gov.md

Natalia Gavrilița, la Berlin, despre criza refugiaților: „Este o provocare fără precedent pentru Republica Moldova”

Premierul Natalia Gavrilița se află într-o vizită oficială la Berlin. Oficialul moldovean s-a văzut deja cu Nancy Faeser, Ministrul Federal al Afacerilor Interne. Totodată, Gavrilița a participat la masa rotundă organizată de Fundația Konrad Adenauer (KAS). Prim-ministra a menționat că în contextul războiului din Ucraina, în prezent, eforturile autorităților de la Chișinău sunt orientate spre gestionarea crizei refugiaților.

În cadrul întrevederii cu Nancy Faeser, ministrul Federal al Afacerilor Interne, Natalia Gavrilița a fost însoțită de ministra Afacerilor Interne Ana Revenco.

Subiectul central al discuțiilor a vizat situația regională generată de războiul din Ucraina și consecințele apărute pentru Republica Moldova. Oficialii au menționat că securitatea regională este grav afectată – potrivit unui comunicat al Guvernului moldovean.

Discuțiile au vizat și acțiunile ce trebuiesc întreprinse pentru a crește reziliența Republicii Moldova în domeniul securității cibernetice și dezinformării.

În contextul crizei umanitare provocate în regiune, oficialii au discutat modalitățile de cooperare între Moldova și Germania cu privire la fortificarea capacităților instituționale ale structurilor de ordine.

„Avem nevoie de consolidarea funcționalității MAI-ului astfel ca fie asigurată ordinea publică și combaterea trecerilor frauduloase la frontiera moldo-ucraineană. În acest sens, salutăm semnarea acordului între Moldova și Uniunea Europeană privind cooperarea în domeniul gestionării frontierelor între polițiștii de frontieră moldoveni, Agenția Europeană pentru Poliția de Frontieră și Garda de Coastă (Frontex)”, a spus Gavrilița.

Prim-ministra a participat și la masa rotundă organizată la Berlin de Fundația Konrad Adenauer. Prim-ministra a menționat că în contextul războiului din Ucraina, în prezent, eforturile autorităților de la Chișinău sunt orientate spre gestionarea crizei refugiaților.

„Este o provocare fără precedent pentru Republica Moldova, dar în ciuda resurselor noastre limitate, grație mobilizării societății, a instituțiilor de stat, oamenilor de afaceri, ONG-uri și partenerilor externi, am reușit să le oferim refugiaților condiții decente. Avem nevoie în continuare de mecanisme de ajutor rapide și flexibile, inclusiv sub formă de sprijin bugetar suplimentar și granturi pentru a menține stabilitatea politică, economică și socială”, a declarat Gavrilița.

Prim-ministra a vorbit despre consecințele conflictului militar asupra mai multor domenii importante, referindu-se la întreruperea lanțurilor de aprovizionare, amenințările hibride și, mai ales, creșterea prețurilor. În mod special, Natalia Gavrilița a accentuat criza din sectorul energetic, subliniind că Republica Moldova are nevoie de o revizuire urgentă a politicii energetice existente și de investiții semnificative pentru diversificarea surselor.

De menționat că în perioada 4 – 7 aprilie curent, premierul Natalia Gavrilița se află într-o vizită oficială la Berlin, cu ocazia desfășurării Conferinței donatorilor „Moldova Support Platform”. Evenimentul va fi organizat pe data de 5 aprilie, în scopul intensificării sprijinului internațional și al Uniunii Europene pentru țara noastră.

Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Facebook/Igor Dodon

Dosarul „Kuliok”: Avocații lui Igor Dodon au cerut audierea a 108 martori. Instanța a admis doar 5

Avocații deputatului PSRM, Igor Dodon, au cerut la ședința de astăzi, 24 august, din dosarul „Sacoșa” audierea a 108 martori. Magistrații au admis parțial cererea, acceptând audierea a cinci martori. În aceeași ședință a fost audiată deputata Zinaida Greceanîi. Politiciana este martor al apărării, dar are calitatea procesuală de învinuit într-o cauză penală disjunsă din același dosar, relatează TVR Moldova.

În declarațiile sale, Zinaida Greceanîi a vorbit despre negocierile politice din 2019 și despre discuțiile privind formarea unei majorități parlamentare. Potrivit acesteia, Partidul Socialiștilor era pregătit inclusiv pentru alegeri parlamentare anticipate, dar încerca să găsească o soluție pentru deblocarea situației politice.

Greceanîi a declarat că PSRM își dorea ca, în cazul unei coaliții, să îi revină funcțiile de președinte al Parlamentului, ministru al Apărării și responsabilitatea pentru relațiile externe. În același timp, potrivit deputatei, Partidul Democrat bloca activitatea instituțiilor statului.

Nu credeam că poți să faci coaliție cu PD”, i-ar fi spus Igor Dodon după una dintre discuțiile privind negocierile cu Vladimir Plahotniuc, potrivit declarațiilor lui Greceanîi în instanță.

Politiciana a afirmat că Partidul Democrat ar fi insistat asupra obținerii controlului asupra mai multor domenii și instituții, inclusiv asupra blocului economic și juridic. Potrivit ei, formațiunea ar fi cerut din start ca Vladimir Plahotniuc să devină prim-ministru.

Greceanîi a mai declarat că, în acea perioadă, fiecare formațiune politică încerca să obțină cât mai mult control, iar în cadrul Blocului ACUM exista insistența ca anumite legi să fie adoptate înainte de alegerea președintelui Parlamentului.

Greceanîi a insistat și asupra neîncrederii lui Igor Dodon față de reprezentanții Partidului Democrat. Ea a spus că Dodon considera că democrații „mimau” negocierile și că o soluție pentru depășirea situației politice și a ceea ce socialiștii considerau a fi „capturarea statului” era formarea unei coaliții cu Blocul ACUM.

Potrivit martorei, Igor Dodon a fost trimis la negocierile cu Vladimir Plahotniuc pentru că era considerat mai calm în discuții. Fosta deputată a negat că ar fi avut discuții cu Vladimir Plahotniuc. „Cu Plahotniuc nu am avut discuții. L-am văzut o dată în Guvern și am întrebat: aista cine mai este”, a relatat ea.

Ce spune Igor Dodon

Între timp, în cadrul unor declarații de presă la Parlament, pe 24 august, Igor Dodon a spus că va depune declarații după ce se va încheia prezentarea probelor.

Dodon susține că nu există probe contra sa și că procesul se desfășoară cu nereguli grave: „Indiferent de decizia pe care o vor lua, ea este ilegală, anticonstituțională și cu riscuri de dosare penale”.

Amintim că, în iunie 2019, în spațiul public au fost publicate imagini video în care Igor Dodon, care pe atunci era președintele Republicii Moldova, primește o pungă de la Vladimir Plahotniuc și consilierul lui, Serghei Iaralov. În mai 2022, în baza imaginillor video, pe numele lui Dodon a fost deschis un dosar penal, care este denumit generic „Kuliok”. Potrivit versiunii procurorilor, Dodon ar fi primit atunci mită cuprinsă între 600 000 și 1 milion de dolari și, de asemenea, a permis grupării criminale Plahotniuc să finanțeze PSRM.

Procuratura consideră că Plahotniuc și consilierul său Serghei Iaralov considerau că plătesc bani pentru a se asigura că Dodon, în calitate de președinte al Republicii Moldova la acea vreme, va „negocia cu oamenii care iau decizii în Rusia” pentru a crea o coaliție între PSRM și PDM.

Igor Dodon nu-și recunoaște vina. Politicianul consideră că dosarul penal a fost fabricat.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: