Negocierile dintre Rusia, NATO și SUA nu au dezamorsat situația tensionată din Europa de Est. Cei de la OSCE au declarat chiar despre riscul cel mai mare din ultimii 30 de ani al unui război în Europa. Nefiind membru al NATO și UE, Moldova nu a participat la negocieri. Cu toate acestea, rezultatele negocierilor vizează țara noastră în mod direct. NM și experții au analizat, care ar putea fi consecințele confruntării dintre Rusia și Occident pentru Moldova și diferendul transnistrean și dacă ar putea Chișinăul să participe la crearea unei noi arhitecturi europene a securității.
Problema securității
Discuțiile despre o posibilă invazie a Rusiei în Ucraina au apărut în Occident după apariția unei informații privind trimiterea trupelor ruse la frontiera cu Ucraina. Cei de la Kremlin au declarat că transferarea tehnicii militare în interiorul țării este o problemă internă a Rusiei și că aceste manevre nu prezintă pentru nimeni un pericol. Iar SUA au amenințat Rusia cu sancțiuni, inclusiv împotriva președintelui Vladimir Putin. Kremlinul a numit aceasta o „măsură extremă” apropiată de „ruperea relațiilor”.
La rândul său, Rusia este îngrijorată în mod serios de chestiunea privind continuarea extinderii NATO spre Est. Rusia își dorește să obțină de la Alianța Nord-Atlantică „garanții de securitate”. Este vorba despre încetarea colaborării militare dintre NATO și țările post-sovietice, renunțarea la crearea bazelor pe teritoriile acestora, restricțiile privind amplasarea echipamentelor militare în apropiere de frontiera Rusiei.
Moldova și negocierile Rusia – NATO
Problemele de securitate în Europa și garanțiile acesteia au fost discutate săptămâna aceasta la Geneva, Bruxelles și la Viena, la ședința OSCE. Negocierile s-au desfășurat între Rusia și SUA și Rusia și NATO. În rezultatul acestora, părțile au recunoscut că negocierile nu pot fi considerate eficiente. Iar Zbigniew Rau, noul președinte al OSCE, ministrul de externe al Poloniei, a declarat chiar despre riscul cel mai mare din ultimii 30 de ani al unui război în Europa.
Înainte de inițierea negocierilor, Mircea Geoană, secretarul general adjunct al NATO, a declarat că în dialogul cu Rusia se va ține cont de opinia partenerilor NATO în Europa de Est. Geoană a precizat opinia Moldovei după un dialog telefonic cu Nicu Popescu, ministrul afacerilor externe și integrării europene. Potrivit afirmațiilor ministrului, acesta i-a comunicat lui Geoană că Moldova „pledează pentru discuții cuprinzătoare privind consolidarea securității în Europa, cu respectarea intereselor și preocupărilor tuturor statelor interesate, inclusiv Moldova”. Popescu a reamintit faptul că Moldova insistă asupra retragerii trupelor rusești din Transnistria.
Nici societatea civilă din Moldova nu a rămas departe de „chestiunile de securitate”. Încă până la lansarea acestora, un grup de reprezentanți ai societății civile a expediat o adresare către președintele SUA, secretarul general NATO și președintele Consiliului Uniunii Europene. În document se menționează faptul că cerințele Rusiei nu înseamnă altceva decât o tentativă de a stopa extinderea NATO și blocarea cooperării în domeniul militari dintre SUA și fostele republici sovietice. Autorii adresării au reamintit și despre contingentul rusesc de pe teritoriul Moldovei.
În urma negocierilor, Jens Stoltenberg, secretarul general NATO, a îndemnat Rusia să-și retragă trupele militare din Moldova, Ucraina și Georgia: „Nimeni nu v-a invitat acolo”.
Care este semnificația rezultatelor negocierilor pentru Moldova
Alexei Tulbure, fostul reprezentant permanent al Moldovei la ONU și în Consiliul Europei, consideră că garanțiile privind securitatea și încetarea extinderii NATO spre Est, pe care le cere Rusia, sunt o tentativă de a împărți anumite regiuni ale Europei în „sfere de influență”, așa cum s-a mai întâmplat în practica mondială, în special după semnarea pactului Molotov-Ribbentrop în anul 1939 și după Conferința de la Iași din anul 1945, când Europa a fost împărțită în zone de influență dintre Occident și Uniunea Sovietică.
„Rusia propune, de fapt, revenirea la această practică, considerând, probabil, Ucraina, Georgia și Moldova o zonă a intereselor proprii și cere garanții juridice de neextindere a NATO din contul acestor țări”, a menționat expertul.
Totodată, el consideră că în principiu, NATO nu intenționează la etapa actuală să se extindă din contul aceleiași Ucraina sau Georgia, deoarece nici în Alianța Nord-Atlantică nu există un acord în acest sens. „Însă acest lucru nu anulează oportunitatea unei cooperări militare cu aceste țări. Rusia se declară împotriva unei astfel de colaborări, dar Occidentul a declarat că o asemenea abordare nu este acceptabilă și că o nouă împărțire în sfere de influență nu va avea loc. Occidentul continuă să promoveze o politică a „ușilor deschise”, unde fiecare țară are dreptul să-și soluționeze problemele de securitate așa cum consideră de cuviință”, a specificat Tulbure.
Expertul a remarcat că din punct de vedere istoric, Moldova a fost mereu un obiect al sferelor de influență. „Moldova nu are nevoie să revină la această practică, să devină un obiect al anumitor înțelegeri dintre marii jucători și să ajungă sub influența vreunei forțe împotriva voinței sale”, consideră expertul. În opinia sa, un răspuns al Moldovei la provocările ce țin de securitate ar trebui să fie edificarea unui stat funcțional, democratic, liber, cu o clasă politică normală, necoruptă.
Valeriu Pașa, președintele organizației WatchDog, a menționat că inițierea unui dialog dintre Rusia și Occident, care vizează problemele de securitate, este deja un semnal pozitiv, dar iată lipsa dorinței din partea Rusiei de a implica în acest dialog țările care nu fac parte din UE și NATO „este o decizie foarte rea pentru noi”.
„Faptul că Rusia insistă asupra discuțiilor, inclusiv despre soarta Moldovei, fără a ne întreba pe noi despre aceasta, este foarte rău. Faptul că țările din Occident refuză să participe la un asemenea format (vor să-și atragă partenerii în acest dialog) este bine pentru noi. Acest lucru demonstrează că riscul adoptării unei decizii referitoare la soarta Moldovei, fără participarea Moldovei, este acum mai mic”, a menționat expertul.
Este posibilă o dezghețare a conflictului de pe Nistru?
Alexandru Flenchea, ex-vicepremier pentru reintegrare, este de părere că acum are loc crearea unei noi arhitecturi a securității europene. Potrivit afirmațiilor sale, acest lucru va influența și asupra Moldovei, și asupra dinamicii ulterioare a reglementării transnistrene. „Mă refer acum la acțiuni politice și diplomatice și nu la acțiuni militare. Toate se vor desfășura destul de rapid. Conducerea Moldovei ar trebui să fie pregătită de aceasta și să inițieze consultări active cu partenerii noștri. Altfel, totul se va întâmpla fără a se ține cont de opinia noastră și noi riscăm să rămânem niște observatori pasivi la modul în care se decide viitorul Moldovei”, consideră expertul.
La rândul său, Alexei Tulbure a presupus că Rusia a încercat să forțeze soluționarea confrictului transnistrean pentru a-și consolida pozițiile în negocierile cu Occidentul. „Acest lucru s-a făcut pentru a demonstra că ei pot soluționa astfel de probleme. Presupun că, în percepția Rusiei, soluționarea conflictului transnistrean trebuia să devină anume acel model conform căruia putea fi soluționată problema Donbassului în Ucraina”, a menționat expertul. Totodată, el consideră că declanșarea unui conflict pe Nistru de către Rusia este prea puțin probabilă.
„Nu cred că Rusia ar fi interesată astăzi de declanșarea unui conflict pe Nistru. Acest lucru s-ar putea întâmpla în situația în care Rusia va decide să atace Ucraina dinspre est, pentru a încercui Ucraina cu focare de tensiune din est și din vest, dar acesta este un scenariu prea puțin probabil”, a specificat expertul.
El nu vede un câștig strategic pentru Rusiei din invazia Ucrainei. Tulbure a reamintit că SUA au declarat deja despre sancțiuni împotriva Rusiei, asemănătoare cu cele care sunt aplicate față de astfel de țări marginalizate, cum ar fi Coreea de Nord sau Iran: „Nu cred că Rusia vrea să ajungă în acest club”.
Valeriu Pașa consideră că declanșarea unui conflict pe Nistru ar putea avea loc doar „printr-un ordin de la Moscova”.
„În cazul unui conflict militar descis în Ucraina, există riscul că în acesta vor fi implicate forțe militare din Transnistria, posibil, acțiuni demonstrative care vor atrage o parte a armatei ucrainene la frontiera cu Moldova, transferând aceste forțe din Estul Ucrainei”, a spus Pașa.
În opinia sa, la Chișinău „nimeni niciodată nu va lua decizia de a dezgheța conflictul transnistrean, deci forțele militare din Moldova nu vor face nimic niciodată ce ar provoca un conflict și, cu atât mai mult, nimeni nu va da un ordin de atac”, este sigur Pașa.
