Procurorii integri ar putea să demisioneze din cauza procedurii de vetting, iar cei asupra cărora planează suspiciuni de corupție „vor lupta” pentru a rămâne în sistemul procuraturii. Declarația a fost făcută de procurorul general Ion Munteanu în cadrul ediției din 6 iunie a emisiunii „În profunzime” de la Pro TV. Ion Munteanu a menționat că procurorii integri ar putea pleca din funcții pentru că în trecut, până a fi mărite salariile, au trăit din surse financiare pe care nu le pot dovedi – ceea ce este o condiție obligatorie a evaluării de vetting. Cu toate acestea, procurorul general a comunicat că, până acum, nu se atestă o plecare masivă din sistem.
În timpul emisiunii, Ion Munteanu a vorbit despre ce așteptări are de la procedura de vetting a procurorilor, care se află în desfășurare.
„Senzația mea la moment este aceia că anume acei care urmau să-și facă niște concluzii la începerea acestui proces de vetting, asupra cărora există percepție de coruptibilitate sau ineficiență în sistem sau încălcarea eticii, urmau să plece de bună voie, aceste persoane n-au de gând să plece. Aceste persoane urmează sau cel puțin am perceput că vor lupta până la urmă pentru a se menține în sistem. Vor contesta în cazul în care vor pica examenul de vetting. Pe de altă parte, colegii onești care și-au exercitat atribuțiile cu multă dedicație stau pe gânduri foarte serios să meragă… (să demisioneze – n. r.)”,
Ion Munteanu a precizat că, din câte cunoaște, în prezent doar un procuror a promovat vetting-ul. „Din discuții cu această persoană, a fost un exercițiu destul de dur, amănunțit”, a adăugat el.
Întrebat de ce procurorilor le este „frică” de vetting, în cazul în care n-au nimic de ascuns, Munteanu a spus: „Însuși specificul acestui exercițiu este destul de complicat. Fiecare argument trebuie să-l poți demonstra cu acte, cu probe, sau specificul țării este acela că, da, o bună parte din procurori până în 2016, când efectiv a fost mărit salariul, au trăit din donațiile părinților sau surse venite de peste hotare, din bani făcuți la negru. Deci nu există confirmare. Acuma, eu procurori aceștia îi cunosc din prima zi de serviciu. Eu știu că s-au ocupat, însă ei nu au posibilitate să demonstreze acești bani și atunci n-au argumente față de Comisia de Vetting că acești bani sunt corecți și sunt legali. Și sunt foarte mult pe dubii”.
Cu toate acestea, procurorul general a declarat că este „optimist” și că, deocamdată, nu se atestă o plecare masivă din sistemul procuraturii. Acesta a menționat că, până acum, trei procurori au depus cereri de demisie, însă acestea nu au legătură cu vetting-ul și că a fost informat despre intenția subalternilor săi de a pleca din funcții din timp.
Referindu-se la declarația sa din noiembrie 2023, când a spus că 50% din procurori iau în calcul opțiunea de a demisiona din cauza vetting-ului, Ion Munteanu a declarat că atunci exista un astfel de risc. „În luna decembrie, noiembrie anul trecut, cumva era mai multă alertă în sistemul procuraturii sau în Procuratura Anticorupție”, a explicat acesta.
Precizăm că Ion Munteanu a susținut cu succes evaluarea Comisiei Vetting, atunci când a candidat la funcția de judecător la Curtea Supremă de Justiție. Ulterior însă Munteanu a renunțat la intenția de a deveni judecător CSJ și a participat la concursul pentru funcția de procuror general, pe care l-a câștigat. Președintele Consiliului Superior al Procurorilor, Dumitru Obadă, a spus că nu este necesară examinarea repetată.
Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.
Vreți să susțineți ceea ce facem?
Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.
Ce presupune aderarea la Uniunea Europeană? Pentru a răspunde la această întrebare, estonienii au creat un curs online pentru sute de studenți, funcționari publici și angajați ai ONG-urilor din Moldova, cu sprijinul Centrului Estonian pentru Cooperare Internațională în Dezvoltare (ESTDEV).
Sala bibliotecii Universității de Stat din Moldova e învăluită în tăcere . Miroase a hârtie veche și praf. Contrastul se simte puternic, mai ales când intri dinspre strada Alexei Mateevici, plină de trafic la orele amiezii. Într-un colț stă Nikita Krivonosov, un student de 20 de ani, cu căștile pe urechi, parcă deconectat de lume. Pe ecranul lui, un profesor explică acquis-ul comunitar – mecanismul complex al procesului legislativ al Uniunii Europene. Nikita pune videoclipul pe pauză, își face notițe și încruntă sprâncenele, concentrat. Este unul dintre cei 350 de moldoveni care s-au înscris la cursul online „Moldova și Integrarea în UE”.
Această punte digitală dintre orașul estonian Tartu și Chișinău a fost creată pentru a răspunde unei întrebări la care entuziasmul, de unul singur, nu este suficient: dacă Moldova își dorește să adere la Uniunea Europeană, cum poate face ca asta să se întâmple cu adevărat?
Nikita Krivonosov, întors recent de la Moscova, a votat „Da” la referendumul privind integrarea în UE. Foto: Iurie Gandrabura
Entuziasm mare, resurse puține
Moldova a devenit stat candidat la Uniunea Europeană în 2022, iar negocierile de aderare au început doi ani mai târziu. Atunci au devenit vizibile și primele provocări. Dorința moldovenilor de a adera este mare, însă resursele sunt limitate: nu avem suficienți profesori, experți și materiale didactice actualizate, iar sistemul nu reușește să țină pasul cu schimbările.
„Oamenii au nevoie de informații clare și ușor de înțeles”, explică Marika Kundla, manageră de proiect la ESTDEV, cu sprijinul căreia a fost creat cursul. „Aderarea la Uniunea Europeană este un proces complex. Învățarea digitală îi ajută pe studenții, profesorii și cetățenii din Moldova să înțeleagă mai bine acest proces și să se implice în reforme.”
Aici intervine proiectul comun al Universității de Stat din Moldova și al Universității din Tartu – Connect4More – în cadrul căruia cursul a fost finalizat la sfârșitul anului 2025. Programul de studii este alcătuit din patru module, care abordează structura instituțională a Uniunii Europene, procesul de elaborare a politicilor și criteriile specifice de aderare. Nu este vorba despre un proces de învățare pasiv: participanții iau parte la discuții virtuale, susțin teste, iar cei care finalizează cursul primesc o diplomă.
Din Moscova, plin de speranță
Pentru Krivonosov, participarea la curs a însemnat o victorie personală. După zece ani petrecuți în străinătate și studiile la medicină începute la Moscova, anul trecut și-a făcut bagajele și a cumpărat un bilet cu o singură destinație spre Moldova. Țara natală l-a atras înapoi ca un magnet.
„Mutarea a fost grea, dar libertatea este importantă pentru mine”, spune Krivonosov. O umbră îi traversează chipul pentru o clipă atunci când face referire la atmosfera politică sufocantă pe care a lăsat-o în urmă.
Înainte de a pleca din Rusia, și-a îndeplinit datoria civică. Își amintește clar ziua în care a mers la Ambasada Republicii Moldova din Moscova pentru a vota „da” la referendumul privind Uniunea Europeană. „Poate părea surprinzător”, spune el, „dar chiar și acolo am votat pentru UE”.
Acum, Nikita este din nou acasă, iar dorința de a învăța este mare. S-a înscris la cursul creat de estonieni pentru că a vrut să aprofundeze subiectul și să compare parcursul Moldovei cu cel al Estoniei. „Pentru mine, cel mai interesant a fost să compar procesul Estoniei cu ceea ce se întâmplă acum la noi”, spune el, adăugând că a observat asemănări între cele două țări. Acest lucru îi dă speranța că Moldova ar putea avea în față un destin similar cu cel al Estoniei.
Aderarea devine o realitate palpabilă
Pe lângă studenți, la curs au participat și experți care voiau claritate. Una dintre participante, Maria Pîslăraș, lucrează la Centrul de Ajutor pentru Refugiați, alături de parteneri internaționali și grupuri vulnerabile. „Mă interesa, mai degrabă, ce se întâmplă după ce Moldova își îndeplinește obligațiile”, explică ea, alegându-și cuvintele cu grijă, ca cineva obișnuit să gestioneze situații de criză.
Maria a fost surprinsă, dar și încurajată de concluzia desprinsă din curs: experții deja văd Moldova aderând la UE în anii 2029–2030. „Aderarea nu mai este doar o poveste frumoasă despre care vorbesc politicienii, ci o realitate palpabilă”, adaugă ea cu optimism.
Învățare digitală din Estonia
Pentru a crea un curs care să răspundă așteptărilor studenților, dar și ale altor grupuri din societate, e nevoie de mai mult decât de un laptop conectat la internet – e necesară și o metodă nouă de predare.
Cristina Morari, profesor la Facultatea de Relații Internaționale de la USM, a acceptat această provocare. Împreună cu colegii ei, a construit cursul de la zero. Pentru asta, profesorii moldoveni au călătorit în Estonia, unde experții Universității din Tartu i-au învățat arta creării unui MOOC – un curs electronic cu acces liber – de la scrierea de scenarii captivante și cititul de pe teleprompter, până la planificarea de sarcini interactive de evaluare. Departe de sălile lor obișnuite de curs, profesorii au devenit din nou studenți.
„Am reușit să combinăm cercetarea academică riguroasă cu pedagogia digitală inovatoare”, spune Morari. „Participarea la acest proiect ne-a oferit acces la cele mai bune practici de digitalizare din Estonia.”
Pe lângă activitatea sa de bază, Cristina Morari, împreună cu colegii de la USM, a creat un curs online despre Uniunea Europeană. Foto: Iurie Gandrabura Implicarea studenților Efortul a dat roade. Producția video de calitate și discuțiile moderate pe forum au menținut interesul participanților, iar majoritatea dintre ei au finalizat cursul. Anna Beitane, care a urmărit procesul din Tartu, recunoaște că activitatea participanților a fost surprinzătoare. „Am avut noroc cu studenții. De la început au fost foarte implicați, iar mulți au postat activ pe forumuri”, spune ea.
Sofia Diaconu, masterandă în Studii Europene, afirmă că materialele de curs erau foarte bine actualizate. „De obicei, informația din materialele noastre este cam puțin în urmă”, crede ea. Potrivit ei, educarea și informarea publicului reprezintă cel mai bun mod de a combate dezinformarea – o problemă care persistă în Moldova. Sofia dă drept exemplu miturile conform cărora UE ar urma să „ia pământul Moldovei”.
Anna Beitane de la Universitatea din Tartu, la evenimentul de încheiere a proiectului „Connect4More” din decembrie 2025 de la Chișinău. Foto: Iurie Gandrabura
Un partener cu experiență similară Pentru ESTDEV și Universitatea din Tartu, aceste testimoniale sunt un semn că „modelul estonian” îi inspiră pe moldoveni. Beitane adaugă însă că soluțiile din Estonia nu sunt copiate „la indigo”.
Când Estonia a aderat la UE acum 20 de ani, situația geopolitică era complet diferită. În același timp, faptul că atât Estonia, cât și Moldova au făcut parte din URSS ajută la găsirea unui limbaj comun. „Ne ajută să înțelegem mai bine anumite provocări”, spune Beitane, care a implementat deja trei proiecte în Moldova.
Dr. Cristina Morari (stânga), una dintre creatoarele cursului online, subliniază că la baza programului de studii a stat prietenia strânsă dintre universitățile din Estonia și Moldova. Foto: Iurie Gandrabura
„Cine, dacă nu noi?”
În octombrie 2025, studenții moldoveni au participat și la vizite de studiu în Estonia, unde au jucat rolurile miniștrilor UE și au purtat dezbateri politice, exact așa cum se întâmplă în Consiliul Uniunii Europene. Pentru unii, aceste vizite au fost cu adevărat transformatoare. Potrivit lui Beitane, unul dintre participanți s-a mutat ulterior la Tallinn pentru a-și continua studiile acolo.
„Aceste vizite ajută la crearea unei înțelegeri reciproce mai profunde”, spune Beitane. Studenții celor două țări țin legătura. „Această relație umană este extrem de importantă.”
Succesul cursului arată că societatea din Moldova este pregătită să depună eforturi. „De fiecare dată când facem un pas înainte în integrarea europeană, este ca și cum urcăm cu o treaptă mai sus”, spune Diaconu. Mesajul ei este simplu și răspicat: „Cine, dacă nu noi?”
Nichita își strânge căștile, își închide rucsacul, iar atenția lui este deja îndreptată înainte. Vrea nu doar să studieze relații internaționale, ci să le și practice. Vrea să devină, în viitor, diplomat în străinătate la Ministerul de Externe al Republicii Moldova, viitoare țară membră a Uniunii Europene.
Pare ambițios pentru un tânăr de douăzeci de ani, dar Nikita vede lucrurile pragmatic. „Ne place să vorbim despre cât de important este să visezi, dar eu nu cred prea mult în acest concept”, spune el. „Trebuie să faci pași mici, să muncești din greu și atunci rezultatul va veni.”
Pentru mulți moldoveni, Europa nu mai este doar un „vis”. Este un scop vizibil la orizont, care așteaptă să fie îndeplinit.
