facebook.com/victor.chironda

Municipalitatea își propune să amenajeze piste pentru bicicliști pe mai multe străzi din capitală. Care sunt acestea

Municipalitatea își propune să amenajeze piste pentru bicicliști pe strada 31 august 1989, bulevardul G. Vieru, bulevardul Mircea cel Bătrân și piste comune pentru transport public pe străzile Pușkin, Gavriil Bănulescu Bodoni, Alexei Mateevici și Ștefan cel Mare. Despre acest lucru a declarat viceprimarul Victor Chironda.

Totodată, acesta a anunțat despre creare unui grup consultativ, care va asigura suport în procesul de dezvoltare a infrastructurii pentru biciclete în municipiul Chișinău.

„Din cercetările efectuate, dar și din experiența practică în calitate de activist civic, dar și de viceprimar responsabil pe mobilitate pot să afirm că infrastructura pentru biciclete este o provocare pentru Republica Moldova. Doar la prima vedere pare simplu. Tragi niște linii galbene pe asfalt, pui niște semne și voila, ai piste pentru biciclete. În realitate totul e mult mai complicat”, a scris Chironda pe pagina sa de Facebook.

Mai mult, acesta afirmă că „nu avem nici cadru legal și normativ, nici specialiști arhitecți și ingineri de drumuri și trafic care știu cum se proiectează corect o infrastructură de ciclism urban”.

„În acest context e foarte greu să implementezi astfel de proiecte. Pentru a construi piste pentru biciclete pe 31 august am fost nevoiți să schimbăm categoria străzii prin decizia CMC. Chiar și așa INSP încă are reticențe să semneze schema de organizare a circulației rutiere. Se tem că vor fi accidente”, a mai scris Chironda.

Anterior, primarul capitalei, Ion Ceban, a anunțat că trei parcuri din capitală ar putea fi unite printr-un „coridor verde” pentru bicicliști.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Ministerul Educației și Cercetării al Republicii Moldova

La Chișinău a avut loc primul Congres Național al Memoriei. Grosu: „Niciun popor nu-și poate construi viitorul fără a-și onora trecutul”

Pe 28 iunie, la Palatul Republicii din Chișinău, a avut loc primul Congres Național al Memoriei. Potrivit Ministerului Educației și Cercetării, la acest eveniment, dedicat promovării memoriei victimelor represiunilor politice din perioada 1917–1989, au participat reprezentanți ai autorităților și instituțiilor muzeale, cercetători, supraviețuitori ai represiunilor și tineri interesați de trecut.

„Ne-am adunat la acest congres nu doar pentru a evoca un trecut dureros, ci pentru a reafirma o responsabilitate comună – de a păstra vie memoria victimelor regimului comunist totalitar și de a transforma această memorie într-un fundament al demnității și rezilienței noastre ca societate”, a declarat ministrul Educației și Cercetării Dan Perciun.

Totodată, ministrul a afirmat că, pentru prima dată, curriculumul nou integrează tematica represiunilor comuniste la orele de istorie, într-un volum mai mare. Potrivit ministrului, vor fi oferite manuale, ghiduri pentru profesori, inclusiv în școlile alolingve, stagii de formare pentru cadrele didactice, vor fi organizate concursuri tematice, expoziții digitale, podcasturi, activități extracurriculare, dar și un muzeu virtual în memoria victimelor regimului comunist.

„Victimele regimului comunist din Basarabia nu vor fi uitate. Noi avem datoria morală și civică să vorbim despre ororile și suferințele prin care au trecut toți cei care au avut de suferit în urma acțiunilor represive din 1941, 1949 și 1951. Ca istoric, dar și ca cetățean al Republicii Moldova, sunt mândru că astăzi a avut loc în premieră – primul Congres al Memoriei. Fiind istoric, pot să declar cu toată sinceritatea că niciun popor nu poate construi un viitor, dacă nu-și cunoaște și nu-și onorează trecutul”, a scris pe Facebook, cu referire la eveniment, președintele Parlamentului Igor Grosu.

Congresul a fost organizat sub egida Ministerului Culturii, Ministerului Educației și Cercetării, Asociației Foștilor Deportați și Deținuți Politici din Moldova și a Institutului de Istorie al USM, la inițiativa Consiliului Memoriei, înființat la începutul anului 2025. Potrivit Ministerului Educației și Cercetării, evenimentul își propune să devină o platformă durabilă de dialog și colaborare între supraviețuitorii și descendenții victimelor deportărilor și represiunilor politice din perioada 1917–1989, pe de o parte, și actorii instituționali, civici și academici implicați în promovarea memoriei istorice, pe de altă parte.

Ministerul Educației și Cercetării al Republicii Moldova
Ministerul Educației și Cercetării al Republicii Moldova
Ministerul Educației și Cercetării al Republicii Moldova
Ministerul Educației și Cercetării al Republicii Moldova
Ministerul Educației și Cercetării al Republicii Moldova
Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: