„N-avem ce mânca”: socialiștii s-au alăturat unui protest, la Ministerul Muncii

Pe 11 iunie, la Ministerul Muncii și Protecției Sociale a avut loc un protest. Manifestația a fost organizată de Asociația „Echitate”, a cărei președintă este Ludmila Ghinda — cea care, în iunie curent, a cerut, alături de președinta Comunității Ruse din Moldova, oprirea închiderii Centrului Rus de Știință și Cultură din Chișinău. Deși s-a anunțat că la protest „nu se vorbește despre politică”, la manifestație au participat și reprezentanți ai Partidului Socialiștilor, inclusiv deputați din Parlament. Totodată, la protest a ținut un discurs și fostul ambasador al Republicii Moldova la Moscova, Andrei Neguța. În fața ministerului, manifestanții au venit cu mai multe revendicări, s-au referit la salariul ministrului Alexei Buzu și, pe alocuri, au operat cu informații incorecte.

„Nu furați poporul”, „demisie” – au fost unele dintre mesajele de pe pancartele manifestanților. „Plecați, nu faceți de rușine Moldova” – au scandat manifestanții.

Ludmila Ghinda, care s-a prezentat drept președintă a asociației, a declarat că „Echitate” apără drepturile veteranilor, pensionarilor și familiilor social-vulnerabile. „Chiar dacă câțiva ani în urmă la noi pensia era un pic mai mică, dar scuzați-mă… gazul era 4 lei și bănuți, azi este știți voi – 18 lei”, a comunicat Ludmila Ghinda la protest.

Menționăm, în acest context, că în prezent, consumatorii achită 16,74 lei pentru un metru cub de gaz.

La protest a fost și deputata socialistă, Alla Darovannaia. „Noi am elaborat, pe parcursul acestor patru ani de zile, peste 30 de proiecte sociale. Niciunul nu a fost acceptat de guvernare. Nu doar că nu a fost discutat în sala Parlamentului, nici cel puțin nu a fost admis. (…) Creșterea economică de 0,1%, care este asigură de Ministerul Economiei, a dus la aceea că acești cetățeni doar într-un an de zile au de plătit cu 30% mai mult doar pentru fructe și legume, cu 25% la tarife comunale și tot așa mai departe. (…) Dar indexarea a fost anul acesta de 10%. (…) Nu am fost auziți, nu știu dacă o să fim și astăzi auziți de cei care stau aici sus și primesc salarii de, cum zic ei, de 50 de mii, dar după declarații – de 70 de mii”, a comunicat deputata.

Menționăm că deputata s-a referit la salariul ministrului Alexei Buzu, care, în 2023, a fost întrebat de jurnalistul Gheorghe Gonța dacă remunerația sa ajunge la 75 de mii de lei. Oficialul a respins această sumă, deși nu a știut să spună exact ce salariu primește lunar. El a afirmat că, cel mai probabil, primește în jur de 50 de mii de lei. În 2024, conform declarației de avere, Buzu a avut un salariu lunar de peste 50 de mii de lei.

„Știu sigur că la noi în Parlament sunt propuse foarte mult proiecte de legi bune, dar din păcate majoritatea pe care o avem astăzi le blochează. Noi azi nu vorbim de politică, vorbim despre social. (…) Vă solicit tuturor, gândiți-vă la asta când mergeți în septembrie la alegeri”, a adăugat, la rândul ei, Ludmila Ghinda.

La aceeași manifestație, o protestatară a spus că „în 5 ani de zile, de când a apărut doamna Maia la conducere, pensia s-a ridicat de la 57 de ani la 62 de ani”. „În țară este dezastru. Noi, moldovenii, n-avem ce mânca”, a mai spus ea.

Precizăm că în 2020, anul în care Maia Sandu a fost investită în primul mandat, vârsta standard de pensionare era de 59 de ani pentru femei și 63 de ani pentru bărbați. În 2025, aceasta va fi de 61 de ani și 6 luni pentru femei și 63 de ani pentru bărbați.

La protest a fost și deputatul socialist Vladimir Odnostalco. „Sper că după 28 septembrie, situația din țară se va schimba. (…) Eu nu vă promit că veți trăi în aur, dar că mai bine ca acum – asta e sigur”, a declarat parlamentarul.

Și fostul ambasador al Republicii Moldova la Moscova, Andrei Neguța, a fost la manifestație. Menționăm că, în aprilie curent, Neguța a fost achitat în dosarul anabolizantelor. „Ministrul Buzu, pe lună, are 50 de mii de lei fără adaosuri, dacă adăugăm toate caracteristicile lui – poate se dublează”, a spus la manifestație Andrei Neguța.

În cele din urmă, protestatarii au cerut majorarea pensiei minime, sprijin social pentru pensionarii rămași singuri, facilități medicale, subvenții pentru serviciile comunale și facilități la transport. „Mitingurile noastre vor continua”, a comunicat președinta Asociației „Echitate”.

NewsMaker a solicitat un comentariu de la reprezentanții Ministerului Muncii și Protecției Sociale în legătură cu manifestația din fața instituției.

Actualizare: Daniela Herța, consiliera pe comunicare a ministrului Muncii și Protecției Sociale, a declarat că Ministerul „respinge acuzațiile nefondate privind pretinsa ignorare a nevoilor cetățenilor”.

„În ultimii patru ani, Ministerul a depus eforturi substanțiale pentru a consolida sistemul de protecție socială, în condiții extrem de dificile, create de multiple crize – pandemie, criza energetică și războiul din Ucraina, care au avut un impact major asupra economiei și bunăstării populației. Cu toate acestea, am reușit să majorăm pensiile. (…) Să extindem programele de asistență socială pentru cele mai vulnerabile categorii de persoane, inclusiv prin oferirea compensațiilor la facturi și sprijin direct în perioadele reci ale anului. Să investim în extinderea și digitalizarea serviciilor sociale. (…) Să consolidăm parteneriatele internaționale, ceea ce ne-a permis să atragem resurse suplimentare pentru programele de susținere a familiilor, copiilor și persoanelor cu dizabilități”, a menționat consiliera.

***

Agora scrie că Ludmila Ghinda a participat anterior la protestele organizate de PSRM. Menționăm, în acest context, că în iunie curent Ludmila Ghinda a cerut, alături de președinta Comunității Ruse din Moldova, oprirea închiderii Centrului Rus de Știință și Cultură din Chișinău. Aici video și text.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Digi24

Eugen Tomac, desemnat prim-ministru al României. S-a născut în Ucraina și are cetățenia R. Moldova

Președintele României, Nicușor Dan, l-a desemnat prim-ministru pe Eugen Tomac, consilierul său onorific pentru relația cu românii de pretutindeni. Șeful statului a anunțat nominalizarea în cadrul unei conferințe de presă din 4 iunie, la Palatul Cotroceni.

Îl desemnez pe domnul Eugen Tomac pentru a forma Guvernul, din poziția de prim-ministru. (…) Am ales ca propunere de prim-ministru o persoană independentă de partidele din Parlament. Dar o persoană care are experiența politică de a discuta cu fiecare dintre partidele din Parlament, pentru că e nevoie de consens de la multe partide, pe multe probleme. (…) E un act de responsabilitate din partea mea și aștept aceiași responsabilitate de la partidele politice”, a declarat Nicușor Dan.

La rândul său, Eugen Tomac s-a declarat „onorat” că i-a fost încredințată sarcina de a forma noul Executiv.

Înțeleg din plin contextul dificil prin care trecem, cunosc așteptările românilor și sunt conștient de provocările pe care trebuie să le depășim împreună. Viziunea mea este clară: România se află într-un moment care cere, înainte de orice, responsabilitate. Doar așa putem oferi României direcția clară de care avem nevoie. (…) În acest spirit, îmi asum cu bună credință această misiune de a propune țării o echipă guvernamentală profesionistă, care să muncească pentru cetățeni. (…) Voi prezenta României o echipă de specialiști, un guvern tehnic, nu unul politic”, a spus premierul desemnat.

În continuare, Eugen Tomac trebuie să negocieze cu fiecare formațiune politică din Parlament pentru a vedea dacă poate strânge o majoritate pentru învestirea cabinetului său de miniștri.

Conform Constituției României, prim-ministrul desemnat are la dispoziție 10 zile pentru a elabora un program de guvernare și lista de miniștri. De asemenea, „la cel mult 10 zile de la desemnare”, trebuie să aibă loc votul de încredere în Parlament.

Pentru instalarea Guvernului, este nevoie de votul a minim 233 de parlamentari.

Cine este Eugen Tomac

Eugen Tomac s-a născut pe 28 iunie 1981, în satul Babele, raionul Ismail, pe teritoriul actual al Ucrainei.

De-a lungul timpului, a ocupat mai multe funcții în administrația publică. A activat în Ministerul Afacerilor Externe și în Administrația Prezidențială, unde a fost responsabil de relația cu românii de pretutindeni și consilier al lui Traian Băsescu.

A fost ales deputat în Parlamentul României în 2012 și reales în 2016. Și-a exercitat mandatul până în iunie 2019, când a demisionat după alegerea sa în Parlamentul European.

Din 2019 este eurodeputat din partea Partidului Mișcarea Populară (PMP). În actuala legislatură a Parlamentului European face parte din grupul Renew Europe.

Eugen Tomac este președintele PMP din 2022. Formațiunea a fost înființată în 2014 de fostul președinte Traian Băsescu.

În octombrie 2025, Nicușor Dan l-a numit pe Eugen Tomac consilier onorific pentru relația cu românii de pretutindeni.

Eugen Tomac este un susținător al aderării Republicii Moldova la UE și al unirii Republicii Moldova cu România.

Acesta deține cetățenia României, Republicii Moldova și Ucrainei.

***

Amintim că România nu mai are Guvern cu puteri depline după ce, pe 5 mai, Ilie Bolojan și cabinetul său de miniștri au fost demiși printr-o moțiune de cenzură depusă de Partidul Social Democrat (PSD) și Alianța pentru Unirea Românilor (AUR). PSD a făcut parte din coaliția de guvernare condusă de Bolojan, însă în aprilie i-a retras sprijinul politic, invocând nemulțumiri față de măsurile de austeritate și politicile de reducere a deficitului bugetar. După ce Bolojan a refuzat să demisioneze, social-democrații și-au retras miniștrii din Executiv și, ulterior, au depus, împreună cu AUR, moțiunea de cenzură care a dus la căderea Guvernului.

În prezent, Cabinetul Bolojan exercită atribuții interimare până la învestirea unui nou executiv.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: