Слусарь, slusari
NewsMaker

Moțiunea de cenzură împotriva ministrului Apărării a fost respinsă în cadrul ședinței Biroului permanent al legislativului

Moțiunea de cenzură împotriva ministrului Apărării, Victor Gaiciuc, a fost respinsă în cadrul ședinței de astăzi, 4 decembrie, a Biroului permanent al parlamentului. Anunțul a fost făcut de deputatul PPDA, Alexandru Slusari, pe pagina sa de facebook. 

Astfel, potrivit deputatului Blocului ACUM, Alexandru Slusari, cinci deputați PSRM și deputatul PD, Dumitru Diacov au calificat moțiunea ca fiind inadmisibilă, motivând că „are un caracter individual și nu vizează politicile ministerului”. Acesta a mai menționat că Pavel Filip a plecat de la ședință, iar Monica Babuc nu a susținut respingerea moțiunii.

De asemenea, Alexandru Slusari a anunțat că deputații PSRM și PD au respins includerea pe ordinea de zi a proiectului hotărării privind crearea comisiei de anchetă cu investigarea circumstanțelor lichidării celor trei bănci devalizate.

„Vă amintesc că recomandarea pentru creare o astfel de comisie se conține în raportul pe furtul miliardului, intocmit și votat împreună cu deputații socialiști. Cred că deja se vede cine și ce dorește pe subiectul jafului bancar”, a precizat Alexandru Slusari.

El a mai afirmat că „la fel, coaliția roșu-albastru a respins proiectul Platformei DA privind crearea Comisiei de anchetă pentru elucidarea circumstanțelor evenimentelor din 7 aprilie 2009”.

Amintim că, săptămâna trecută, deputații din blocul ACUM au prezentat în parlament o moțiune de cenzură împotriva ministrului Apărării, Victor Gaiciuc. Aceasta a fost depusă ca urmare la declarațiile oficialului, prin care ar fi fost lăudată armata din Donbas.

De cealaltă parte, ministrul a afirmat că declarațiile respective au fost scoase din context și a acuzat deputații Blocului ACUM de manipulare.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Sandu, despre planul economic pentru reintegrarea regiunii transnistrene: „Oamenii trebuie să înțeleagă că e în interesul lor”

Autoritățile au elaborat un plan economic pentru reintegrarea regiunii transnistrene. Declarația a fost făcută de președinta Maia Sandu în cadrul unei emisiuni la postul public Moldova 1. Potrivit șefei statului, reintegrarea trebuie să se producă treptat, pe domenii precum cel bancar și social, iar cetățenii din stânga Nistrului trebuie să vadă că standardele de viață de pe malul drept sunt mai bune.

Trebuie să găsim o soluție prin care armata rusă să plece de pe teritoriul nostru în mod pașnic. Aceasta este cea mai complicată problemă. Acolo trebuie să facem în așa fel încât oamenii să înțeleagă că este în interesul lor să se întâmple reintegrarea, să vadă că standardele de viață pe malul drept sunt mai bune — și ele sunt deja mai bune — și că noi le putem oferi o viață mult mai bună decât cea de sub acest regim”, a subliniat președinta.

Șefa statului a precizat că reintegrarea trebuie să se producă treptat, pe diverse domenii – de la cel bancar și social până la alte sectoare cheie.

Totodată, președinta a atras atenția că reintegrarea va presupune costuri economice mari, pe care bugetul național nu le poate acoperi singur. „Avem nevoie și de sprijinul substanțial al partenerilor noștri pentru costurile economice ale reintegrării, pentru că acestea sunt mari. Bugetul Republicii Moldova, de unul singur, nu are cum să facă față. E nevoie de un sprijin consistent și noi am început deja aceste discuții. Nu am avansat prea mult pentru că, atât timp cât acolo stau trupele ruse, subiectul nu este unul urgent. Dar noi discutăm această temă încă din 2023, de când am elaborat planul de reintegrare. De atunci discutăm de unde vor veni banii pentru a acoperi aceste costuri”, a conchis Maia Sandu.

Totuși, Sandu a menționat că principala provocare în procesul de reintegrare este prezența trupelor ruse în regiune și trebuie să existe și o presiune asupra Rusiei în privința retragerii acestora.

În prezent, în regiunea transnistreană se află aproximativ 1.500 de soldați care poartă însemnele Federației Ruse. Majoritatea sunt însă localnici înrolați sub comanda administrației nerecunoscute, instaurată în urma conflictului înghețat de acum 33 de ani. Chișinăul a cerut în repetate rânduri retragerea contigentului militar rus – solicitare ignorată de Moscova de fiecare dată.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: