Tudor Mardei / NewsMaker

Munteanu, despre Vetting: Procurorii integri ar putea demisiona, iar ceilalți „vor lupta” să rămână

Procurorii integri ar putea să demisioneze din cauza procedurii de vetting, iar cei asupra cărora planează suspiciuni de corupție „vor lupta” pentru a rămâne în sistemul procuraturii. Declarația a fost făcută de procurorul general Ion Munteanu în cadrul ediției din 6 iunie a emisiunii „În profunzime” de la Pro TV. Ion Munteanu a menționat că procurorii integri ar putea pleca din funcții pentru că în trecut, până a fi mărite salariile, au trăit din surse financiare pe care nu le pot dovedi – ceea ce este o condiție obligatorie a evaluării de vetting. Cu toate acestea, procurorul general a comunicat că, până acum, nu se atestă o plecare masivă din sistem. 

În timpul emisiunii, Ion Munteanu a vorbit despre ce așteptări are de la procedura de vetting a procurorilor, care se află în desfășurare.

Senzația mea la moment este aceia că anume acei care urmau să-și facă niște concluzii la începerea acestui proces de vetting, asupra cărora există percepție de coruptibilitate sau ineficiență în sistem sau încălcarea eticii, urmau să plece de bună voie, aceste persoane n-au de gând să plece. Aceste persoane urmează sau cel puțin am perceput că vor lupta până la urmă pentru a se menține în sistem. Vor contesta în cazul în care vor pica examenul de vetting. Pe de altă parte, colegii onești care și-au exercitat atribuțiile cu multă dedicație stau pe gânduri foarte serios să meragă… (să demisioneze – n. r.)”,

Ion Munteanu a precizat că, din câte cunoaște, în prezent doar un procuror a promovat vetting-ul. „Din discuții cu această persoană, a fost un exercițiu destul de dur, amănunțit”, a adăugat el.

Întrebat de ce procurorilor le este „frică” de vetting, în cazul în care n-au nimic de ascuns, Munteanu a spus: „Însuși specificul acestui exercițiu este destul de complicat. Fiecare argument trebuie să-l poți demonstra cu acte, cu probe, sau specificul țării este acela că, da, o bună parte din procurori până în 2016, când efectiv a fost mărit salariul, au trăit din donațiile părinților sau surse venite de peste hotare, din bani făcuți la negru. Deci nu există confirmare. Acuma, eu procurori aceștia îi cunosc din prima zi de serviciu. Eu știu că s-au ocupat, însă ei nu au posibilitate să demonstreze acești bani și atunci n-au argumente față de Comisia de Vetting că acești bani sunt corecți și sunt legali. Și sunt foarte mult pe dubii”.

Cu toate acestea, procurorul general a declarat că este „optimist” și că, deocamdată, nu se atestă o plecare masivă din sistemul procuraturii. Acesta a menționat că, până acum, trei procurori au depus cereri de demisie, însă acestea nu au legătură cu vetting-ul și că a fost informat despre intenția subalternilor săi de a pleca din funcții din timp.

Referindu-se la declarația sa din noiembrie 2023, când a spus că 50% din procurori iau în calcul opțiunea de a demisiona din cauza vetting-ului, Ion Munteanu a declarat că atunci exista un astfel de risc. „În luna decembrie, noiembrie anul trecut, cumva era mai multă alertă în sistemul procuraturii sau în Procuratura Anticorupție”, a explicat acesta.

Precizăm că Ion Munteanu a susținut cu succes evaluarea Comisiei Vetting, atunci când a candidat la funcția de judecător la Curtea Supremă de Justiție. Ulterior însă Munteanu a renunțat la intenția de a deveni judecător CSJ și a participat la concursul pentru funcția de procuror general, pe care l-a câștigat. Președintele Consiliului Superior al Procurorilor, Dumitru Obadă, a spus că nu este necesară examinarea repetată.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Ministrul Culturii despre minusul de 580 de milioane constatat de Curtea de Conturi: „Nu e subevaluare, e lipsa efectivă a evaluării. Nu avem specialiști”

Ministrul Culturii, Cristian Jardan, a explicat constatările Curții de Conturi privind minusul de 580 de milioane de lei în patrimoniul ministerului prin „lipsa specialiștilor” și volumul enorm de muncă pe care îl presupune inventarierea. Acesta a precizat că problema nu ține de subevaluare intenționată, ci de lipsa efectivă a evaluării, și că situația nu este specifică doar Republicii Moldova, ci se regăsește și în alte state din regiune, inclusiv în România.

„Nu e vorba despre subevaluare. Este, efectiv, lipsa evaluării, care, bineînțeles, se duce la partea de minus. Avem în muzee peste un milion de exponate. Acum Curtea de Conturi cere ca toate să fie contabilizate. Trebuie să vină un evaluator să vadă fiecare piesă din muzeu, cât costă. Vă dați seama ce volum de muncă iese”, a declarat Jardan.

Ministrul a subliniat că problema nu este specifică doar Republicii Moldova, ci se regăsește și în alte state din regiune, inclusiv în România, și că ministerul are toată deschiderea față de Curtea de Conturi.

„Noi avem toată deschiderea și colaborarea față de Curtea de Conturi. Noi le-am explicat această situație. Sunt anumite probleme încântabile, pe care noi le vom rezolva. Urmează să elaborăm niște planuri ciclice, în care în câțiva ani poate să reușim inventarierea lor și să nu mai avem astfel de probleme”, a adăugat Jardan.

Ministrul a explicat că problema este una sistemică și complexă, vizând atât patrimoniul mobil — exponatele din muzee — cât și cel imobil, inclusiv clădirile aflate în proces de delimitare și monumentele istorice, în special bisericile, care revin treptat în posesia statului și trebuie evaluate de specialiști care lipsesc atât la nivel de minister, cât și la nivel național.

***

Amintim că pe 9 iunie Curtea de Conturi a publicat un raport de audit care a constatat mai multe nereguli la Ministerul Culturii. Cea mai mare abatere vizează patrimoniul public raportat cu 579,9 milioane de lei mai puțin decât valoarea reală. Totodată, din cele 914.400 de bunuri culturale mobile inventariate, doar 1,2% au fost evaluate și contabilizate, ministerul nu a contabilizat 130 de clădiri și nu a înregistrat prejudiciile aduse unor monumente de arhitectură, în valoare totală de 25,5 milioane de lei. Curtea de Conturi a mai constatat că din cele 15 recomandări formulate anterior, doar 3 au fost implementate integral, nivelul general de implementare fiind de 44%.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: