„N-avem ce mânca”: socialiștii s-au alăturat unui protest, la Ministerul Muncii

Pe 11 iunie, la Ministerul Muncii și Protecției Sociale a avut loc un protest. Manifestația a fost organizată de Asociația „Echitate”, a cărei președintă este Ludmila Ghinda — cea care, în iunie curent, a cerut, alături de președinta Comunității Ruse din Moldova, oprirea închiderii Centrului Rus de Știință și Cultură din Chișinău. Deși s-a anunțat că la protest „nu se vorbește despre politică”, la manifestație au participat și reprezentanți ai Partidului Socialiștilor, inclusiv deputați din Parlament. Totodată, la protest a ținut un discurs și fostul ambasador al Republicii Moldova la Moscova, Andrei Neguța. În fața ministerului, manifestanții au venit cu mai multe revendicări, s-au referit la salariul ministrului Alexei Buzu și, pe alocuri, au operat cu informații incorecte.

„Nu furați poporul”, „demisie” – au fost unele dintre mesajele de pe pancartele manifestanților. „Plecați, nu faceți de rușine Moldova” – au scandat manifestanții.

Ludmila Ghinda, care s-a prezentat drept președintă a asociației, a declarat că „Echitate” apără drepturile veteranilor, pensionarilor și familiilor social-vulnerabile. „Chiar dacă câțiva ani în urmă la noi pensia era un pic mai mică, dar scuzați-mă… gazul era 4 lei și bănuți, azi este știți voi – 18 lei”, a comunicat Ludmila Ghinda la protest.

Menționăm, în acest context, că în prezent, consumatorii achită 16,74 lei pentru un metru cub de gaz.

La protest a fost și deputata socialistă, Alla Darovannaia. „Noi am elaborat, pe parcursul acestor patru ani de zile, peste 30 de proiecte sociale. Niciunul nu a fost acceptat de guvernare. Nu doar că nu a fost discutat în sala Parlamentului, nici cel puțin nu a fost admis. (…) Creșterea economică de 0,1%, care este asigură de Ministerul Economiei, a dus la aceea că acești cetățeni doar într-un an de zile au de plătit cu 30% mai mult doar pentru fructe și legume, cu 25% la tarife comunale și tot așa mai departe. (…) Dar indexarea a fost anul acesta de 10%. (…) Nu am fost auziți, nu știu dacă o să fim și astăzi auziți de cei care stau aici sus și primesc salarii de, cum zic ei, de 50 de mii, dar după declarații – de 70 de mii”, a comunicat deputata.

Menționăm că deputata s-a referit la salariul ministrului Alexei Buzu, care, în 2023, a fost întrebat de jurnalistul Gheorghe Gonța dacă remunerația sa ajunge la 75 de mii de lei. Oficialul a respins această sumă, deși nu a știut să spună exact ce salariu primește lunar. El a afirmat că, cel mai probabil, primește în jur de 50 de mii de lei. În 2024, conform declarației de avere, Buzu a avut un salariu lunar de peste 50 de mii de lei.

„Știu sigur că la noi în Parlament sunt propuse foarte mult proiecte de legi bune, dar din păcate majoritatea pe care o avem astăzi le blochează. Noi azi nu vorbim de politică, vorbim despre social. (…) Vă solicit tuturor, gândiți-vă la asta când mergeți în septembrie la alegeri”, a adăugat, la rândul ei, Ludmila Ghinda.

La aceeași manifestație, o protestatară a spus că „în 5 ani de zile, de când a apărut doamna Maia la conducere, pensia s-a ridicat de la 57 de ani la 62 de ani”. „În țară este dezastru. Noi, moldovenii, n-avem ce mânca”, a mai spus ea.

Precizăm că în 2020, anul în care Maia Sandu a fost investită în primul mandat, vârsta standard de pensionare era de 59 de ani pentru femei și 63 de ani pentru bărbați. În 2025, aceasta va fi de 61 de ani și 6 luni pentru femei și 63 de ani pentru bărbați.

La protest a fost și deputatul socialist Vladimir Odnostalco. „Sper că după 28 septembrie, situația din țară se va schimba. (…) Eu nu vă promit că veți trăi în aur, dar că mai bine ca acum – asta e sigur”, a declarat parlamentarul.

Și fostul ambasador al Republicii Moldova la Moscova, Andrei Neguța, a fost la manifestație. Menționăm că, în aprilie curent, Neguța a fost achitat în dosarul anabolizantelor. „Ministrul Buzu, pe lună, are 50 de mii de lei fără adaosuri, dacă adăugăm toate caracteristicile lui – poate se dublează”, a spus la manifestație Andrei Neguța.

În cele din urmă, protestatarii au cerut majorarea pensiei minime, sprijin social pentru pensionarii rămași singuri, facilități medicale, subvenții pentru serviciile comunale și facilități la transport. „Mitingurile noastre vor continua”, a comunicat președinta Asociației „Echitate”.

NewsMaker a solicitat un comentariu de la reprezentanții Ministerului Muncii și Protecției Sociale în legătură cu manifestația din fața instituției.

Actualizare: Daniela Herța, consiliera pe comunicare a ministrului Muncii și Protecției Sociale, a declarat că Ministerul „respinge acuzațiile nefondate privind pretinsa ignorare a nevoilor cetățenilor”.

„În ultimii patru ani, Ministerul a depus eforturi substanțiale pentru a consolida sistemul de protecție socială, în condiții extrem de dificile, create de multiple crize – pandemie, criza energetică și războiul din Ucraina, care au avut un impact major asupra economiei și bunăstării populației. Cu toate acestea, am reușit să majorăm pensiile. (…) Să extindem programele de asistență socială pentru cele mai vulnerabile categorii de persoane, inclusiv prin oferirea compensațiilor la facturi și sprijin direct în perioadele reci ale anului. Să investim în extinderea și digitalizarea serviciilor sociale. (…) Să consolidăm parteneriatele internaționale, ceea ce ne-a permis să atragem resurse suplimentare pentru programele de susținere a familiilor, copiilor și persoanelor cu dizabilități”, a menționat consiliera.

***

Agora scrie că Ludmila Ghinda a participat anterior la protestele organizate de PSRM. Menționăm, în acest context, că în iunie curent Ludmila Ghinda a cerut, alături de președinta Comunității Ruse din Moldova, oprirea închiderii Centrului Rus de Știință și Cultură din Chișinău. Aici video și text.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Tudor Mardei / NewsMaker

Recean – viitor candidat la Președinție, iar Sandu – premier? Răspunsul șefei statului

Președinta Maia Sandu susține că nu îl „pregătește” pe fostul prim-ministru Dorin Recean pentru o eventuală candidatură la alegerile prezidențiale și spune că, până în prezent, nici numele acestuia, nici cel al ex-ministrului de Externe Nicu Popescu nu au fost discutate în acest context. Declarațiile au fost făcute în cadrul emisiunii „În Profunzime” de la ProTV.

„Nu îl pregătesc pe Dorin Recean și nu cred că se lasă pregătit de cineva. Fiecare om decide pentru el”, a declarat șefa statului.

Întrebată dacă o eventuală candidatură a lui Recean sau a lui Popescu – numiți la sfârșitul anului 2025 emisari speciali prin ordin prezidențial – este vehiculată în contextul viitoarelor alegeri prezidențiale, Maia Sandu a răspuns: „Nu. Cel puțin până acum nu s-au vehiculat”.

Președinta a fost întrebată și dacă ia în calcul să preia funcția de prim-ministru după ce va încheia cel de-al doilea mandat de șefă a statului.

„Nu mă gândesc la ce voi face după. Am doi ani și ceva din acest mandat și sunt multe lucruri pe care vreau să le fac și care trebuie să le fac, pentru că le-am promis cetățenilor. În primul rând, să facem ordine în întreprinderile de stat și asta trebuie să devină o prioritate a guvernului în următoarele șase luni, pentru este absolut inacceptabil ce s-a întâmplat și discreditează eforturile noastre pe foarte multe paliere și e mare păcat. Am spus că o să contribui în continuare ca Republica Moldova să devină stat membru al UE și o să mă gândesc atunci cum o să fac asta”, a mai declarat președinta Maia Sandu.

***

Precizăm că articolul 80 din Constituție prevede că „nicio persoană nu poate îndeplini funcția de Președinte al Republicii Moldova decât pentru cel mult două mandate consecutive”.

În aceste condiții, având în vedere că Maia Sandu a exercitat deja două mandate consecutive – primul în perioada 2020–2024, iar al doilea început după realegerea din 2024 – aceasta nu mai poate candida la următoarele alegeri prezidențiale, care ar urma să aibă loc, cel mai probabil, în 2028. Șefa statului ar putea însă reveni în cursa prezidențială doar după o pauză de cel puțin un mandat exercitat de o altă persoană.

De menționat că Maia Sandu este primul președinte ales prin vot direct care obține două mandate consecutive de la independența Republicii Moldova. Vladimir Voronin a avut, la rândul său, două mandate de președinte, însă a fost ales de Parlament.

La începutul anului, Sandu a declarat că viitorul președinte al Republicii Moldova ar trebui să fie un lider capabil să construiască relații solide cu partenerii externi și să mențină țara pe agenda internațională. Alegerea acestuia, a precizat șefa statului, aparține în totalitate cetățenilor.

Recent, Maia Sandu a declarat că nu intenționează să modifice Constituția pentru a putea candida pentru un al treilea mandat, dar că o va respecta. Ea a respins, totodată, și speculațiile potrivit cărora ar putea candida, în viitor, la funcția de președinte al României. În schimb, Sandu a declarat la începutul lunii martie că poate contribui la dezvoltarea țării „și din alte funcții”.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: