Prima cale ferată de tip european și noi șosele. Cum se schimbă sistemul de transport al Moldovei

De mai mulți ani, în Moldova, cu sprijinul UE, se modernizează infrastructura de transport. Drumurile rămân unul dintre factorii-cheie în dezvoltarea economiei și mobilității populației. Un pas important pe această cale este includerea țării în Rețeaua Transeuropeană de Transport (TEN-T). NM explică modul în care se transformă sistemul de transport al țării și cum aceasta se conectează tot mai puternic la Europa.

Consolidarea sistemului de transport este una dintre prioritățile sprijinului oferit de UE Moldovei. Fondurile în acest scop vor fi alocate inclusiv dintr-un pachet de 1,9 miliarde de euro, Planul de Creștere, destinat impulsionării economiei și facilitării integrării în UE.

Însă multe proiecte în acest domeniu au început încă din 2022 datorită inițiativei EPIC (Eastern Partnership Investment in Connectivity — Investiții în conectivitatea Parteneriatului Estic). EPIC investește în dezvoltarea infrastructurii rutiere dintre țările Parteneriatului Estic, precum și între acestea și UE. Moldova a devenit aproape imediat unul dintre principalii beneficiari ai proiectului în regiune.

Partenerii inițiativei EPIC și investitorii proiectelor sunt Comisia Europeană, Banca Europeană de Investiții (BEI), Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD) și Banca Mondială.

„Modernizarea infrastructurii de transport este esențială pentru dezvoltarea Republicii Moldova, iar Uniunea Europeană rămâne un partener de încredere în acest proces. Drumurile și căile ferate nu sunt doar proiecte de construcție, ci investiții strategice în mobilitate, comerț și dezvoltare economică, pentru construirea unei economii mai puternice și a unei vieți mai bune pentru oameni. Integrarea Moldovei în Rețeaua Transeuropeană de Transport aduce mai multe oportunități pentru cetățeni și mediul de afaceri și consolidează, totodată, legătura țării cu Uniunea Europeană”, a menționat Iwona Piórko, ambasadoarea Uniunii Europene în Republica Moldova.  

Ce se construiește deja?

UE a investit deja milioane în infrastructura Moldovei. Astfel, 38 milioane de euro au fost alocate pentru șoseaua M3 Cimișlia, iar 120 milioane de euro — pentru traseul M5 Criva-Bălți. Recent a fost semnat un contract pentru reparația a 42 km de drum Hîncești-Leova-Cahul-Giurgiulești. Costul lucrărilor este de 57 milioane de euro, iar finalizarea lor este planificată pentru anul 2027.

„Prin inițiative precum EPIC și Planul de Creștere, Uniunea Europeană și BEI susțin transformarea sistemului de transport al Republicii Moldova într-o infrastructură modernă, sustenabilă și compatibilă cu standardele europene. Conectivitatea este o condiție esențială pentru o economie competitivă și pentru integrarea deplină în piața europeană. Modernizarea drumurilor și a căilor ferate aduce beneficii directe oamenilor și mediului de afaceri și apropie Moldova, pas cu pas, de Uniunea Europeană”, susține Alberto Carlei, șeful Reprezentanței Băncii Europene de Investiții (BEI) în Republica Moldova.

Planurile pe care le pregătește Moldova

Datorită sprijinului EPIC, Moldova are deja planuri clare pentru modernizarea infrastructurii. Prioritățile sunt prevăzute în strategia de dezvoltare a transportului, aprobată în 2024. Continuă și elaborarea normelor pentru digitalizarea întregului sistem de transport.

Mai multe proiecte individuale vor schimba rapid viața unor regiuni întregi ale Moldovei și chiar ale țărilor vecine.

  • Prima cale ferată electrificată din Moldova: Ungheni-Chișinău
    Se elaborează deja proiectul unei linii feroviare electrificate între Ungheni și Chișinău. Aceasta va fi compatibilă cu ecartamentul european și va conecta Moldova la rețeaua modernă a României, iar mai departe — la alte țări ale UE. Linia va putea fi utilizată atât de afaceri, cât și de pasageri;
  • Șoseaua de centură a Chișinăului
    Necesitatea de a decongestiona capitala de traficul rutier este discutată de mult timp. În prezent, multe drumuri din Chișinău trec inevitabil prin centrul orașului, iar străzile sunt sufocate de ambuteiaje.
    Șoseaua de centură planificată în jurul Chișinăului va face parte din rețeaua europeană TEN-T. Ea va contribui la reducerea traficului în capitală, la scăderea poluării aerului și chiar la redistribuirea fluxurilor de transport prin republică;
  • Coridorul Ungheni-Chișinău-Odesa
    Acest traseu va deveni, de asemenea, o parte importantă a sistemului european de transport. El va lega România, Moldova și Ucraina, fără a crea inconveniente suplimentare pentru locuitorii locali;
  • Drumul spre port și noi legături cu Ucraina
    Proiectele EPIC pregătesc pentru investiții și construcție mai multe trasee cu importanță comercială. Printre acestea se numără șoseaua dintre Chișinău și singurul port al țării, Giurgiulești (M3). Acest drum va facilita comerțul atât cu România, cât și cu Ucraina.
    Un alt drum — R7 — va conecta Ucraina cu România, transformând Moldova într-un hub comercial convenabil.
  • Terminal cargo pentru dezvoltarea comerțului
    O parte a planului de investiții în cadrul TEN-T prevede crearea unui terminal cargo unic în regiune. Acesta va permite Moldovei să dezvolte comerțul regional și să devină o parte importantă a lanțurilor comerciale.

Ce urmează?

EPIC oferă expertiza și asistența necesare pentru a transforma inițiativele de modernizare a transportului în proiecte aliniate standardelor europene. Acest lucru va permite atragerea rapidă de investiții pentru lucrările planificate și va consolida și mai mult legăturile Moldovei cu Europa, asigurând beneficii durabile pe termen lung. 

Mai multe informații despre cum EPIC susține proiectele de infrastructură în Moldova: https://www.eib.org/en/products/advisory-services/epic/index 

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Imagine simbol

Încă un candidat la funcția de primar de Orhei, exclus din competiția electorală

Dumitru Melnic, candidat la funcția de primar al municipiului Orhei, din partea Partidului Comuniștilor din Republica Moldova (PCRM), a fost exclus din cursa electorală. Decizia a fost luată de către Consiliul electoral al circumscripției electorale municipale Orhei în urma unui demers al formațiunii, care a invocat că desemnarea acestuia nu a respectat poziția organelor centrale ale PCRM, transmite IPN.

Conform hotărârii organului electoral local, partidul a decis să nu acorde sprijin politic candidatului și a precizat că nu își asumă responsabilitatea politică, financiară sau organizatorică pentru acțiunile și declarațiile acestuia.

În aceste condiții, consiliul electoral Orhei a dispus pe 17 aprilie revocarea în totalitate a hotărârii din 9 aprilie cu privire la înregistrarea lui Dumitru Melnic în calitate de candidat la funcția de primar al municipiului Orhei.

Inițial, în cursa electorală pentru funcția de primar al municipiului Orhei au fost înregistrați 10 candidați. La sfârșitul săptămânii trecute, din competiție a fost exclus și candidatul Partidului Politic Democrația Acasă, Victor Perțu. Hotărârea a fost emisă de către Comisia Electorală Centrală, care a constatat implicarea în activitățile ex-Partidului „ȘOR”, declarat neconstituțional în 2023.

Astfel, în cursă au rămas opt candidați: Ramiz Ansarov, Vasile Adașan, Diana Memeț, Sergiu Aga, Sergiu Stanciu, Stanislav Balan, Andrei Don și Sergiu Pîslaru.

Tudor Mardei / Newsmaker

Ministru: Moldova ar putea „importa” circa 300 000 de lucrători de peste hotare

Republica Moldova se confruntă cu un deficit major de forță de muncă, iar soluția ar putea include importul de lucrători din alte țări. Declarația a fost făcută de ministrul Dezvoltării Economice și Digitalizării, Eugeniu Osmochescu, în cadrul ediției din 4 mai a emisiunii „Punctul pe AZi” de la TVR Moldova.

Potrivit oficialului, un studiu realizat de minister arată că economia națională este sub nivelul minim de productivitate al Uniunii Europene, iar pentru a reduce acest decalaj ar fi nevoie de aproximativ 300.000 de angajați.

Ca să ajungem la minimul productivității Uniunii Europene, noi avem nevoie de 300 000 de oameni„, a declarat ministrul.

Eugeniu Osmochescu a precizat că au fost identificate trei domenii principale care pot impulsiona creșterea economică: industria, tehnologia informației și comunicațiilor și agricultura. În contextul lipsei acute de personal, ministrul susține că importul de forță de muncă devine o necesitate.

Eu, personal, sunt de părere că trebuie să facem import de forță de muncă. (…) Noi trebuie să o facem, pentru că noi trebuie să ne închipuim economia ca un vehicul. Vehiculul nu poate fi urnat din loc dacă nu are benzină, (…) iar muncitorii sunt această energie”, a explicat oficialul.

În același timp, el a dat asigurări că acest proces va fi strict reglementat și nu va pune în pericol securitatea statului.

Securitatea este în capul mesei, pentru că vorbim despre securitatea cetățenilor noștri. Noi privim importul forței de muncă din perspectiva necesităților de a proteja societatea noastră, statul nostru și cetățenii noștri”, a spus Osmochescu.

Potrivit lui, nu este vorba despre migrație necontrolată, ci despre un mecanism clar reglementat.

Nu vorbim despre o migrație ilegală. Nu vorbim de o migrație pe un termen nelimitat al persoanelor. Vorbim despre importul de forță de muncă ca o migrație reglementată, pe un anumit timp, pe anumite segmente”, a explicat oficialul.

În paralel, autoritățile își propun să mobilizeze și resursele interne, inclusiv populația inactivă.

Mai avem și populația inactivă din Republica Moldova care urmează să o urnim de un loc și să o implicăm în câmpul muncii”, a adăugat ministrul.

Visa îl numește pe Sergii Martynchuk în funcția de Vicepreședinte Senior și Group Country Manager pentru Ucraina, Moldova, Europa de Sud și de Est, Asia Centrală și Caucaz

Chișinău, Moldova, 5 mai 2026 – Visa (NYSE: V), lider global în plăți digitale, a anunțat astăzi numirea lui Sergii Martynchuk în funcția de Vicepreședinte Senior și Group Country Manager pentru Ucraina, Moldova, Europa de Sud și de Est, Asia Centrală și regiunea Caucazului. Cu sediul la Kiev, Martynchuk va avea responsabilitatea generală pentru operațiunile și strategia Visa în 17 țări.

Sergii Martynchuk este succesorul Cristinei Doroș, care a preluat o nouă funcție la nivel global în cadrul departamentului Visa Value Added Services și s-a mutat recent la sediul central al Visa din San Francisco, Statele Unite. El se va concentra pe consolidarea parteneriatelor cu instituțiile financiare, comercianții, partenerii din domeniul tehnologic și din sectorul public, accelerând în același timp adoptarea plăților digitale în întreaga regiune.

„Suntem încântați să îi urăm bun venit lui Sergii la Visa”, a declarat Dr. Tareq Muhmood, Președinte Regional Visa pentru Europa Centrală, Orientul Mijlociu și Africa. „Experiența sa vastă în domeniul tehnologic, competențele solide de conducere la nivel regional și capacitatea dovedită de a coordona echipe diverse vor consolida și mai mult capacitățile noastre și ne vor ajuta să creăm o valoare și mai mare pentru clienții și partenerii noștri din cele 17 țări.”

Martynchuk aduce aproape două decenii de experiență în poziții de conducere la nivel regional, cel mai recent în cadrul Cisco, combinând o expertiză solidă în transformarea bazată pe tehnologie cu un istoric dovedit de implementare și leadership al echipelor. A condus organizații de mari dimensiuni, stimulând creșterea și construind relații de încredere cu clienți, parteneri și autorități de reglementare și are o pregătire academică în informatică și finanțe.

„Sunt onorat să mă alătur echipei Visa și să conduc această regiune cu piețe multiple într-un moment atât de important pentru industria plăților”, a declarat Sergii Martynchuk, Vicepreședinte Senior și Group Country Manager Visa pentru Ucraina, Moldova, Europa de Sud și de Est, Asia Centrală și Caucaz. „Împreună cu echipele și partenerii noștri, vom continua să dezvoltăm plățile digitale pentru persoane și companii, să extindem soluțiile de transfer al banilor și să sprijinim creșterea clienților prin servicii cu valoare adăugată, susținute de tehnologie, securitate și o puternică relevanță pe piață.”

În Moldova, Visa colaborează pe parcursul a aproape 30 de ani cu bănci, comercianți și instituții guvernamentale pentru a dezvolta un ecosistem de plăți digitale avansat, sigur și incluziv. Prin aceste parteneriate, Visa continuă să impulsioneze inovația în domenii precum tokenizarea, plățile biometrice și comerțul electronic.

Despre Visa

Visa (NYSE: V) este lider global în domeniul plăților digitale, facilitând tranzacțiile între consumatori, comercianți, instituții financiare și entități guvernamentale din peste 200 de țări și teritorii. Misiunea noastră este să conectăm lumea prin cea mai inovatoare, convenabilă, fiabilă și sigură rețea de plăți, permițând persoanelor fizice, companiilor și economiilor să prospere. Credem că economiile care includ pe toată lumea, pretutindeni, contribuie la progresul tuturor și considerăm accesul drept fundamental pentru viitorul circulației banilor. Aflați mai multe pe Visa.com.

Macron a cântat „La Bohème” după summitul din Armenia. Pașinian l-a acompaniat la tobe VIDEO

Președintele Franței, Emmanuel Macron, a oferit un moment artistic inedit în cadrul dineului oficial al summitului Comunității Politice Europene de la Erevan. Liderul de la Paris a interpretat live celebra piesă „La Bohème”, fiind acompaniat la tobe de premierul armean, Nikol Pașinian.

Într-un videoclip publicat de directoarea France Info, Agnès Vahramian, Macron apare cu microfonul în mână, aşezat la dreapta unui pianist. Președintele francez a fost acompaniat de o tobă la care se află chiar premierul armean Nikol Paşinian.

Melodia, lansată în 1965 de Charles Aznavour – unul dintre cei mai faimoși cântăreți ai Franței – evocă viața artiștilor săraci din cartierul Montmartre. Cântecul are o semnificație aparte pentru Armenia, având în vedere originile armene ale cântărețului.

Prestația muzicală a lui Macron în Armenia nu este o premieră. În martie, a cântat „La Marseillaise”, imnul național francez, la bordul portavionului Charles de Gaulle, după ce Marina Franceză a fost trimisă în Orientul Mijlociu pentru a patrula Strâmtoarea Ormuz, scrie The Telegraph.

Amintim, la summitul de la Erevan participă circa 40 de lideri europeni, inclusiv președinta Maia Sandu.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
consumator.gov.md/imagine simbol

De ce pe rafturile magazinelor din Moldova se mai vând produse din Rusia? Explicațiile ministrului Economiei

Deși Republica Moldova s-a aliniat sancțiunilor internaționale împotriva Federației Ruse și Belarusului, pe rafturile magazinelor continuă să apară produse provenite din aceste state. Ministrul Dezvoltării Economice și Digitalizării, Eugeniu Osmochescu, a declarat că acestea ar putea intra în țară prin mecanisme de reexport sau de ambalare în alte țări. Afirmațiile au fost făcute în cadrul emisiunii „Punctul pe Azi” de la TVR Moldova, în contextul nemulțumirilor exprimate de producătorii locali, inclusiv cei din industria zahărului, care spun că importurile din Rusia și Belarus le afectează grav activitatea.

Pentru mine tot a fost o enigmă să văd în magazine produse din Federația Rusă și chiar am avut discuții că trebuie să întreprindem anumite activități în scopul curmării”, a declarat Eugeniu Osmoschescu.

Potrivit oficialului, o parte din aceste produse ar putea ajunge în Republica Moldova prin intermediul altor teritorii vamale.

Trebuie să vedem cum ele pătrund, pentru că e vorba despre o posibilă tranziție a altor teritorii vamale, nu numai ale Uniunii Europene, dar și altor state”, a spus el.

Ministrul nu a exclus nici varianta reambalării produselor sau a ocolirii sancțiunilor prin intermediari.

Posibil și o ambalare în alte state. Deci trebuie fiecare dintre aceste cazuri să le examinăm”, a spus el.

Ministrul a mai subliniat că este nevoie de o decizie fermă în acest sens, în condițiile în care Republica Moldova se aliniază sancțiunilor europene și se află în proces de ieșire din Comunitatea Statelor Independente.

Noi ne aliniem practic la toate sancțiunile contra Rusiei și Belarusului și ieșim din CSI (…) comerțul cu CSI este doar la 6,5% pentru moment”, a precizat acesta.

Datele Biroul Național de Statistică arată că importurile din țările CSI, inclusiv au scăzut semnificativ, ajungând la doar 2,6% în primele luni din 2026. În același timp, comerțul Republicii Moldova este orientat tot mai mult spre Uniunea Europeană.

Больше нет статей для показа
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: