Reședința prezidențială de la Condrița își deschide și în acest an porțile pentru Festivalul Pădurilor

Cea de-a doua ediție va avea loc duminică, 14 septembrie, între orele 11:00 și 20:00.

  • Programul evenimentului include expoziții, activități, joacă, distracții, discuții, iarmaroc – toate corelate cu tematica de mediu. Pe lângă un program informativ și artistic bogat, vor fi amenajate și spații liniștite pentru relaxare și plimbare – locul este incredibil de frumos!
  • Accesul la festival și la activitățile acestuia va fi gratuit (cu excepția celor din cadrul iarmarocului).
  • Cei care doresc să sprijine împădurirea țării (inclusiv cei care nu pot fi prezenți la eveniment) pot achiziționa bilete simbolice pentru puieți, disponibile pe iTicket.
  • Pentru a evita ambuteiajele și cozile mari la parcare, va fi organizat transport din Chișinău, cu retur, pe tot parcursul zilei.
  • Pentru mai multe detalii despre programul artistic, precum și alte informații importante, urmăriți pagina evenimentului pe Facebook – Festivalul Pădurilor 2025.
  • Alte informații importante vor fi publicate în curând pe pagina evenimentului – rămâneți alături de noi.

Programul scenic

11:00 – DJ Petru Vinari
12:00 – Deschiderea oficială
12:40 – Ansamblul Moștenitorii (Suhuluceni, Coropceni, Ghermănești, Telenești) și Ansamblul de dans Rotunda (Suhuluceni, Telenești)
13:10 – Ansamblul Kolai Sesleri (Comrat)
13:40 – Ansamblul Prutenii (Costuleni, Ungheni)
14:10 – Ansamblul Dumbrava verde (Strășeni)
14:30 – Ansamblul Haiducii (Ialoveni) și Alină-te dor (Dănceni, Ialoveni)
15:00 – DJ Petru Vinari / DJ Hroost
16:00 – Cristofor Aldea-Teodorovici Project
17:00 – DJ Petru Vinari / DJ Hroost
18:00 – Ansamblul Ștefan Vodă
18:30 – Ansamblul Ecou Arhaic (solistă: Maria Onica)
19:00 – Vali Boghean Band

Festivalul Pădurilor este organizat de Ministerul Mediului, în parteneriat cu Asociația Jurnaliștilor de Mediu / Ecopresa și alte organizații de mediu din Republica Moldova, cu sprijinul aparatului Președintelui Republicii Moldova, al Ministerului Afacerilor Interne al Republicii Moldova și al Lafarge Moldova – cu suportul generos al Sloveniei.

Evenimentul face parte din Programul Național de Împădurire, desfășurat sub egida Președintei Republicii Moldova, Maia Sandu, lansat în 2023. Este cea mai amplă acțiune de acest fel din istoria țării, care își propune împădurirea a aproximativ 145.000 de hectare în 10 ani, cu efortul comun al întregii țări – instituții ale statului, organizații neguvernamentale și toți cetățenii cărora le pasă.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Maia Sandu/Facebook

Apartament, salariu, diurnă și compensații pentru pagube morale: averea Maiei Sandu s-a mărit în 2025 (DOC)

Averea președintei Republicii Moldova, Maia Sandu, s-a mărit. Cel puțin asta reiese din declarația de avere și interese personale pentru anul 2025, care a fost publicată pe 11 ianuarie.

Potrivit documentului, în 2025, Maia Sandu a obținut de la Președinție un salariu de 269 333 de lei, ceea ce înseamnă circa 22 400 de lei lunar. De asemenea, șefa statului a încasat 55 065 de lei sub formă de plăți pentru concediul neutilizat în perioada 2020–2024 și 154 057 de lei drept diurnă pentru deplasările externe.

Totodată, președinta a obținut „compensații pentru pagube morale” în valoare de 67 190 de lei, achitate prin intermediul unui executor judecătoresc.

Aceasta a indicat un cont bancar, deschis la o bancă din Chișinău, în care sunt păstrați 21 324 de lei.

În privința bunurilor imobile, președinta indică în continuare doar apartamentul de 74,5 m², aflat în proprietatea sa din 2003. Valoarea locuinței este estimată la 440 114 lei. Șefa statului nu a declarat vreun automobil.

979462794-declarat-ie-MS by Ana-Maria

Amintim că, în 2024, Maia Sandu a obținut un salariu mai mic, în valoare de 244 931 de lei. Și diurna pentru deplasările externe a fost mai redusă, constituind 100 176 de lei. De asemenea, în contul bancar deschis la Chișinău se aflau 5 123 de lei.

Angajații Președinției, peste 30 de deplasări externe în a doua jumătate a anului 2025. Cât au costat vizitele oficiale

În a doua jumătate a anului 2025, angajații Aparatului Președintelui Republicii Moldova au efectuat 34 de vizite oficiale peste hotare, cu un cost total de aproximativ 800 000 de lei. Datele se regăsesc într-un raport publicat de instituția prezidențială.

Potrivit raportului, membrii administrației prezidențiale au efectuat 34 de deplasări de serviciu în străinătate în ultimele 6 luni ale anului trecut, cele mai multe dintre acestea având loc în România (5), Belgia (4) și Italia (4). În total, vizitele au costat circa 800 000 de lei. Suma include cheltuieli de transport, în valoare de puțin peste 347 000 de lei, cazare — aproape 220 000 de lei — și diurne, care au însumat puțin peste 233 000 de lei.

Președinta Maia Sandu a participat la 14 din cele 34 de deplasări externe. Este vorba despre vizite la:

  • Varșovia — 6-9 iulie 2025;
  • Roma — 9-13 iulie 2025;
  • Londra — 23-25 iulie 2025;
  • Strasbourg — 8-10 septembrie 2025;
  • Roma și Vatican — 10-13 septembrie 2025;
  • Berlin — 13-14 septembrie 2025;
  • Copenhaga — 1-2 octombrie 2025;
  • Veneția — 11-12 octombrie 2025;
  • București — 25-26 octombrie 2025;
  • Paris — 28-29 octombrie 2025;
  • Bruxelles — 3-5 noiembrie 2025;
  • Larnaca — 10-14 decembrie 2025;
  • Atena — 14-15 decembrie 2025;
  • Haga — 15-17 decembrie 2025.

Cea mai scumpă deplasare a fost cea de la Bruxelles la începutul lunii noiembrie, costând puțin peste 85 000 de lei. Delegația care a fost în capitala Belgiei a fost formată din Maia Sandu, consiliera prezidențială pentru politică externă și afaceri europene, Olga Roșca, și Igor Zaharov, purtătorul de cuvânt al șefei statului de la acel moment.

La polul opus, cea mai ieftină deplasare externă a avut loc în orașele cehe Praga, Brno și Ostrava, în perioada 15-25 septembrie, și a costat aproximativ 2 700 de lei. Conform documentului, suma a fost utilizată în întregime pentru a acoperi cheltuielile pentru diurnă. Alte costuri nu au fost indicate.

În Cehia a călătorit consultanta principală a Secției relații externe a Direcției relații externe și protocol, Nicoleta Lîsîi, care a participa la Programul „Duke Wenceslas Future Leaders 2025”.

deplasari_2025_2 by Ana-Maria

Precizăm că, în prima jumătate a anului 2025, angajații Aparatului Președintelui Republicii Moldova au efectuat 33 de deplasări oficiale în străinătate. Costurile totale suportate pentru aceste vizite s-au ridicat la circa 516 000 de lei.

În bugetul Președinției pentru anul 2025 a fost alocat 1 milion de lei pentru deplasările peste hotare.

Cheltuielile pentru toate vizitele de anul trecut au depășit suma planificată.

tvn.md

Primarul unei localități din raionul Dondușeni a decedat. Avea 56 de ani

Aureliu Guțanu, primar al satului Plop din raionul Dondușeni, s-a stins din viață. Decesul edilului a fost anunțat de Consiliul Raional Dondușeni, gimnaziul din localitate, precum și de organizația teritorială a Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS) din raion. Primarul avea 56 de ani.

„Consiliul Raional Dondușeni adresează sincere condoleanțe familiei îndoliate, rudelor, colegilor și tuturor celor care l-au cunoscut pe domnul Guțanu Aureliu, primar al satului Plop, raionul Dondușeni, trecut la cele veșnice. Domnul Guțanu Aureliu va rămâne în memoria noastră ca un om devotat, responsabil și implicat, care a slujit cu demnitate interesele cetățenilor și dezvoltarea localității”, se arată în mesajul Consiliului Raional Dondușeni publicat pe o rețea de socializare.

„În aceste momente copleșite de durere și tristețe adâncă, colectivul IP Gimnaziul Plop își pleacă frunțile și transmite sincere condoleanțe, alături de sentimente de profundă compasiune, familiei domnului Guțanu Aureliu, a cărui inimă nobilă și plină de bunătate s-a oprit mult prea devreme. Ca primar al satului Plop, raionul Dondușeni, domnul Guțanu Aureliu a fost un adevărat sprijin pentru comunitate, fiind apreciat pentru profesionalismul, responsabilitatea și devotamentul cu care a slujit comunitatea și a contribuit la dezvoltarea localității noastre”, au comunicat reprezentanți gimnaziului din localitate.

„În aceste momente de profundă tristeţe şi durere, OT PAS Dondușeni adresează sincere condoleanţe şi sentimente de compasiune familiei domnului AURELIU GUȚANU a cărui inimă plină de bunătate a încetat subit să mai bată. În calitate de Primar s.Plop , domnul GUȚANU Aureliu a fost deosebit de apreciat pentru profesionalismul de care a dat dovadă, Dumnezeu să-l odihnească!”, a comunicat organizația teritorială PAS din Dondușeni.

TV Nord scrie că, în ultimele zile, edilul s-a aflat sub supraveghere medicală, fiind internat într-o instituție spitalicească. Potrivit sursei citate, Aureliu Guțanu s-a născut în 1969, în satul Plop, raionul Dondușeni. De-a lungul carierei, a activat ca profesor în școală, iar timp de 23 de ani a lucrat în subdiviziuni ale Ministerului Afacerilor Interne, ajungând la gradul de locotenent-colonel. În 2011, Guțanu a fost ales primar al satului natal, funcție pe care a exercitat-o timp de mai multe mandate. La ultimele alegeri locale, a candidat din partea PAS.

AFP

Protestele din Iran. Presa: autoritățile acționează tot mai dur, manifestanții nu renunță

Protestatarii din Iran au ieșit în stradă și în noaptea de sâmbătă spre duminică. Potrivit BBC, autoritățile iraniene acționează tot mai dur față de aceștia, iar pe măsură ce protestele se intensifică, numărul celor uciși și răniți continuă să crească. Medicii din două spitale au declarat pentru sursa citată că, în decurs de două zile, au fost aduse peste 100 de cadavre. În același timp, angajații câtorva instituții medicale au spus că sunt supraîncărcați cu răniți și morți.

Potrivit BBC, presa internațională a fost lăsată fără posibilitatea de a lucra pe teritoriul Iranului. În plus, autoritățile iraniene au întrerupt accesul la internet în țară începând de joi. Totuși, sursa citată menționează că din Iran se scurg unele înregistrări video, iar BBC păstrează legătura cu oamenii care au posibilitatea să urmărească evenimentele de la fața locului.

Conform BBC, declarațiile martorilor și videoclipurile verificate au arătat că autoritățile acționează tot mai dur. Un videoclip, filmat sâmbătă seara, a arătat cum protestatarii au ocupat străzile în cartierul Gisha din Teheran. Mai multe videoclipuri recente au prezentat ciocniri între protestatari și forțele de securitate în Mashhad, al doilea cel mai mare oraș din Iran. O asistentă socială, prezentă la protestul din Teheran pe 9 ianuarie, a povestit despre „coșmarul” care a început după atacul asupra demonstranților: „Gloanțe, gaze lacrimogene, orice – trăgeau în oricine”. Ea a adăugat că a văzut cum o fată era lovită cu pistolul cu electroșocuri la nivelul gâtului până și-a pierdut cunoștința, iar fiul unei colege de-a sa s-a numărat printre cei uciși.

Sursa citată menționează că, pe măsură ce protestele se intensifică, numărul celor uciși și răniți continuă să crească. Două organizații pentru drepturile omului au raportat peste 100 de morți, inclusiv membri ai forțelor de securitate. Medicii din două spitale au declarat pentru BBC că, în decurs de două zile, au fost aduse peste 100 de cadavre. În același timp, angajații câtorva spitale au declarat că sunt supraîncărcați de răniți și morți. La un spital din orașul Rasht au fost aduse 70 de cadavre, iar un lucrător medical a declarat că într-unul dintre spitalele din Teheran au murit aproximativ 38 de persoane, a menționat sursa citată.

Ce spun autoritățile din Iran și ce a declarat Trump

Președintele SUA Donald Trump, care în ultimele zile a amenințat de mai multe ori cu intervenția, a scris pe 10 ianuarie pe rețelele sociale că „Iranul își dorește libertatea, poate mai mult ca niciodată”. „SUA sunt pregătite să ajute!!!”, a adăugat acesta. Între timp, presa americană a scris că Trump a fost informat cu privire la opțiunile pentru lovituri militare asupra țării.

La rândul lor, autoritățile Iranului acuză SUA și Israelul de instigarea tulburărilor. Președintele Parlamentului iranian, Mohammad-Bagher Ghalibaf, a avertizat pe 11 ianuarie că, dacă SUA vor ataca Iranul, Israelul și toate bazele militare și navale americane din regiune vor deveni ținte legitime pentru atacurile de răspuns ale Iranului.

Procurorul general al țării, Mohammad Movahedi Azad, a declarat pe 10 ianuarie că orice protestatar va fi considerat „dușmanul lui Dumnezeu” – pentru aceasta, în Iran se prevede pedeapsa cu moartea. Șeful poliției din Iran a spus că protestele continuă să se intensifice și că în seara zilei de 10 ianuarie au fost arestate „figuri cheie”. El a atribuit responsabilitatea pentru „o mare parte a deceselor” unor „persoane instruite și controlate”, și nu forțelor de securitate.

Moștenitorul dinastiei șahiste a Iranului, Reza Pahlavi, a făcut pe 10 ianuarie un apel la extinderea protestelor până la o revoltă, cu scopul de a răsturna puterea clericală. „Scopul nostru nu este doar să ieșim în stradă. Scopul este să ne pregătim pentru preluarea centrelor urbane și menținerea controlului asupra lor”, a spusacesta. Potrivit sursei citate, unii protestatari de pe străzi scandau lozinci în sprijinul lui Pahlavi, deși majoritatea demonstranților cereau încetarea guvernării clericale sau solicitau luarea de măsuri pentru redresarea economiei.

***

Protestele, care au început pe 28 decembrie 2025 cu demonstrații în piețele din Teheran împotriva inflației ridicate, s-au răspândit de atunci în peste 100 de orașe. Alireza Manafi, cercetător în domeniul internetului, a declarat pentru BBC că deconectarea internetului din țară de această dată este mai serioasă decât cea în timpul protestelor din 2022, iar accesul la internet în Iran, în orice formă, este acum „aproape complet blocat”. El a adăugat că singura modalitate posibilă de a se conecta la lumea exterioară este să folosească terminalul satelitar Starlink, dar cei care au această posibilitate trebuie, de asemenea, să fie prudenți, deoarece astfel de conexiuni pot fi urmărite de guvern.

Pe 9 ianuarie, publicația Time a scris cu referire la un medic local că cel puțin 217 participanți la protestele în masă din capitala Iranului, Teheran, ar fi decedat în urma confruntărilor cu forțele de securitate ale statului. Grupul pentru drepturile omului Hengaw a declarat că, în ultimele două săptămâni, au fost arestați peste 2 500 de protestatari.

Pe 10 ianuarie, președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a comentat pentru prima dată protestele din Iran. Șefa statului a afirmat că Moldova este solidară cu cetățenii iranieni care militează pentru un viitor democratic.

Facebook/Александр Лозанчук

FOTO Accident pe strada Albișoara din Chișinău: o persoană, la spital după impactul dintre două mașini

Două mașini au fost deteriorate considerabil ca urmare a unui accident produs în dimineața zilei de 11 ianuarie pe strada Albișoara din capitală. Un pasager al unuia dintre vehicule a fost transportat la spital cu traumatisme. Informațiile au fost comunicate pentru NewsMaker de către ofițera de presă a Direcției de Poliție a municipiului Chișinău, Svetlana Scripnic.

Accidentul s-a produs în dimineața zilei de 11 ianuarie, în jurul orei 09:55.

Potrivit informațiilor preliminare ale poliției, o mașină Honda, condusă de un tânăr de 22 de ani, s-a tamponat frontal în timpul deplasării cu un automobil Skoda, condus de un bărbat de 39 de ani.

„În urma impactului, ambele vehicule au fost deteriorate considerabil, iar un pasager din automobilul Skoda, bărbat în vârstă de 36 de ani, a fost transportat la Institutul de Medicină Urgentă pentru investigații medicale”, a comunicat ofițera de presă, menționând că persoana a suferit traumatisme.

Reprezentanta poliției a declarat că oamenii legii au inițiat o anchetă pentru a stabili toate circumstanțele producerii accidentului.

Facebook/Александр Лозанчук
Больше нет статей для показа
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: