Opinii

„Moscova va trebui să decidă: investește în arme sau în bunăstare”. Op-ed de Josep Borrell – Șeful diplomației UE

| 4 iulie, 2022
20:47

NM publică un articol de autor (op-ed) al Înaltului comisar al Uniunii Europene pentru afaceri externe și politică de securitate, Josep Borrell – despre sancțiunile impuse Federației Ruse după agresiunea militară rusă împotriva Ucrainei, despre rolul lor, costuri, consecințe pentru Rusia și întreaga lume

Sunt utile sancțiunile împotriva Rusiei? Da, acestea deja îl lovesc puternic pe Vladimir Putin și complicii săi și efectele lor asupra economiei ruse vor crește în timp.

Din moment ce Rusia a încălcat în mod deliberat dreptul internațional prin invadarea Ucrainei, UE a adoptat șase pachete de sancțiuni împotriva Moscovei. Măsurile noastre vizează acum aproape 1.200 de persoane și 98 de entități din Rusia, precum și un număr semnificativ de sectoare ale economiei ruse. Aceste sancțiuni au fost adoptate în coordonare cu membrii G7. Eficacitatea lor este sporită de faptul că peste patruzeci de țări (inclusiv țări tradițional neutre) le-au adoptat sau au întreprins măsuri similare.

Până la sfârșitul anului 2022 vom reduce importurile de petrol din Rusia cu 90%, de asemenea reducem rapid importurile de gaze. Aceste decizii ne eliberează treptat de o dependență care ne-a inhibat de multă vreme alegerile politice în fața agresivității lui Vladimir Putin. Probabil credea că Europa nu va îndrăzni să aplice sancțiuni din cauza dependenței sale energetice. Aceasta este una dintre multiplele greșeli de calcul semnificative ale regimului rus pe parcursul acestui conflict. Desigur, renunțarea noastră atât de rapidă la energia rusă creează și dificultăți serioase pentru multe țări UE și pentru mai multe sectoare economice. Dar acesta este prețul pe care trebuie să-l plătim pentru apărarea democrațiilor noastre și a dreptului internațional și luăm măsurile necesare pentru a face față acestor probleme în deplină solidaritate.

Unii se pot întreba dacă aceste sancțiuni au într-adevăr un impact asupra economiei ruse? Răspunsul este simplu – da. Deși Rusia exportă o mulțime de materii prime, nu are de ales decât să importe multe produse cu valoare adăugată mare, pe care nu le fabrică. În ceea ce privește tehnologiile avansate, este dependentă în proporție de 45% de Europa și 21% de Statele Unite, comparativ cu doar 11% față de China.

În domeniul militar, care este crucial în contextul războiului din Ucraina, sancțiunile limitează capacitatea Rusiei de a produce sisteme de rachete de înaltă precizie precum Iskander sau KH 101. Aproape toți producătorii externi de automobile au decis, de asemenea, să se retragă din Rusia și puținele automobile fabricate de către producătorii ruși vor fi vândute fără airbag-uri sau transmisie automată.

Industria petrolieră suferă nu doar din cauza plecării operatorilor străini, ci și din cauza dificultății de a accesa tehnologii avansate precum forajul orizontal. Capacitatea industriei ruse de a pune în funcțiune noi puțuri petroliere este probabil limitată. În cele din urmă, pentru a menține traficul aerian, Rusia va trebui să își retragă din circulație majoritatea aeronavelor pentru a recupera piesele de schimb necesare care le-ar permite celorlalte aeronave să zboare.

La acestea se adaugă și pierderea accesului la piețe financiare, fiind deconectată de la principalele rețele globale de cercetare și exodul masiv de creiere.

Cât despre alternativa oferită de China pentru economia rusă, aceasta rămâne de fapt limitată, mai ales pentru produsele de înaltă tehnologie. Până în prezent, guvernul chinez, care este foarte dependent de exporturile sale către țările dezvoltate, nu a ajutat Rusia să eludeze sancțiunile occidentale. Exporturile chineze către Rusia au ajuns la nivelul țărilor occidentale.

Aceste efecte semnificative și în creștere îl vor determina pe Vladimir Putin să-și modifice calculele strategice? Probabil că nu în viitorul apropiat: acțiunile sale nu sunt ghidate în mod prioritar de logica economică. Cu toate acestea, forțându-l să aleagă dacă investește în arme sau în bunăstarea populației, sancțiunile îl închid într-un cusur care se înăsprește treptat.

În ceea ce privește impactul acestor sancțiuni asupra țărilor terțe, în special a țărilor africane, care depind de grâul și îngrășămintele rusești și ucrainene, este evident cine se face responsabil de criza alimentară. Sancțiunile noastre nu vizează sub nicio formă exporturile rusești de grâu sau de îngrășăminte, în timp ce Ucraina este împiedicată să-și exporte grâul de blocada și distrugerea Mării Negre cauzate de agresiunea rusă. Dacă ar apărea astfel de probleme legate de sancțiunile noastre, suntem gata să punem în aplicare mecanismele adecvate pentru a le soluționa. I-am informat pe omologii mei africani despre acest lucru și le-am cerut să nu se lase păcăliți de neadevărurile autorităților ruse cu privire la sancțiunile noastre.

Adevăratul răspuns la dificultățile de pe piețele mondiale de energie și alimente este încheierea războiului. Acest lucru nu se poate realiza prin acceptarea dictatului rusesc, se poate realiza doar prin retragerea Rusiei din Ucraina. Respectul pentru integritatea teritorială a statelor și neutilizarea forței nu sunt principii occidentale sau europene. Ele stau la baza întregului drept internațional. Rusia îl călcă în picioare. Acceptarea unei asemenea încălcări ar deschide ușa către legea junglei la scară globală.

Spre deosebire de ceea ce credeam destul de naiv cu doar câțiva ani în urmă, interdependența economică nu implică automat o pacificare a relațiilor internaționale. Acesta este motivul pentru care tranziția către o Europă în calitate de putere, pe care am solicitat-o încă de la începutul mandatului meu, este imperativă. Confruntați cu invazia Ucrainei, am început să trecem de la intenție la acțiune arătând că, atunci când este provocată, Europa poate răspunde. Deoarece nu vrem să intrăm în război cu Rusia, sancțiunile economice stau acum la baza acestui răspuns. Ele încep deja să aibă efect și o vor face și mai mult în lunile următoare.

Opinia autorului ar putea să nu coincidă cu opinia redacției NM.

josep borrell, război în Ucraina, rusia, sancțiuni, top, top2, путин

Știri similare

Viață

Deținut din Chișinău, căutat de organele de drept: muncea în afara penitenciarului fără escortă

Viață

Cerbul implicat în accidentul din Călărași a murit: era din specia nobilă

Politică

Maia Sandu, către Comisia de la Veneția: Trebuie să consolidăm fundamentele juridice pentru o nouă eră

Mihaela Conovali
| 11 octombrie, 2025
15:02

Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a ținut un discurs la cea de-a 35-a aniversare a Comisiei de la Veneția, în care a vorbit despre necesitatea creării unor instrumente juridice „pentru o nouă eră”. „Și trebuie să o facem repede”, a subliniat șefa statului. Maia Sandu a menționat că, la ultimele alegeri, „moldovenii — sprijiniți de instituțiile statului, de societatea civilă și de presa liberă — și-au apărat dreptul de a alege”. „Dar haideți să fim sinceri: acest rezultat este temporar. (…) Știm că Rusia se va adapta — va testa metode noi, în țări noi”, a adăugat Maia Sandu.

„Este o onoare să mă alătur dumneavoastră pentru a celebra 35 de ani de la fondarea Comisiei de la Veneția — o instituție care reprezintă piatra de temelie a Europei democratice. Pentru Republica Moldova, rolul dumneavoastră a fost esențial. Ne-ați ghidat în elaborarea Constituției noastre, în reformarea legislației, în consolidarea justiției și în dezvoltarea cadrului de combatere a corupției. Opiniile dumneavoastră au servit adesea drept repere în cadrul procesului nostru de aderare la Uniunea Europeană”, a declarat Maia Sandu la cea de-a 35-a aniversare a Comisiei de la Veneția.

Șefa statului a mai spus că, totuși, ceea ce au construit oamenii din Moldova, cu sprijinul Comisiei de la Veneția, este în pericol.

„Există două pericole majore, adesea suprapuse, care amenință democrația astăzi — nu doar în Moldova, ci în mare parte din Europa. Primul îl reprezintă războiul pe care Rusia îl poartă împotriva Europei. Cel mai vizibil front al acestuia este agresiunea brutală împotriva Ucrainei. Dar Rusia duce și un război hibrid împotriva altor democrații europene — folosind drone, atacuri cibernetice, ingerințe în alegeri și finanțări ilicite. Al doilea pericol îl reprezintă însăși lumea digitală — o lume pentru care, în mare măsură, cadrul nostru juridic democratic nu este încă pregătit. Toate aceste amenințări s-au manifestat pe deplin în alegerile noastre recente. Acum că am avut această experiență — cu lecțiile încă proaspete — pot spune că apărarea democrației nu a fost niciodată mai dificilă, mai complexă și mai urgentă. Lumea anilor ’90 și 2000 nu mai există. Amenințările cu care ne confruntam atunci — oligarhi, politicieni corupți, instituții slabe — erau serioase. Dar acestea par minore în comparație cu ceea ce confruntăm astăzi”, a adăugat Maia Sandu.

Președinta a declarat că „Rusia nu a putut ajunge la noi cu tancurile sale”, dar „a găsit o altă cale: un asalt hibrid asupra democrației noastre”.

„Interpușii săi și grupurile criminale locale fondează partide peste noapte — șapte doar în ultimii trei ani — toate finanțate de Kremlin, toate pretinzând că sunt voci moldovenești. Un astfel de partid a fost declarat neconstituțional, după un proces îndelungat. Totuși, Moscova a creat imediat alte clone. Una dintre acestea a fost chiar lansată oficial la Moscova. Mulți dintre acești interpuși sunt figuri cunoscute: persoane corupte, care nu au fost niciodată trase la răspundere, și chiar foști judecători sau procurori înlăturați în contextul reformei — care acum servesc unei puteri străine, împotriva propriei lor țări. Ei sunt susținuți prin sume uriașe de bani care circulă invizibil, profitând de libera circulație a capitalului și de lumea opacă a criptomonedelor”, a comunicat Maia Sandu.

Șefa statului a mai spus că „moldovenii — sprijiniți de instituțiile statului, de societatea civilă și de presa liberă — și-au apărat dreptul de a alege”. „Au votat pentru democrație, pentru Europa și pentru pace. Dar haideți să fim sinceri: acest rezultat este temporar — o fereastră de oportunitate pentru a ne consolida reziliența și a accelera procesul de aderare la UE. Știm că Rusia se va adapta — va testa metode noi, în țări noi”, a adăugat Maia Sandu.

Într-un final, șefa statului s-a adresat Comisiei de la Veneția, „în calitate de gardieni ai democrației”.

„De 35 de ani, ați contribuit la construirea fundamentelor noastre juridice. Acum trebuie să le consolidăm pentru o nouă eră — astfel încât să poată proteja libertatea în următorii 35. Împreună trebuie să concepem instrumentele juridice și instituționale care să apere democrația de noile amenințări. Și trebuie să o facem repede. Trebuie să redefinim transparența, responsabilitatea și libertatea politică într-o lume în care banii, tehnologia și dezinformarea se mișcă mai repede decât legea. Aceste măsuri trebuie să se extindă și în sfera digitală, unde rețelele de socializare joacă un rol disproporționat în influențarea dezbaterii publice — acestea trebuie să ofere acces real la date, să dezvăluie dimensiunea și sursele amplificării artificiale și să se supună unor audituri independente privind practicile de moderare a conținutului și de publicitate politică”, a mai spus șefa statului.

***

Comisia de la Veneția, denumirea completă fiind Comisia Europeană pentru Democrație prin Drept, este un organ consultativ al Consiliului Europei, specializat în drept constituțional. A fost înființată în 1990 după căderea regimurilor comuniste din Europa Centrală și de Est, pentru a sprijini noile democrații în elaborarea constituțiilor și a cadrului legal care să respecte principiile statului de drept, democrației și drepturilor omului. Sediul Comisiei se află la Veneția, Italia, iar componența sa include experți independenți în drept constituțional proveniți din cele peste 60 de state membre, inclusiv Republica Moldova.