president.gospmr.org

„Motiv pentru Chișinău să se retragă din acordul din 1992”. Krasnoselski susține că scopul „atentatului terorist” era discreditarea Rusiei

Scopul „atentatelor teroriste”, prevenite în Transnistria, a fost discreditarea Rusiei și forțelor ruse de menținere a păcii. Declarația a fost făcută de liderul nerecunoscut de la Tiraspol Vadim Krasnoselski, pe 23 martie, la o întâlnire cu reprezentanții misiunii OSCE în Moldova. Liderul autoproclamat al regiunii transnistrene a mai spus că dacă presupusul atentat ar fi avut loc ar fi fost „un motiv pentru Chișinău să se retragă din acordul din 1992″.

„Ar fi acuzat trupele ruse de menținere a păcii de inacțiune, că nu mai pot asigura fizic pacea pe pământ, nu pot asigura viața oamenilor, în special a unei astfel de misiuni reprezentative a OSCE, acest lucru desigur ar fi fost un fapt”, a declarat Krasnoselski.

El a adăugat că dacă „atacul terorist” se întâmpla, atunci s-ar fi folosit ca „un motiv pentru Chișinău să se retragă din acordul din 1992 privind reglementarea pașnică a conflictului, în baza căruia a fost lansată o operațiune de menținere a păcii pe malurile Nistrului”.

„Și aceasta, în opinia mea, ar fi fost un declanșator puternic, o bază puternică ca Moldova să-și anunțe cu îndrăzneală retragerea din acord. Deși și fără aceasta, astfel de gânduri există”, a menționat el.

***

Amintim că, în seara de 9 martie, postul de televiziune „Pervîi Prednestrovskii” (Первый Приднестровский) a difuzat un film documentar despre presupusul atentat terorist, prin care s-ar fi urmărit asasinarea liderului transnistrean Vadim Krasnoselski, dar și a altor persoane cu funcții înalte din administrația nerecunoscută de la Tiraspol. Pe 10 martie, postul propagandist rusesc RT a anunțat că YouTube a șters materialul, pentru „încălcarea regulilor” comunității.

Ulterior, așa zisul procuror-șef al regiunii transnistrene Anatolii Gurețki a anunțat că ținta atacului terorist despre care s-a pregătit un film documentar era delegația OSCE. Acesta urma să aibă loc pe 14 februarie, în apropiere de cetatea Tighina, în momentul în care delegația trebuia să se întoarcă la Chișinău.

Presupusul atac terorist împotriva mai multor așa-ziși oficiali de la Tiraspol, apoi asupra Delegației OSCE, ar fi avut scopul de îngrădire a accesului diplomaților străini în regiunea transnistreană, a declarat vicepremierul pentru Reintegrare, Oleg Serebrian. Oficialul însă nu exclude faptul că aceste acțiuni ar putea face parte din scenariul Federației Ruse de destabilizare a situației din Republica Moldova.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

NewsMaker

Vicepremier: Republica Moldova ar putea să se unească cu România, dacă procesul de aderare la UE va stagna

Autoritățile de la Chișinău vor lua în considerare scenariul reunificării Republicii Moldova cu România, dacă procesul de aderare la Uniunea Europeană va stagna. Afirmația a fost făcută de Eugeniu Osmochescu, ministru al Dezvoltării Economice și Digitalizării și vicepremier, într-un interviu pentru Euractiv.

Eugeniu Osmochescu a declarat că obiectivul Republicii Moldova rămâne semnarea tratatului de aderare la Uniunea Europeană până la sfârșitul anului 2028. Totodată, oficialul a spus că, în cazul în care procesul ar stagna, Chișinăul va lua în considerare alte posibilități.

El a descris o eventuală unire cu România drept una dintre opțiuni. „Acesta este planul B”, a declarat Osmochescu.

Întrebat dacă un astfel de scenariu ar schimba fundamental identitatea Republicii Moldova, ministrul Economiei a argumentat că majoritatea moldovenilor au deja legături culturale și familiale strânse cu România, iar mulți dintre ei dețin cetățenia română.

Există un cost. Acesta va trebui să fie suportat de România și de Uniunea Europeană. Dar costul nu ar fi atât de mare precum cel al reunificării fostelor Germanii (de Est și de Vest – n. r.)”, a spus el.

Amintim că, de la începutul acestui an, președinta Maia Sandu a vorbit în repetate rânduri despre o potențială unire dintre Republica Moldova și România, afirmând inclusiv că ar susține ideea în cazul organizării unui referendum pe această temă. De asemenea, în mai, la Strasbourg, șefa statului a semnalat că Chișinăul ar putea analiza posibilitatea reunificării drept o rută alternativă pentru accederea în UE, dacă procesul de aderare va stagna.

Conform unui sondaj iData, în prezent, 41% dintre cetățenii Republicii Moldova susțin unirea cu România. Peste Prut nivelul de sprijin este considerabil mai înalt: circa 72% dintre cetățenii României susțin unirea celor două state.

***

Republica Moldova, împreună cu Ucraina, a obținut statutul de țară candidată la aderarea la Uniunea Europeană în iunie 2022. Cele două state au lansat oficial negocierile de aderare în iunie 2024, iar în prezent poartă discuții tehnice cu Comisia Europeană pe toate cele șase clustere de negociere.

Deschiderea formală a clusterelor de negociere, care necesită aprobarea unanimă a statelor membre ale UE, a fost blocată de opoziția Ungariei față de candidatura Ucrainei. În urma alegerilor parlamentare ungare din aprilie, Fidesz – formațiunea care a guvernat țara timp de 16 ani – și prim-ministrul Viktor Orban au pierdut puterea. Guvernarea a fost preluată de Tisza, iar liderul său, Peter Magyar, a devenit premier. Noul lider de la Budapesta a sugerat că nu se va opune avansării procesului de negocieri.

Recent, Euractiv a scris că Comisia Europeană se așteaptă ca primul cluster de negociere să fie deschis pe 16 iunie.

Actuala conducere a Republicii Moldova și-a propus drept obiectiv semnarea tratatului de aderare la UE până în 2028.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: