Prima cale ferată de tip european și noi șosele. Cum se schimbă sistemul de transport al Moldovei

De mai mulți ani, în Moldova, cu sprijinul UE, se modernizează infrastructura de transport. Drumurile rămân unul dintre factorii-cheie în dezvoltarea economiei și mobilității populației. Un pas important pe această cale este includerea țării în Rețeaua Transeuropeană de Transport (TEN-T). NM explică modul în care se transformă sistemul de transport al țării și cum aceasta se conectează tot mai puternic la Europa.

Consolidarea sistemului de transport este una dintre prioritățile sprijinului oferit de UE Moldovei. Fondurile în acest scop vor fi alocate inclusiv dintr-un pachet de 1,9 miliarde de euro, Planul de Creștere, destinat impulsionării economiei și facilitării integrării în UE.

Însă multe proiecte în acest domeniu au început încă din 2022 datorită inițiativei EPIC (Eastern Partnership Investment in Connectivity — Investiții în conectivitatea Parteneriatului Estic). EPIC investește în dezvoltarea infrastructurii rutiere dintre țările Parteneriatului Estic, precum și între acestea și UE. Moldova a devenit aproape imediat unul dintre principalii beneficiari ai proiectului în regiune.

Partenerii inițiativei EPIC și investitorii proiectelor sunt Comisia Europeană, Banca Europeană de Investiții (BEI), Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD) și Banca Mondială.

„Modernizarea infrastructurii de transport este esențială pentru dezvoltarea Republicii Moldova, iar Uniunea Europeană rămâne un partener de încredere în acest proces. Drumurile și căile ferate nu sunt doar proiecte de construcție, ci investiții strategice în mobilitate, comerț și dezvoltare economică, pentru construirea unei economii mai puternice și a unei vieți mai bune pentru oameni. Integrarea Moldovei în Rețeaua Transeuropeană de Transport aduce mai multe oportunități pentru cetățeni și mediul de afaceri și consolidează, totodată, legătura țării cu Uniunea Europeană”, a menționat Iwona Piórko, ambasadoarea Uniunii Europene în Republica Moldova.  

Ce se construiește deja?

UE a investit deja milioane în infrastructura Moldovei. Astfel, 38 milioane de euro au fost alocate pentru șoseaua M3 Cimișlia, iar 120 milioane de euro — pentru traseul M5 Criva-Bălți. Recent a fost semnat un contract pentru reparația a 42 km de drum Hîncești-Leova-Cahul-Giurgiulești. Costul lucrărilor este de 57 milioane de euro, iar finalizarea lor este planificată pentru anul 2027.

„Prin inițiative precum EPIC și Planul de Creștere, Uniunea Europeană și BEI susțin transformarea sistemului de transport al Republicii Moldova într-o infrastructură modernă, sustenabilă și compatibilă cu standardele europene. Conectivitatea este o condiție esențială pentru o economie competitivă și pentru integrarea deplină în piața europeană. Modernizarea drumurilor și a căilor ferate aduce beneficii directe oamenilor și mediului de afaceri și apropie Moldova, pas cu pas, de Uniunea Europeană”, susține Alberto Carlei, șeful Reprezentanței Băncii Europene de Investiții (BEI) în Republica Moldova.

Planurile pe care le pregătește Moldova

Datorită sprijinului EPIC, Moldova are deja planuri clare pentru modernizarea infrastructurii. Prioritățile sunt prevăzute în strategia de dezvoltare a transportului, aprobată în 2024. Continuă și elaborarea normelor pentru digitalizarea întregului sistem de transport.

Mai multe proiecte individuale vor schimba rapid viața unor regiuni întregi ale Moldovei și chiar ale țărilor vecine.

  • Prima cale ferată electrificată din Moldova: Ungheni-Chișinău
    Se elaborează deja proiectul unei linii feroviare electrificate între Ungheni și Chișinău. Aceasta va fi compatibilă cu ecartamentul european și va conecta Moldova la rețeaua modernă a României, iar mai departe — la alte țări ale UE. Linia va putea fi utilizată atât de afaceri, cât și de pasageri;
  • Șoseaua de centură a Chișinăului
    Necesitatea de a decongestiona capitala de traficul rutier este discutată de mult timp. În prezent, multe drumuri din Chișinău trec inevitabil prin centrul orașului, iar străzile sunt sufocate de ambuteiaje.
    Șoseaua de centură planificată în jurul Chișinăului va face parte din rețeaua europeană TEN-T. Ea va contribui la reducerea traficului în capitală, la scăderea poluării aerului și chiar la redistribuirea fluxurilor de transport prin republică;
  • Coridorul Ungheni-Chișinău-Odesa
    Acest traseu va deveni, de asemenea, o parte importantă a sistemului european de transport. El va lega România, Moldova și Ucraina, fără a crea inconveniente suplimentare pentru locuitorii locali;
  • Drumul spre port și noi legături cu Ucraina
    Proiectele EPIC pregătesc pentru investiții și construcție mai multe trasee cu importanță comercială. Printre acestea se numără șoseaua dintre Chișinău și singurul port al țării, Giurgiulești (M3). Acest drum va facilita comerțul atât cu România, cât și cu Ucraina.
    Un alt drum — R7 — va conecta Ucraina cu România, transformând Moldova într-un hub comercial convenabil.
  • Terminal cargo pentru dezvoltarea comerțului
    O parte a planului de investiții în cadrul TEN-T prevede crearea unui terminal cargo unic în regiune. Acesta va permite Moldovei să dezvolte comerțul regional și să devină o parte importantă a lanțurilor comerciale.

Ce urmează?

EPIC oferă expertiza și asistența necesare pentru a transforma inițiativele de modernizare a transportului în proiecte aliniate standardelor europene. Acest lucru va permite atragerea rapidă de investiții pentru lucrările planificate și va consolida și mai mult legăturile Moldovei cu Europa, asigurând beneficii durabile pe termen lung. 

Mai multe informații despre cum EPIC susține proiectele de infrastructură în Moldova: https://www.eib.org/en/products/advisory-services/epic/index 

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Reuters/Kevin Lamarque

Trump a anulat taxele vamale introduse împotriva Indiei pentru achizițiile de petrol rusesc

Președintele SUA, Donald Trump, a semnat un decret prin care sunt anulate taxele vamale suplimentare de 25% aplicate produselor din India, introduse pentru că țara cumpără petrol rusesc. Despre acest lucru scrie Reuters.

În decret, care intră în vigoare pe 7 februarie, se precizează că, în cazul în care Departamentul Comerțului al SUA va constata că India a reluat importul direct sau indirect de petrol din Rusia, taxele vamale pot fi reintroduse.

Totodată, a intrat în vigoare un acord comercial, conform căruia India se angajează să achiziționeze bunuri americane în valoare totală de 500 de miliarde de dolari pe parcursul a cinci ani — inclusiv petrol, gaze, cărbune, metale prețioase, aeronave și produse de înaltă tehnologie.

În cadrul acestui acord, taxele vamale de bază pentru India, aplicate independent de achizițiile de petrol rusesc, au fost reduse de la 25% la 18%. Astfel, noua rată totală aplicată produselor indiene pe piața americană va fi de 18%, în loc de 50%.

Potrivit Meduza, Donald Trump a introdus taxe vamale suplimentare împotriva Indiei din cauza achizițiilor de petrol rusesc în august 2025. În luna octombrie a aceluiași an, președintele SUA a declarat că premierul Indiei, Narendra Modi, i-a promis că va opri aceste achiziții — însă ele au continuat.

După începutul invaziei ruse la scară largă împotriva Ucrainei, India a devenit unul dintre cei doi principali cumpărători de petrol rusesc, ajungând aproape la același nivel al volumelor de achiziție ca și China. Împotriva Beijingului, Trump nu a introdus taxe vamale suplimentare pentru achiziționarea petrolului rusesc.

TVR Moldova

Moldova – pe locul 5 în lume la securitate cibernetică. Popșoi: „Avem motive de mândrie”

Republica Moldova s-a clasat pe locul 5 în National Cyber Security Index (NCSI), clasamentul global al securității cibernetice elaborat de Academia de E-Guvernare din Estonia. Ministrul Afacerilor Externe, Mihai Popșoi, a calificat rezultatul drept un „motiv de mândrie”.

Primul loc în clasament a fost ocupat de Cehia, cu un scor de 98,33 de puncte. Aceasta este urmată de Canada și Estonia – ambele state cu câte 96,67 de puncte, Finlanda – 95,83 și Republica Moldova – 94,17. Următoarele cinci poziții au fost completate de Belgia, Ungaria, România, Slovacia și Polonia.

Screenshot

La polul opus al clasamentului se află Haiti și Insulele Solomon, fiecare cu câte 4,17 puncte, precum și Palau, cu un scor de 3,33 puncte.

Ministrul Afacerilor Externe, Mihai Popșoi, a publicat pe Facebook un mesaj în care a salutat poziția obținută de Republica Moldova.

Avem motive de mândrie! (…) Această reușită nu este doar un număr într-un clasament, ci o dovadă că Moldova devine un hub digital sigur și rezilient. Într-o lume tot mai conectată, securitatea noastră online este fundamentul libertății și al dezvoltării economice”, a menționat diplomatul.

Potrivit ministrului, rezultatul se datorează măsurilor adoptate în ultimii ani de autorități, inclusiv creării Agenției Naționale pentru Securitate Cibernetică, lansării Academiei „Cybercor” și adoptării unei legislații moderne, aliniate la standardele europene.

Menționăm că, datele indexului mai arată că, în pofida poziției înalte la capitolul securitate cibernetică, Republica Moldova rămâne în urmă la nivelul general de dezvoltare digitală. Țara înregistrează un scor de 62,66 de puncte la acest capitol, ceea ce evidențiază una dintre cele mai mari discrepanțe din clasament între nivelul securității cibernetice și cel al digitalizării.

Tudor Mardei | NewsMaker

Temperaturilor vor scădea semnificativ în toată Moldova: meteorologii au emis un nou Cod galben

Serviciul Hidrometeorologic de Stat (SHS) a emis Cod galben de scădere a temperaturilor pe întreg teritoriul Republicii Moldova. Avertizarea meteo va fi valabilă în data de 9 februarie.

Potrivit SHS, în intervalul menționat, temperatura medie zilnică a aerului va scădea cu 5–7°C.

În această perioadă, valorile termice pe timp de zi oscila între 0°C și +5°C, iar pe 9 februarie vor scădea până la −8°C și −3°C. În perioada nocturnă, se vor înregistra temperaturi între −5°C și +2°C, urmând apoi să ajungă între −10°C și −5°C.

Anterior, Serviciul Hidrometeorologic de Stat a prelungit Codul galben de polei și ghețuș, care va fi valabil în perioada 6 februarie, 20:00 – 9 februarie, ora 20:00.

imagine simbol

Cinci asociații vitivinicole solicită scuze publice de la Stefanco, după acuzațiile despre reîmbutelierea vinului de import. Reacția deputatului

Cinci asociații vitivinicole autohtone au trimis o scrisoare deschisă deputatului „Democrația Acasă”, Sergiu Stefanco, conducerii Parlamentului și Guvernului, în care condamnă declarațiile parlamentarului despre vinificatori. Reprezentanții sectorului au respins afirmațiile privind subvențiile acordate companiilor vinicole și pretinsa reîmbuteliere a vinurilor de import, calificându-le drept „falsuri”. Totodată, aceștia i-au cerut lui Stefanco să prezinte scuze de la tribuna legislativului, însă deputatul a anunțat deja că nu o va face.

Scrisoarea a fost semnată de Asociația Vitivinicole a Regiunii Geografice Delimitate „Codru”, Asociația Producătorilor de Vinuri cu Indicație Geografică Protejată „Stefan Vodă”, Uniunea Micilor Producători de Vinuri „Dionysos”, Asociația Producătorilor de Divin și Brandy de Moldova și Uniunea Vitivinicolă a Regiunii Geografice Delimitate „Valul lui Traian”.

Asociațiile vitivinicole au calificat declarațiile parlamentarului drept „iresponsabile”, menționând că acestea denigrează atât vinificatorii și sectorul, cât și „imaginea Republicii Moldova”.

Deputatul Stefanco a făcut și o serie de falsuri și manipulări. Primele 20 de locuri în lista companiilor subvenționate de AIPA nu sunt ocupate de întreprinderi de vinificație. De asemenea, este o manipulare și o acuzație falsă precum că vinificatorii noștri ar reîmbutelia vin din Spania pentru a pretinde că e moldovenesc. Republica Moldova importă și făină, roșii, lapte și multe alte produse, însă prețuim în primul rând produsele autohtone și ne bucurăm pentru succesul fiecărui sector agricol”, au spus semnatarii.

Asociațiile au adăugat că sectorul vitivinicol are un aport important la economia națională, reprezentând 1,75% – 2% din PIB-ul total, precum și contribuții semnificative la bugetul statului care depășesc de „2-3 ori” subvențiile primite.

Lovitura dată de embargourile Federației Ruse a fost una grea, falimentând 70% din vinificație la acel moment, dar care a determinat sectorul să devină unul competitiv și să se orienteze pe piața europeană, unde vinul nostru este respectat și căutat, iar în prezent 60% din volumele de produse vitivinicole sunt exportate în statele membre ale Uniunii Europene”, au mai menționat acestea.

Asociațiile vitivinicole i-au cerut lui Sergiu Stefanco să-și retragă public declarațiile și să prezinte scuze de la tribuna Parlamentului.

Între timp, Sergiu Stefanco a declarat deja, pentru Moldova 1, că nu intenționează să-și ceară scuze.

Eu doar n-am acuzat nici o vinărie, n-am dat niciun nume. Eu am dat doar niște, nici nu presupuneri, doar niște fapte deja împlinite. Mă bucur că îi deranjează, dar să vină cu explicații, asta este important. Dar faptul că ei au tratat fermierii mici, producătorii mici așa cum i-au tratat o să rămână pe conștiința lor. Asta este o faptă împlinită”, a spus deputatul.

Amintim că, în cadrul ședinței Parlamentului din 5 februarie, deputatul „Democrația Acasă”, Sergiu Stefanco, a ținut un discurs la tribuna centrală înainte de votul privind moțiunea de cenzură împotriva Ministerului Agriculturii și Industriei Alimentare. Parlamentarul s-a referit, între altele, la sectorul vitivinicol și modul de funcționare a unor companii din domeniu.

Cel mai interesant, la raportul de la Agenția de Intervenție și Plăți pentru Agricultură (AIPA): primii 30 la subvenții în ultimii patru ani de zile sunt companii din vinificație, sunt companii din zootehnie. Se mai împiedică câte una acolo. Dar dacă vorbim de vinificație, hai să dăm timpul înapoi să vedem cum acele vinării care acum sunt bine mersi, dezvoltate, cu produs foarte bun, pe piața europeană au ieșire, cum și-au bătut joc de fermierii mici, cum se importă vin din Spania în vrac și îl ambalează aici și cum aceste vinării ajung controlate din offshore”, a declarat Stefanco.

Mattia Ozbot/Getty Images

Start la Jocurile Olimpice de iarnă 2026: Republica Moldova participă cu 5 sportivi

Ceremonia de deschidere a Jocurilor Olimpice de iarnă Milano-Cortina 2026 a avut loc vineri, 6 februarie 2026, pe stadionul San Siro din Milano, Italia, marcând oficial debutul competiției internaționale. Echipa Republicii Moldova a defilat în cadrul evenimentului, iar drapelul a fost purtat de sportivii Elizaveta Hlusovici și Iulian Luchin.

Ceremonia de deschidere a Jocurilor Olimpice de Iarnă a inclus tradiționala Paradă a națiunilor. Ordinea țărilor în Parada națiunilor se schimbă de la an la an, cu o singură constantă: Grecia intră întotdeauna prima, deoarece este locul de naștere al Jocurilor.

După Grecia, delegațiile statelor participante intră în ordine alfabetică, pe baza limbii țării gazdă a Olimpiadei.

Cei cinci sportivi care reprezintă Republica Moldova la competiție au defilat în cadrul paradei. Este vorba despre Iulian Luchin și Elizaveta Hlusovici, care vor concura la proba de schi fond, și Pavel Magazeev, Alina Stremous și Maksim Makarov, care vor concura la proba de biatlon.

Evenimentul a inclus momente muzicale din partea unor renumiți artiști precum Mariah Carey, Andrea Bocelli, Laura Pausini, Pierfrancesco Favino, Sabrina Impacciatore, Matilda De Angelis, Ghali și Cecilia Bartoli.

Mattia Ozbot/Getty Images
Mattia Ozbot/Getty Images
Mattia Ozbot/Getty Images

Precizăm că, în total, Jocurile Olimpice de iarnă Milano-Cortina reunesc peste 3 000 de sportivi din 92 de țări, concurând în 116 probe.

Ceremonia de închidere este programată pentru data de 22 februarie.

Больше нет статей для показа
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: