capital.ro

Nicolae Ciucă este noul premier al României. Guvernul este condus de coaliția PSD-PNL-UDMR

Guvernul Nicolae Ciucă a trecut de votul de învestire din Parlamentul României. Executivul susținut de PNL, PSD, UDMR și minorități naționale a fost votat cu 318 voturi „pentru” și 126 „împotrivă”, informează Mediafax pe 25 noiembrie.

„Ne aflăm astăzi într-un moment mult așteptat de toți românii, unul în care putem în sfârșit să oferim predictibilitate și să garantăm stabilitatea și dezvoltarea României prin toate măsurile și deciziile pe care le vom lua pentru binele cetățenilor. Îmi doresc să fie prima zi a unei abordări în ceea ce privește guvernarea țării. Eu, alături de toți miniștrii, ne angajăm să facem tot ce depinde de noi ca situația economică, socială și sanitară a României să se îmbunătățească”, a spus Nicolae Ciucă, în Parlament.

Lista miniștrilor din Guvernul Ciucă:

  • Prim-ministru: Nicolae Ciucă
  • Vicepremier: Kelemen Hunor
  • Vicepremier: Sorin Grindeanu
  • Ministerul Finanțelor: Adrian Câciu
  • Ministerul Apărării: Vasile Dîncu
  • Ministerul Transporturilor: Sorin Grindeanu
  • Ministerul Muncii: Marius Budăi
  • Ministerul Tineretului și Familiei: Gabriela Firea
  • Ministerul Culturii: Lucian Romașcanu
  • Ministerul Economiei: Florin Spătaru
  • Ministerul Sănătății: Alexandru Rafila
  • Ministerul Agriculturii: Adrian Chesnoiu
  • Ministerul Justiției – Cătălin Predoiu
  • Ministerul Fondurilor Europene – Dan Vîlceanu
  • Ministerul Energiei- Virgil Popescu
  • Ministerul de Interne- Lucian Bode
  • Ministerul de Externe- Bogdan Aurescu
  • Ministerul Educației – Sorin Cîmpeanu
  • Ministerul Digitalizării – Florin Roman
  • Ministerul IMM-urilor și Turismului – Constantin Cadariu
  • Ministerul Dezvoltării: Cseke Attila
  • Ministerul Mediului: Tanczos Barna
  • Ministerul Sportului: Eduard Novak.

Cine este Nicolae Ciucă?

Născut pe 7 februarie 1967 în localitatea Pleniţa, judeţul Dolj, Nicolae Ciucă a absolvit Liceul Militar „Tudor Vladimirescu” din Craiova, în 1985, iar apoi Şcoala Militară de Ofiţeri Activi „Nicolae Bălcescu” de la Sibiu, în 1988. Potrivit MApN, între 1993-1995, Ciucă a urmat cursurile Academiei de Inalte Studii Militare, specialitatea Arme Întrunite. În 2003 obţine titlul de doctor în ştiinţe militare, iar mai apoi urmează o serie de cursuri militare în SUA.

Începând din mai 1996 până în mai 1997, Nicolae Ciucă a fost ofiţer de stat major în cadrul misiunii UNAVEM III, Angola, apoi, în perioada mai 1997-noiembrie 1998, a fost ofiţer de stat major în Biroul operaţii şi pregătire pentru luptă, Brigada 2 Mecanizată „Rovine”, Craiova. Comandant al Componentei Terestre la Exerciţiul multinaţional „Blue Danube 2000”; noiembrie 1998 – februarie 2001 – şef de stat major al Batalionului 26 Infanterie „Neagoe Basarab”, Craiova. „Generalul deşertului” Între anii 2001 şi 2004, Nicolae Ciucă a fost comandantul Batalionului 26 Infanterie (Scorpionii Roşii), cu care a participat la Misiunea Enduring Freedom I, Afganistan (2002-2003), şi Antica Babilonia, Irak (2004).  Ciucă şi-a câştigat gradele în teatrele de operaţiuni, el fiind unul dintre puţinii generali români care au condus personal o misiune de luptă (14-15 mai 2004, lupta pentru podul peste Eufrat în Irak). Din acest motiv a şi fost denumit „generalul deşertului”.

Bătălia de la Nassiria (Irak, mai 2004), în care trupele româneşti au fost conduse de Nicolae Ciucă, este prima bătălie la care soldaţii români au fost combatanţi activi după al doilea război mondial. Pentru rezultatele obţinute de-a lungul carierei, „generalul deşertului” a fost distins cu mai multe distincţii şi decoraţii, unele dintre acestea oferite de către partenerii americani – Medalia pentru Merit, SUA, şi Medalia de Onoare a Forţelor pentru Operaţii Speciale ale Statelor Unite ale Americii.

Pro-atlantist convins, Nicolae Ciucă a fost centrul unui scandal politic major între preşedintele Iohannis şi PSD când ministrul Apărării, Gabriel Leş, a încercat să-l schimbe din funcţie. Preşedintele i-a prelungit cu un an mandatul, prin decret care a fost contestat de Leş în justiţie, iar instanţă i-a dat dreptate ministrului. Generalul Ciucă a fost numit de preşedintele Iohannis şef al Statului Major General în 2015, până la acel moment fiind locţiitorul şefului Statului Major, generalul de aviaţie Ştefan Dănilă.   Anul trecut, actual interimar şi fost ministru al Apărării în Guvernul Cîţu şi în Guvernul Orban, Nicolae Ciucă a fost desemnat premier interimar de către preşedintele Klaus Iohannis, după demisia lui Ludovic Orban.

Averea generalului

Potrivit declaraţiei de avere a lui Nicolae Ciucă, acesta locuieşte în comuna Baloteşti, judeţul Ilfov, unde deţine jumătate dintr-un teren intravilan cu suprafaţa de 598 de metri pătraţi. Împreună cu soţia, generalul mai deţine începând din anul 2005 un teren intravilan de 2.829 de metri pătraţi în comuna Pieleşti din judeţul Dolj. Acesta mai are o casă de 232 metri pătraţi cu cotă parte de 50%, finalizată în 2017.   În privinţa autovehiculelor, premierul sesemnat al României deţine o Toyota Corolla şi un RAV4, ultima cumpărată anul acesta.    La capitolul venituri, în 2020 a câştigat o indemnizaţie în valoare de 168.613 de la MApN şi o pensie în valoare de 215.880.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Olga Cebotari

Schimbări în PSRM: Olga Cebotari și-a anunțat demisia din Comitetul Executiv Politic

Deputata socialistă Olga Cebotari a anunțat că și-a depus demisia din funcția de membru al Comitetului Executiv Politic al Partidului Socialiștilor (PSRM). Ea a spus că hotărârea a fost luată „în urma deciziei președintelui PSRM de a extinde Comitetul Executiv Politic cu două persoane”. Cebotari a adăugat că extinderea Comitetului a fost pregătită „pe la spatele altor membri, fără o argumentare și fără o discuție deschisă între colegi”, menționând că acțiunea „urmărește configurarea unei majorități comode în interiorul acestui organ”. NM a solicitat un comentariu de la reprezentanții PSRM. Cebotari a precizat că demisia vizează exclusiv calitatea sa de membru al Comitetului, ci nu calitatea de membru al PSRM sau de deputată a fracțiunii.

Pe 20 iunie, PSRM anunțat, într-un comunicat de presă, că a avut loc ședința Consiliului Republican al partidului, în carul căreia, printre altele, a fost modificată componența Comitetului Executiv Politic. Mai exact, au fost incluși în calitate de membri ai Comitetului deputații socialiști Zinaida Greceanîi și Bogdan Țîrdea.

Pe 21 iunie, deputata socialistă Olga Cebotari a anunțat pe o rețea de socializare că, „în urma deciziei președintelui PSRM de a extinde Comitetul Executiv Politic cu două persoane”, și-a depus demisia din funcția de membru al Comitetului Executiv Politic, din care făcea parte din anul 2023.

„Această demisie vizează exclusiv calitatea mea de membru al Comitetului Executiv Politic. Rămân în continuare membră a Partidului Socialiștilor din Republica Moldova, deputată a fracțiunii PSRM și îmi voi continua activitatea în funcțiile de șefă a Departamentului Relații Externe și a Departamentului de Femei”, a precizat Cebotari.

Potrivit acesteia, decizia de a-și depune demisia din funcția de membru al Comitetului „a fost determinată de modul în care a fost adoptată extinderea Comitetului Executiv Politic”. „Pe la spatele altor membri ai CEP a fost pregătită extinderea acestui organ, fără o argumentare clară a necesității unei astfel de măsuri și fără o discuție deschisă între colegi. Consider că această acțiune urmărește configurarea unei majorități comode în interiorul acestui organ, creând premisele unui proces decizional controlat și previzibil, în care opiniile divergente riscă să fie ignorate sau marginalizate. Nu pot accepta să fac parte dintr-o structură în care dezbaterea autentică este înlocuită de validarea formală a unor decizii prestabilite și nu îmi pot asuma responsabilitatea pentru hotărâri care nu mă reprezintă și cu care nu sunt de acord”, a adăugat Cebotari.

NewsMaker a solicitat un comentariu de la reprezentanții PSRM.

***

Amintim că, în martie 2026, Olga Cebotari se declarase una dintre vocile critice din interiorul PSRM. Parlamentara susținea, de asemenea, că sunt necesare schimbări în cadrul partidului, adăugând că „trebuie să aducem oameni noi, nu să ținem pe cei care stau deja de 15 ani în funcții”. În reacție, liderul PSRM, Igor Dodon, declara că în interiorul formațiunii există încercări de a-l înlătura de la conducere, iar unii membri ar spera chiar la condamnarea sa la închisoare pentru a prelua controlul. Ulterior, Olga Cebotari a negat că și-ar dori înlăturarea lui Igor Dodon de la conducerea PSRM. Deputata a precizat că declarațiile sale nu au vizat înlăturarea liderului PSRM. Detalii AICI.

Igor Dodon conduce PSRM din 2011, când a preluat șefia formațiunii, cu o întrerupere în perioada 2016-2020, când și-a suspendat calitatea de lider pentru a ocupa funcția de președinte al țării. În decembrie 2021, congresul PSRM a votat un nou statut, desființând funcția de președinte și alegându-l pe Dodon președinte de onoare. El a revenit la conducerea efectivă în aprilie 2023, când a preluat funcția de secretar executiv, înlocuindu-l pe Vlad Batrîncea. Pe 23 martie 2024, un congres extraordinar l-a ales cu vot unanim președinte al PSRM, funcție reintrodusă special în statutul partidului.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: