„N-avem ce mânca”: socialiștii s-au alăturat unui protest, la Ministerul Muncii

Pe 11 iunie, la Ministerul Muncii și Protecției Sociale a avut loc un protest. Manifestația a fost organizată de Asociația „Echitate”, a cărei președintă este Ludmila Ghinda — cea care, în iunie curent, a cerut, alături de președinta Comunității Ruse din Moldova, oprirea închiderii Centrului Rus de Știință și Cultură din Chișinău. Deși s-a anunțat că la protest „nu se vorbește despre politică”, la manifestație au participat și reprezentanți ai Partidului Socialiștilor, inclusiv deputați din Parlament. Totodată, la protest a ținut un discurs și fostul ambasador al Republicii Moldova la Moscova, Andrei Neguța. În fața ministerului, manifestanții au venit cu mai multe revendicări, s-au referit la salariul ministrului Alexei Buzu și, pe alocuri, au operat cu informații incorecte.

„Nu furați poporul”, „demisie” – au fost unele dintre mesajele de pe pancartele manifestanților. „Plecați, nu faceți de rușine Moldova” – au scandat manifestanții.

Ludmila Ghinda, care s-a prezentat drept președintă a asociației, a declarat că „Echitate” apără drepturile veteranilor, pensionarilor și familiilor social-vulnerabile. „Chiar dacă câțiva ani în urmă la noi pensia era un pic mai mică, dar scuzați-mă… gazul era 4 lei și bănuți, azi este știți voi – 18 lei”, a comunicat Ludmila Ghinda la protest.

Menționăm, în acest context, că în prezent, consumatorii achită 16,74 lei pentru un metru cub de gaz.

La protest a fost și deputata socialistă, Alla Darovannaia. „Noi am elaborat, pe parcursul acestor patru ani de zile, peste 30 de proiecte sociale. Niciunul nu a fost acceptat de guvernare. Nu doar că nu a fost discutat în sala Parlamentului, nici cel puțin nu a fost admis. (…) Creșterea economică de 0,1%, care este asigură de Ministerul Economiei, a dus la aceea că acești cetățeni doar într-un an de zile au de plătit cu 30% mai mult doar pentru fructe și legume, cu 25% la tarife comunale și tot așa mai departe. (…) Dar indexarea a fost anul acesta de 10%. (…) Nu am fost auziți, nu știu dacă o să fim și astăzi auziți de cei care stau aici sus și primesc salarii de, cum zic ei, de 50 de mii, dar după declarații – de 70 de mii”, a comunicat deputata.

Menționăm că deputata s-a referit la salariul ministrului Alexei Buzu, care, în 2023, a fost întrebat de jurnalistul Gheorghe Gonța dacă remunerația sa ajunge la 75 de mii de lei. Oficialul a respins această sumă, deși nu a știut să spună exact ce salariu primește lunar. El a afirmat că, cel mai probabil, primește în jur de 50 de mii de lei. În 2024, conform declarației de avere, Buzu a avut un salariu lunar de peste 50 de mii de lei.

„Știu sigur că la noi în Parlament sunt propuse foarte mult proiecte de legi bune, dar din păcate majoritatea pe care o avem astăzi le blochează. Noi azi nu vorbim de politică, vorbim despre social. (…) Vă solicit tuturor, gândiți-vă la asta când mergeți în septembrie la alegeri”, a adăugat, la rândul ei, Ludmila Ghinda.

La aceeași manifestație, o protestatară a spus că „în 5 ani de zile, de când a apărut doamna Maia la conducere, pensia s-a ridicat de la 57 de ani la 62 de ani”. „În țară este dezastru. Noi, moldovenii, n-avem ce mânca”, a mai spus ea.

Precizăm că în 2020, anul în care Maia Sandu a fost investită în primul mandat, vârsta standard de pensionare era de 59 de ani pentru femei și 63 de ani pentru bărbați. În 2025, aceasta va fi de 61 de ani și 6 luni pentru femei și 63 de ani pentru bărbați.

La protest a fost și deputatul socialist Vladimir Odnostalco. „Sper că după 28 septembrie, situația din țară se va schimba. (…) Eu nu vă promit că veți trăi în aur, dar că mai bine ca acum – asta e sigur”, a declarat parlamentarul.

Și fostul ambasador al Republicii Moldova la Moscova, Andrei Neguța, a fost la manifestație. Menționăm că, în aprilie curent, Neguța a fost achitat în dosarul anabolizantelor. „Ministrul Buzu, pe lună, are 50 de mii de lei fără adaosuri, dacă adăugăm toate caracteristicile lui – poate se dublează”, a spus la manifestație Andrei Neguța.

În cele din urmă, protestatarii au cerut majorarea pensiei minime, sprijin social pentru pensionarii rămași singuri, facilități medicale, subvenții pentru serviciile comunale și facilități la transport. „Mitingurile noastre vor continua”, a comunicat președinta Asociației „Echitate”.

NewsMaker a solicitat un comentariu de la reprezentanții Ministerului Muncii și Protecției Sociale în legătură cu manifestația din fața instituției.

Actualizare: Daniela Herța, consiliera pe comunicare a ministrului Muncii și Protecției Sociale, a declarat că Ministerul „respinge acuzațiile nefondate privind pretinsa ignorare a nevoilor cetățenilor”.

„În ultimii patru ani, Ministerul a depus eforturi substanțiale pentru a consolida sistemul de protecție socială, în condiții extrem de dificile, create de multiple crize – pandemie, criza energetică și războiul din Ucraina, care au avut un impact major asupra economiei și bunăstării populației. Cu toate acestea, am reușit să majorăm pensiile. (…) Să extindem programele de asistență socială pentru cele mai vulnerabile categorii de persoane, inclusiv prin oferirea compensațiilor la facturi și sprijin direct în perioadele reci ale anului. Să investim în extinderea și digitalizarea serviciilor sociale. (…) Să consolidăm parteneriatele internaționale, ceea ce ne-a permis să atragem resurse suplimentare pentru programele de susținere a familiilor, copiilor și persoanelor cu dizabilități”, a menționat consiliera.

***

Agora scrie că Ludmila Ghinda a participat anterior la protestele organizate de PSRM. Menționăm, în acest context, că în iunie curent Ludmila Ghinda a cerut, alături de președinta Comunității Ruse din Moldova, oprirea închiderii Centrului Rus de Știință și Cultură din Chișinău. Aici video și text.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

„Mi-ar fi mult mai ușor să merg într-o localitate din Moldova”: Maia Sandu explică vizitele sale externe

Șefa statului, Maia Sandu, a declarat că i-ar fi mult mai ușor să meargă în localitățile din Republica Moldova decât în afara țării. Precizarea a fost făcută după ce a fost întrebată despre vizitele sale în afara R. Moldova, de ce acestea sunt necesare și de ce nu merge mai des în localitățile din interiorul țării. Potrivit șefei statului, oamenii din afară trebuie să cunoască mai bine Republica Moldova, iar țara să capete susținere „pentru ca atunci când va veni momentul – toată lumea să voteze pentru aderarea la UE”. În același timp, președinta a menționat că prerogativele sale principale țin de politica externă și de securitate. „Securitatea Republicii Moldova astăzi depinde, în cea mai mare parte, de politica externă”, a precizat Maia Sandu.

În cadrul podcastului „Jurnal Politic”, publicat pe 2 mai pe paginile instituției prezidențiale, șefa statului a fost întrebată despre recenta vizită în Ucraina. De asemenea, a fost solicitată să comenteze unele reacții din societate privind vizitele sale în afara Republicii Moldova, fiind întrebată de ce sunt necesare acestea și de ce nu merge mai des în localitățile din interiorul țării.

„Am mers la Kiev, în primul rând, pentru a transmite un semnal de susținere și cred că este foarte important. (…) Noi avem pacea astăzi, în Republica Moldova, în mare parte datorită rezistenței Ucrainei. Asta este puținul pe care îl putem noi face, dincolo de ceea ce fac moldovenii, susținând refugiații ucraineni. (…) Despre vizitele mele în alte state: da, e important de amintit de Republica Moldova de fiecare dată. Trebuie să înțelegem că nu suntem în centrul universului noi. Vrem, în primul rând, statele membre ale Uniunii Europene să ne susțină în continuare pentru parcursul nostru european. Iar asta înseamnă să mergem să discutăm”, a răspuns Maia Sandu.

Șefa statului a adăugat că, la unele evenimente internaționale, se întâlnește cu președinți de țări și de guverne, dar, atunci când merge într-o vizită oficială, se întâlnește și cu reprezentanți ai parlamentelor, ai guvernelor, ai președinției și ai societății civile.

„E nevoie, în primul rând, oamenii să ne cunoască mai bine și în al doilea rând să construim susținere pentru ca atunci când va veni momentul – toată lumea să voteze pentru aderarea Republicii Moldova la UE. Mi-ar fi mult mai ușor să merg într-o localitate sau alta (nota red. din Republica Moldova), pentru că e mai simplu decât să schimbi avioane, să aștepți prin aeroport și multe alte lucruri. O să merg cu drag inclusiv în această săptămână să discut cu concetățenii noștri, dar prerogativele mele principale țin de politica externă și de securitate. Securitatea Republicii Moldova astăzi depinde, în cea mai mare parte, de politica externă. De asta, în continuare, voi merge, voi discuta și mă voi asigura că lumea înțelege rolul nostru și ne va susține în continuare”, a conchis Maia Sandu.

***

Menționăm, în acest context, că șefa statului efectuează o vizită la Erevan. Pe 4 mai, Maia Sandu va participa la Summitul Comunității Politice Europene.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: