriilor ucrainene, inclusiv zone din Donbas revendicate de Rusia, precum și viitorul Centralei Nucleare Zaporojie. Potrivit unui oficial american, Trump nu intenționează „să pună presiune” pe Ucraina în privința acestor teritorii, iar decizia finală va aparține Kievului. În ceea ce privește centrala nucleară, sursa citată a declarat că părțile sunt aproape să ajungă la un acord privind împărțirea capacităților în proporție de 50 la 50.

„Desigur, avem poziții diferite cu Rusia în privința teritoriilor. Trebuie și asta înțeles și spus deschis. Și cred că partea americană, ca mediator, va propune diferiți pași pentru a găsi măcar un anumit consens. Vom face totul pentru a găsi răspunsuri clare la întrebările privind garanțiile de securitate, teritorii, bani ca compensații pentru Ucraina, pentru a reconstrui Ucraina. Trebuie înțeles sursa acestui finanțări”, a scris Zelenski pe Telegram.

Moscova deocamdată nu a comentat rezultatele negocierilor de la Berlin.

Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.

Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

negocieri, Planul UE, război în Ucraina, rezultate, rusia, SUA, top, ucraina, zelenski

Știri similare

Război în Ucraina

„Pentru prima dată în istorie”. Ucrainenii au distrus cu drone subacvatice un submarin rus, în valoare de 500 de milioane de dolari

Dumitru Petruleac
| 16 decembrie, 2025
12:05

Drone navale ale armatei ucrainene au lovit un submarin rusesc evaluat la 500 de milioane de dolari și capabil să lanseze rachete de croazieră Kalibr, în timp ce acesta se afla staționat în portul Novorossiisk de la Marea Neagră, potrivit unui comunicat al Serviciului de Securitate al Ucrainei (SBU).

Atacul a fost efectuat cu drone subacvatice „Sub Sea Baby”, de producție ucraineană, conform agențiilor EFE și Agerpres. „Ca urmare a exploziei, submarinul a suferit daune grave și a fost scos din funcțiune”, se arată în comunicatul SBU.

Potrivit sursei ucrainene, submarinul avea la bord patru lansatoare de rachete Kalibr. SBU amintește că Rusia a fost nevoită să își retragă flota de la Marea Neagră în portul Novorossiisk din cauza atacurilor repetate ale dronelor ucrainene asupra navelor staționate în Crimeea.

Pentru prima dată, Ucraina a atacat și a scos din funcțiune un submarin de atac din clasa Kilo a marinei ruse, în cea mai importantă bază navală rămasă a Rusiei la Marea Neagră, au declarat oficialii ucraineni.
Imagini publicate de SBU arată o explozie puternică din apă, în zona unde era andocat submarinul și alte nave. Alexander Kamyshin, consilier al Președintelui Volodimir Zelenski, a scris pe X că „este prima dată în istorie când o dronă subacvatică a neutralizat un submarin”.

Ucraina, care nu mai are practic flotă navală, a folosit drone maritime și rachete pentru a hărțui Flota Rusă de la Marea Neagră și a o disloca din portul Sevastopol, pe peninsula Crimeea ocupată.

Rusia a pierdut acum unul dintre cele patru submarine staționate în Novorossiisk, dintre care trei sunt purtătoare de Kalibr, a precizat purtătorul de cuvânt al marinei ucrainene, Dmytro Pletenchuk. Submarinul lovit poate transporta cel puțin patru rachete Kalibr, arme care au provocat în ultimele luni daune serioase infrastructurii ucrainene.

Pletenchuk a subliniat că operațiunea ucraineană asupra submarinului, „cea mai dificilă țintă”, marchează „încă un punct de cotitură” în bătălia navală dintre Ucraina și Rusia. „Această zi răstoarnă din nou percepția despre posibilitățile combaterii navale în acest război”, a declarat el pentru Reuters.
Rusia nu a comentat atacul.

Lovitura survine într-un context tensionat de negocieri de pace mediate de SUA, care au stârnit temeri printre ucraineni că ar putea fi constrânși să accepte concesii similare unei capitulări. Ucraina încearcă astfel să demonstreze că poate provoca daune semnificative Rusiei, mai ales după ce Președintele american Donald Trump a afirmat că Zelenski „nu are cărțile necesare” în negocieri.

Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.

Vreți să susțineți ceea ce facem?

Susțineți NewsMaker!

Moldova, rusia, top, ucraina

Știri similare

Viață

Detalii noi: De ce ambasada R. Moldova în SUA și-a sistat serviciile consulare și este nevoită să se mute, temporar?

Mihaela Conovali
| 16 decembrie, 2025
12:05

Ambasada Republicii Moldova în Statele Unite ale Americii și-a sistat temporar serviciile consulare din cauza unui scurtcircuit, urmat de un incendiu. Precizările au fost făcute de reprezentanții ambasadei, care au adăugat că, pe parcursul zilei de 16 decembrie, vor anunța adresa temporară a noului sediu.

„În urma unui scurtcircuit produs sub acoperiș, într-o zonă inaccesibilă, a izbucnit un incendiu de mici proporții. Ambasada a alertat imediat serviciile de urgență, iar pompierii au intervenit prompt, fiind evitată o situație cu consecințe grave. În prezent, urmează ca daunele să fie evaluate de compania de asigurare, după care vor fi efectuate lucrările necesare de reparație”, au comunicat reprezentanții ambasadei. „Clădirea Ambasadei este un imobil vechi, cu statut de monument arhitectural, iar intervențiile tehnice sunt complexe”, a mai spus diplomația.

Potrivit ambasadei, până la finalizarea lucrărilor de reparație, serviciile consulare vor fi prestate temporar într-o altă locație. „Adresa noului sediu va fi comunicată astăzi pe pagina oficială a Ambasadei”, a comunicat ambasada.

Amintim că, în seara zilei de 15 decembrie, diplomația a anunțat că „din cauza unei situații excepționale apărute la ambasadă”, este nevoită să anuleze un eveniment dedicat colindelor și împodobirii bradului. Ulterior, într-un nou mesaj postat pe rețelele de socializare, diplomația a anunțat cetățenii Republicii Moldova că, ca urmare a unui incident, serviciile consulare în incinta Ambasadei sunt sistate temporar. Conform unei imagini publicate pe rețelele de socializare, la fața locului au intervenit mai mulți pompieri.