Volvo XC60 și-a câștigat de mult timp reputația drept unul dintre cele mai populare SUV-uri premium din lume. Acum modelul este și mai performant: inginerii Volvo l-au făcut mai confortabil, mai inteligent și mai tehnologizat. Designul exterior este mai expresiv, interiorul mai elegant, iar soluțiile digitale și sistemele de asistență pentru șofer au fost duse la un nivel superior.
Volvo XC60 este disponibil la un preț special — de la 48.800 euro. Este o alegere inteligentă pentru cei care apreciază confortul impecabil și siguranța fără compromisuri, solicită oferta!
Design scandinav elegant
XC60 și-a păstrat stilul inconfundabil, dar a devenit mai sofisticat. Noua semnătură luminoasă LED, liniile rafinate ale caroseriei și materialele premium din interior creează un echilibru perfect între sobrietate și eleganță.
Interiorul oferă ergonomie atent gândită și soluții moderne: izolare fonică îmbunătățită, scaune reproiectate cu susținere lombară și finisaje premium care transformă fiecare călătorie într-o experiență de confort.
Putere și siguranță în armonie
Versiunea cu motor de 250 CP și tracțiune integrală oferă dinamism și încredere în orice condiții de drum. Sistemele de siguranță activă Volvo sunt printre cele mai bune din lume: controlul adaptiv al vitezei, asistenții pentru menținerea benzii și prevenirea coliziunilor transformă fiecare călătorie într-o experiență plăcută și fac din XC60 un etalon de fiabilitate.
Pentru familie și călătorii
Portbagaj de 483 litri, suficient pentru toate bagajele.Garda la sol de 216 mm — perfectă atât pentru oraș, cât și pentru drumuri lungi.
Premium în fiecare detaliu
Volvo XC60 actualizat oferă un set complet de opțiuni premium, asigurând confort și comoditate în fiecare călătorie.Modelul este echipat cu sistem audio premium Harman Kardon, pentru un sunet clar și puternic, iar camera de vedere 360° facilitează semnificativ parcarea și manevrele în oraș. Farurile LED adaptive se ajustează automat la condițiile de drum, asigurând siguranță maximă, iar încălzirea scaunelor față și spate, precum și a volanului, face călătoriile confortabile în orice sezon.
În plus, XC60 este integrat cu sistemul multimedia Google, oferind navigare și control vocal facil, iar aplicația Volvo Cars permite gestionarea funcțiilor automobilului de pe smartphone — de la monitorizarea stării vehiculului până la accesul de la distanță. Iar sistemul modern de climatizare protejează pasagerii împotriva prafului și alergenilor.
De ce să profitați chiar acum?
Din 2026, prețul automobilului pentru persoane fizice va crește cu 20% (TVA). Beneficiați acum de oferta specială valabilă în 2025!
Cinci deputați ai Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS) – Maria Acbaș, Constantin Cheianu, Roman Cojuhari, Viorel Bostan și Nicolae Drăgănel – au decis să renunțe la mandatul de deputat. Anunțul a fost făcut de liderul PAS, Igor Grosu, pe 12 noiembrie.
„Colegii noștri, deputații Maria Acbaș, Constantin Cheianu, Roman Cojuhari, Viorel Bostan și Nicolae Drăgănel, au decis să renunțe la mandatul de deputat și au ales să-și continue activitatea pe care o aveau înainte. Vă mulțumim, colegi, pentru munca pe care ați depus-o și cu siguranță, vom fi în continuare o echipă și fiecare va munci pentru pace, dezvoltare, UE și pentru o Moldovă membră a Uniunii Europene”, a anunțat Grosu.
Potrivit liderului PAS, decizia a fost luată la ședința fracțiunii care a avut loc pe 12 noiembrie, în contextul în care „este ultima săptămănă în care deputații trebuie să decidă – rămân în Parlament sau revin la funcțiile care le-au avut până la validarea mandatelor”. „Foarte mult ne-am dorit să rămână în Parlament, dar respectăm decizia. Rămân alături de noi oriunde ar activa”, a adăugat Grosu.
Maria Acbaș, antreprenoare din Comrat, a fost a 16-a pe lista PAS la alegerile parlamentare din 28 septembrie. Decizia ei de a candida a stârnit reacții, mai ales în contextul în care, la alegerile din 2021, a candidat pe listele Partidului „Congresul Civic”, condus de fostul deputat comunist Mark Tkaciuk. Numele ei a revenit în aceste zile în spațiul public în contextul unui raport al Serviciului de Informații și Securitate. Deputatul Vasile Costiuc a afirmat, cu referire la raport, că „banii lui Ilan Șor, veniți prin rețele rusești de influență, au ajuns inclusiv la firma administrată de Acbaș”. Aceasta a calificat declarația drept „o acuzație absolut nefondată” și a explicat modul în care cei aproape 20 de mii de euro au ajuns pe contul firmei și ulterior au fost înlăturați.
Constantin Cheianu, jurnalist și scriitor, a fost al 12-lea pe lista PAS. Anunțul făcut de Igor Grosu că jurnalistul va candida a venit la o zi după ce Cheianu anunțase că președinta Maia Sandu i-a propus să candideze pe lista PAS la alegerile parlamentare.
Roman Cojuhari a fost al 34-lea pe lista PAS. Din 2023, el este director general al Agenției Proprietății Publice. Anterior, a deținut funcția de director interimar al întreprinderii de stat „Poșta Moldovei”.
Viorel Bostan, rectorul Universității Tehnice a Moldovei, a fost al 17-lea pe lista PAS la alegerile parlamentare din 28 septembrie. Bostan a declarat anterior că a decis să candideze pentru a-și aduce contribuția la asigurarea faptului că formațiunile pro-europene vor câștiga cursa electorală.
Nicolae Drăgănel a fost al 40-lea pe lista PAS. Este istoric de profesie. În prezent deține funcția de președinte al raionului Călărași.
***
Anterior, opt deputați ai formațiunii de guvernământ PAS au demisionat. Cinci parlamentari – Vladimir Bolea, Mihai Popșoi, Ludmila Catlabuga, Dan Perciun și Emil Ceban – au renunțat la mandat după ce au devenit membri ai cabinetului condus de prim-ministrul Alexandru Munteanu. Totodată, Dorin Recean și Artur Mija și-au depus demisiile după ce au anunțat că se retrag din politică, iar Nicu Popescu a demisionat după ce a fost numit emisar special al președintelui Republicii Moldova pentru afaceri europene și parteneriate strategice.
Ulterior, pe 6 noiembrie, Curtea Constituțională a validat mandatele a opt candidați supleanți de pe lista PAS: Igor Talmazan, Valeriu Carțîn, Angela Munteanu-Pojoga, Gheorghe Ichim, Veronica Briceag, Veronica Cupcea, Alexandru Trubca și Liliana Grosu.
Conform Legii privind statutul deputatului în Parlament, mandatul vacant este atribuit supleantului imediat următor de pe listă, iar Curtea Constituțională decide validarea sau nevalidarea acestuia în cazul constatării unor încălcări ale legislației electorale.
Igor Dodon, liderul socialiștilor și președintele fracțiunii PSRM în Parlament, cere dovezi privind presupusele încălcări comise de Centrul Rus de Știință și Cultură, pe care Guvernul intenționează să-l închidă. Dodon susține că decizia ar fi una motivată politic. Ministrul Culturii, Cristian Jardan, declară, în replică, că instituția pe care o conduce nu are competențe de control asupra Centrului, întrucât între cele două instituții „nu există nicio colaborare”.
„Dacă sunt astfel de probe, rugăm să fie prezentate, pentru că, într-adevăr, dacă cineva se ocupă cu acțiuni care contravin legislației Republicii Moldova, trebuie să le cunoaștem”, a declarat Dodon.
În replică, ministrul Culturii a anunțat că instituția pe care o conduce nu are „nicio colaborare” cu Centrul Rus. Oficialul a adaugă că acordul bilateral cu Rusia, care urmează să fie denunțat, este folosit pentru promovarea unor „narațiuni distorsionate” și reprezintă un risc pentru „securitatea informațională a Republicii Moldova”.
„Ministerul Culturii nu este un agent constatator, nu poate evalua activitatea acestui centru din simplu fapt că el funcționează în baza acestui acord. Noi nu avem nicio colaborare cu acest centru, nu cunoaștem exact cu ce se ocupă decât prin comunicarea publică pe care o face acest centru. Menționez, de la înființarea Ministerului, în 2021, noi nu am avut nicio propunere de colaborare, de cooperare, de organizare a unor evenimente în comun așa cum se întâmplă cu celelalte centre active în Moldova cu care avem relații foarte bune. Prin statutul acestui centru nu putem monitoriza exact cu ce se ocupă, dar din activitatea de comunicare publică. Considerăm că sunt toate premisele pentru ca acest centru să poată desfășura aceste acțiuni”, a explicat Jardan.
Dodon a anunțat în acest context că PSRM nu va susține denunțarea acordului dintre Guvernul Republicii Moldova și cel al Federației Ruse privind activitatea centrelor culturale. Potrivit lui, decizia ar fi una „politică”.
Amintim, acordul a fost semnat în anul 1998, la Moscova și a intrat în vigoare în iulie 2001. În baza documentului, Federația Rusă a deschis la Chișinău, în 2009, Centrul Cultural Rus. De la momentul ratificării Acordului, Republica Moldova nu a instituit un Centru cultural în Federația Rusă.
În prezent, Centrul Cultural Rus se află sub administrarea directă a Ambasadei Federației Ruse la Chișinău și este finanțat de către Agenția Rusă Rossotrudnicestvo, instituție aflată în subordinea directă a președinției ruse. Aceasta a fost introdusă în sancțiuni internaționale, fiind calificată de UE drept „principala agenție de stat care proiectează puterea soft a Kremlinului și influența sa hibridă, inclusiv promovarea așa-numitului concept «Russkiy Mir»”.
Denunțarea Acordului a fost inițiată în februarie 2025, la solicitarea Ministerului Afacerilor Externe, în urma unei grave încălcări a spațiului aerian al Republicii Moldova de către drone rusești. Pe 5 noiembrie, Cabinetul de miniștri a aprobat proiectul de lege care prevede denunțarea acordului. În reacție, Ambasada Rusiei la Chișinău a numit hotărârea „greșită” și a spus că Centrul își desfășoară activitatea „în conformitate cu legislația locală”.
În ședința din 12 noiembrie, Comisia pentru politică externă a decis să propună plenului Parlamentului denunțarea Acordului cu Rusia privind înființarea și funcționarea centrelor culturale.
Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.
Vreți să susțineți ceea ce facem?
Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.
Guvernul Republicii Moldova a denunțat ultimul dintre cele zece acorduri existente în domeniul energetic cu statele Comunității Statelor Independente (CSI), încheind astfel procesul de retragere din toate angajamentele care vizau cooperarea energetică în cadrul CSI. Informația a fost comunicată de Ministerul Energiei, care a precizat că ultimul document denunțat se referă la utilizarea gazelor naturale comprimate drept combustibil pentru mijloacele de transport auto, semnat la Minsk în anul 1995.
Potrivit Ministerului Energiei, cele zece acorduri vizau diferite segmente ale sectorului energetic.
„Șase dintre aceste documente, dedicate domeniului electroenergetic, vizau cooperarea tehnică cu CSI, funcționarea în paralel a sistemelor electroenergetice, tranzitul de energie electrică și stabilirea unor proceduri comune de operare a sistemelor. Aceste documente și-au pierdut relevanța odată cu sincronizarea, în anul 2022, a sistemului electroenergetic național cu rețeaua continentală europeană ENTSO-E. În urma acestei sincronizări, sistemul energetic național a fost deconectat de la rețeaua unificată a CSI (UPS/IPS) și operează în conformitate cu normele și standardele europene”, a precizat instituția.
Ministerul a adăugat că alte trei acorduri vizau sectorul gazelor naturale și al produselor petroliere, inclusiv tranzitul de gaze naturale, petrol și produse petroliere, precum și utilizarea gazului natural comprimat în transport. „Denunțarea acestor documente a fost justificată și necesară în contextul reorientării Republicii Moldova către piața energetică europeană, după eliminarea dependenței de resursele energetice rusești și trecerea la procurarea gazelor de pe bursele europene”, a adăugat ministerul.
Potrivit instituției, unul dintre acorduri se referea și la tranzitul de petrol și produse petroliere prin conducte magistrale. „Acesta a fost considerat irelevant, întrucât pe teritoriul Republicii Moldova nu există conducte de transport al produselor petroliere, iar participarea țării în cadrul acordului avea doar un caracter formal”, a declarat ministerul.
Conform autorităților, până în prezent, Republica Moldova a denunțat în total 64 de acorduri semnate în cadrul Comunității Statelor Independente, care „fie nu mai corespundeau realităților actuale, fie nu aduceau beneficii directe cetățenilor”.
Menționăm că, pe 12 noiembrie, Guvernul a votat denunțarea în total a șapte acorduri semnate anterior în cadrul CSI, care vizează cooperarea în chimie și petrochimie; utilizarea gazelor naturale comprimate ca combustibil pentru transport; ecologia și protecția mediului; transporturile militare; călătoriile fără vize; impozitele indirecte la export și import; și îmbunătățirea plăților dintre organizațiile economice ale statelor membre CSI. Ministrul de Externe, Mihai Popșoi, a declarat că prin denunțarea acordului privind călătoriile fără vize „nu se schimbă absolut nimic pentru cetățenii noștri, decât pentru două state – Kârgâzstan și Tadjikistan”. „Cu ele nu avem acorduri bilaterale, de aceea cetățenii țărilor respective nu vor putea veni la noi fără vize și, respectiv, cetățenii noștri nu vor putea merge în cele două state fără vize”, a precizat oficialul.
După pronunțarea sentinței în cazul bașcanei Găgăuziei, Evghenia Guțul, apropiată oligarhului fugar Ilan Șor, protestele anunțate nu au mai avut loc. Dimpotrivă, mobilizarea stradală a scăzut vizibil, iar președintele Adunării Populare a Găgăuziei, Dmitri Constantinov – acuzat anterior de legături cu Șor – și-a schimbat brusc discursul. Ce s-a schimbat în Găgăuzia? Mai controlează Șor autonomia? Răspunsul la acestea, dar și alte întrebări – în analiza NM.
Factorul Constantinov
Pe 23 octombrie, șeful Serviciului de Informații și Securitate (SIS) al Republicii Moldova, Alexandru Musteața, a efectuat o vizită la Comrat, unde s-a întâlnit cu președintele Adunării Populare a Găgăuziei (APG), Dmitri Constantinov. După întrevedere, Constantinov a făcut o scurtă declarație de presă în care a vorbit despre importanța dezvoltării dialogului dintre Comrat și Chișinău. „Vom acționa la fel ca majoritatea cetățenilor. Găgăuzia votează puțin altfel, dar asta nu înseamnă că vom alege o altă cale. În orice caz, vom lucra împreună cu toți locuitorii republicii noastre”, a spus el. Aceste declarații contrastau brusc cu mesajele pe care le promova anterior.
enews.md
În primăvara anului 2023, la alegerile pentru funcția de bașcan al Găgăuziei a câștigat candidata susținută de Ilan Șor — Evghenia Guțul. Până la această campanie, ea nu participase în viața politică a autonomiei și era aproape necunoscută publicului. Pentru victoria ei a lucrat întreaga mașină de propagandă a partidului „Șor”, declarat ulterior neconstituțional: însuși Ilan Șor apărea la televizor, iar deputații partidului organizau întâlniri cu alegătorii în numele lui Guțul. Echipa lui Șor este acuzată și de cumpărarea alegătorilor. Guțul este învinuită în două dosare penale, dintre care unul, privind finanțarea ilegală a campaniei sale electorale, nu a fost încă finalizat.
фото: laf.md
Constantinov, care la alegeri l-a susținut pe un alt candidat, Dmitrii Croitor, s-a alăturat rapid grupului de sprijin al noii bașcane, Evghenia Guțul, după victoria acesteia. Mai mult, el chiar a efectuat o vizită în Israel pentru a se întâlni cu Ilan Șor – întâlnire anunțată pe paginile oficiale ale Adunării Populare ca o vizită de lucru „obișnuită”.
Acum, însă, Constantinov declară în emisiuni TV că a mers la Șor fiindcă a înțeles: Guțul „u este o figură independentă, iar „centrul de luare a deciziilor – este în Israel”. Totuși, lucrurile nu s-au limitat cu o singură deplasare. Constantinov a participat la congresele blocului lui Șor „Victorie”, la evenimentele publice ale echipei Evgheniei Guțul și a lansat critici dure la adresa Chișinăului: a acuzat autoritățile centrale de presiuni și a amenințat cu un „răspuns dur din partea Comratului”.
Relațiile dintre Constantinov și Ilan Șor au fost mereu marcate de dezechilibru. După ce noul bașcan intră în funcție, acesta trebuie să prezinte echipa Comitetului executiv. În cazul Evgheniei Guțul, componența executivului a fost anunțată prin videoconferință chiar de Ilan Șor. Constantinov a refuzat însă să aprobe lista propusă. În consecință, lista a trebuit modificată de mai multe ori, până când Adunarea Populară, condusă de el, a aprobat noul executiv local.
Jurnalista și fosta deputată APG, Ecaterina Jekova, a declarat într-un interviu pentru NM că retorica lui Constantinov nu este un indicator: „El joacă nu doar jocurile lui Șor, ci și unele jocuri de ale sale”.
Виталий Шмаков / NewsMaker
Analistul politic Alexei Tulbure consideră că schimbarea actuală de retorică a lui Dmitri Constantinov este una semnificativă — mai ales având în vedere că a urmat vizitei șefului SIS. „Constantinov este o persoană destul de vulnerabilă. Se pare că directorul SIS a găsit argumente suficient de convingătoare pentru a-l determina pe președintele Adunării Populare să-și schimbe retorica și direcția”, a declarat Tulbure.
Ce s-a schimbat în autonomie
Pe lângă schimbarea de retorică a lui Constantinov, în Găgăuzia s-a redus vizibil și activitatea activiștilor asociați cu Ilan Șor. Promisiunile de a „apăra bașcanul până la capăt”, făcute după pronunțarea sentinței, s-au transformat într-un recul al protestelor. Evghenia Guțul a fost condamnată la șapte ani de închisoare într-un penitenciar de tip semiînchis, în dosarul privind finanțarea ilegală a partidului. Hotărârea este examinată în prezent de Curtea de Apel Chișinău. Totuși, contrar așteptărilor, Găgăuzia nu s-a mobilizat masiv – acțiunile organizate de echipa lui Șor au devenit rare și adună tot mai puțini participanți.
Un exemplu grăitor este chiar prima zi după pronunțarea sentinței. Nu a avut loc niciun protest. În sediul Comitetului executiv s-a desfășurat o ședință a Adunării Populare, iar acțiunea anunțată a adunat doar câteva zeci de persoane, care nici măcar nu au început un protest propriu-zis.
Deputatul APG Alexandr Tarnavschi explică scăderea activității nu doar prin condamnarea lui Guțul, ci și prin rezultatele recente ale alegerilor parlamentare: „Au pierdut. Iată și s-au ascuns”.
NewsMaker/Галина Васильева
Totuși, cea mai importantă schimbare pare a fi reluarea dialogului cu Chișinăul. Platforma formală pentru acest dialog este grupul parlamentar mixt, în cadrul căruia deputații Parlamentului și cei ai Adunării Populare colaborează. În toamna anului 2023, APG a suspendat unilateral activitatea grupului. Tarnavschi este convins că decizia a fost luată sub influența lui Șor: „Atunci, deputații parlamentari din fracțiunea lui au fost primii care au părăsit grupul”.
Acum, însă, Constantinov a decis, printr-o dispoziție personală, să restabilească activitatea grupului, modificându-i complet componența. Tarnavschi consideră acest pas juridic incorect: „Activitatea a fost suspendată prin votul Adunării Populare. Pentru a o relua, era nevoie de un nou vot și abia apoi se putea schimba componența nominală”.
Șansă pentru o „încălzire” a relațiilor?
Alexei Tulbure consideră că există, într-adevăr, șanse reale pentru o „încălzire” a relațiilor dintre Chișinău și Comrat. Potrivit lui, nu întreaga putere din autonomie s-a aflat sub influența lui Ilan Șor. „Există autorități locale, primari care sunt mereu deschiși dialogului. Există și mediul de afaceri, care este foarte departe de agenda promovată de Șor”, explică expertul. Acesta adaugă că și la Chișinău există voință politică pentru relansarea dialogului — mai ales din partea noului prim-ministru Alexandru Munțeanu, pe care îl descrie drept „un om al compromisului” și „un om dispus să discute chiar și cu cei cu care e greu să o faci”.
Tudor Mardei | NewsMaker
Tulbure consideră că Chișinăul trebuie să-și asume cea mai mare parte a responsabilității pentru restabilirea încrederii. „Chișinăul trebuie să meargă cu un mesaj deschis către Găgăuzia: «Suntem o singură națiune și nu îi privim pe găgăuzi ca pe ceva separat de întreaga Moldovă. Găgăuzii sunt parte a poporului moldovenesc». Chișinăul trebuie să repete asta constant, pentru a înlătura frustrările. La ei trebuie să apară încrederea”.
Tarnavschi consideră, de asemenea, că în noul parlament sunt oameni gata să lucreze la dialog — și din partea puterii, și din partea opoziției. „Există Larisa Voloh de la PAS, care deja a fost în grupul de lucru. Există Alexandr Stoianoglo din opoziție, el este chiar din Găgăuzia și înțelege perfect toate mecanismele”.
Însă Tarnavschi pune o mai mare responsabilitate pe Comrat: „Trebuie să se lepede complet de Șor. Să recunoască greșelile și să construiască mai departe dialogul”.
Deocamdată, potrivit lui Tarnavschi, este prea devreme să vorbim despre vreo „deșorizare”. „Nu am auzit niciodată de la Constantinov că a comis o greșeală atunci când s-a apropiat de Șor”, spune deputatul. În autonomie continuă să lucreze comitetul executiv, convenit cu Ilan Șor. Despre faptul că procesul de „deșorizare” nici măcar nu a început încă vorbește și Ecaterina Jekova.
Imagine simbol
Alexei Tulbure consideră însă că există schimbări, iar situația s-ar putea schimba definitiv după alegeri.
Găgăuzia se pregătește să se realeagă?
Mandatul actualei componențe a Adunării Populare a Găgăuziei expiră pe 12 noiembrie, însă data noilor alegeri nu a fost stabilită, deoarece chiar APG a decis anterior desființarea Comisiei Electorale Centrale. Ajunși într-un impas electoral, deputații încearcă să găsească o soluție. Vicepreședintele Gheorghi Leiciu propune crearea unei CEC temporare care să organizeze scrutinul. Alexandr Tarnavschi califică această idee drept „echilibristică juridică” și consideră că decizia de dizolvare a CEC-ului trebuie anulată. După 12 noiembrie, problema legalității deciziilor luate de APG va deveni una critică, iar deputații mai au doar câteva zile pentru a remedia situația.
NewsMaker
Pe lângă alegerile în APG, autonomia, cel mai probabil, va trebui să aleagă și un nou bașcan. Dacă Curtea de Apel va confirma sentința, Guțul va fi lipsită de funcție: infracțiunea, confirmată printr-o hotărâre judecătorească, constituie temei pentru demitere. În decurs de 90 de zile după demitere trebuie să aibă loc alegeri noi. După decizia definitivă a instanței, Adunarea Populară este obligată să stabilească data votării.
Ecaterina Jekova este sigură că nu vor fi schimbări, dacă la putere vor rămâne aceiași oameni, în special cei aflați în legătură cu Șor. „Este necesar un anumit mecanism care să scoată oameni cu o asemenea reputație din politică”, consideră fosta deputată.
Alexei Tulbure vede o șansă la curățare. „În Găgăuzia există o societate destul de patriarhală, iar oamenii sunt înclinați să repete narațiunile puterii. Dar când vor începe să aibă loc schimbări, se va schimba și comportamentul politic al populației”, spune el. Expertul punctează: este deosebit de important ca din politica găgăuză să fie eliminate elementele de cumpărare a voturilor și falsificările. Doar în acest caz, Găgăuzia va avea o șansă la o conducere cu adevărat independentă a autonomiei.
Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.
Vreți să susțineți ceea ce facem?
Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.
În spațiul public este discutat un raport al Serviciului de Informații și Securitate (SIS) din 2023, în care este menționată, printre altele, o firmă administrată de deputata PAS Maria Acbaș. Subiectul a fost mediatizat pe 11 noiembrie de canale de Telegram și site-uri. În aceeași zi, deputatul „Democrația Acasă”, Vasile Costiuc, a declarat, cu referire la raport, că „banii lui Ilan Șor, veniți prin rețele rusești de influență, au ajuns inclusiv la firma administrată de actuala deputată”. Pentru Ziarul de Gardă, Acbaș a calificat drept „o acuzație absolut nefondată” declarația lui Costiuc și a explicat cum au ajuns cei aproape 20 de mii de euro pe contul firmei și ulterior au fost înlăturați.
Deputatul „Democrația Acasă”, Vasile Costiuc, a declarat, făcând referire la raportul SIS, că „banii lui Ilan Șor, veniți prin rețele rusești de influență, au ajuns și la „Doksancom” din Găgăuzia — firma administrată de actuala deputată PAS Maria Acbaș”. El a adăugat că firma „a fost beneficiar direct al transferurilor făcute de cetățeanul rus-israelian Igal Shved, persoană identificată ca intermediar al grupării lui Șor și al surselor financiare din Federația Rusă”. „Transferul de 19 779 euro a fost considerat fără justificare economică și avea, potrivit SIS, un singur scop: finanțarea ilegală a activităților politice legate de partidul „Șansă” și destabilizarea situației interne. Autoritățile au intervenit și banii au fost blocați, dar întrebarea rămâne: Cum se face că o firmă condusă de o actuală deputată PAS a apărut într-un raport SIS privind finanțări ilegale din Rusia?”, a mai spus Costiuc în seara zilei de 11 noiembrie.
Ce arată raportul SIS
Documentul, adus în atenția publică în noiembrie 2025, datează din noiembrie 2023 și este semnat de directorul SIS, Alexandru Musteața. În document sunt prezentate date colectate de SIS „orientate la identificarea, prevenirea şi contracararea pericolelor deosebite pentru securitatea statului”, care „atestă atingerea unui nivel fără precedent a intensităţii acţiunilor și faptelor săvârşite de un actor statal străin – Federaţia Rusă – orientate la ancorarea statului nostru, Republica Moldova, în spaţiul său de influenţă”.
În raport se menționează că „a fost deconspirată o operațiune masivă de influențare a proceselor electorale, în special prin finanțare tenebră a campaniei electorale a Partidul Politic „ȘANSĂ”, valoarea căreia depășește suma de 90.000.000 lei” și că „în sensul promovării electorale, exponenții Partidul Politic „ȘANSĂ” au aplicat mai multe scheme financiare de transfer pentru a.n. „proiecte sociale” sau „proiecte de infrastructură” promovat în raioanele și localitățile țării, a.n. proiect/program „satul moldovenesc” și altele, cu implicarea cetățeanul Federației Ruse și al Israelului SHVED Igal /Igor”.
Potrivit documentului, „suma finanţărilor prezumate a fi transferate de la „sponsorul” SHVED Igal /Igor, este de 1 032 737 Euro și 280 000 USD”. „Mijloacele bănești din conturile lui SHVED Igal /Igor deținute în Kazahstan, provin din Federația Rusă, de la de la cetățeanul Republicii Moldova și al Federației Ruse Victor GUȚULEAC, d.n. 07.01.1984 – care are conexiuni strânse cu Ilan ȘOR şi cu un oligarh din Federația Rusă”, se mai declara în raport.
Conform documentului, mai mulți producători agricoli au fost printre cei care au beneficiat de „transferuri suspecte de la SHVED Igal/ Igor”. Printre aceștia figurează și firma „Doksancom”, care, potrivit documentului, a primit 19.779 de euro.
Reacția deputatei
Pentru Ziarul de Gardă, deputata PAS, Maria Acbaș a declarat că nu știe cine sunt Igor Shved sau Victor Guțuleac.
„Domnul deputat (nota red. Costiuc) a lansat o acuzație absolut nefondată, precum că am fi primit bani de la Șor. Comitetul Executiv al Găgăuziei a întocmit liste de terenuri agricole care au suferit din cauza secetei. Firma noastră a depus și ea documente la Comitet în legătură cu seceta. Nouă ni s-a spus de la Comitet că va fi un ajutor, dar a cui, a Comitetului Executiv sau a Adunării Populare a Găgăuziei, nu cunoșteam. De la noi s-au cerut date cu privire la pierderile din cauza secetei și noi le-am oferit. Presupun că în baza acestor informații oferite de fermieri, Comitetul a întocmit lista firmelor”, a explicat parlamentara.
Ea a mai spus că, atunci, au fost prevenite băncile pentru a nu primi acești bani.
„Noi am prevenit băncile că nu dorim ca acești bani să se afle la noi pe conturi, dar au ajuns. Organele de drept au făcut și o investigație la acest subiect și au primit explicații de la noi, fermierii, care am fost ostaticii acestei situații create de Comitetul Executiv. Suma (nota red. circa 20 de mii de euro) a venit pe cont, dar noi de acești bani nici nu ne-am atins. Atunci am înțeles că este un fel de înșelătorie, pentru că au apărut informații în spațiul public că banii sunt de la Șor. Și băncile au spus că tranzacțiile sunt dubioase”, a declarat Maria Acbaș.
Ulterior, potrivit deputatei, „banii de pe cont au fost înlăturați de către bancă”. „În legătură cu toată această situație eu am depus mărturii la Centrul Național Anticorupție. Toți fermierii care erau în lista Comitetului Executiv al Găgăuziei în legătură cu seceta au depus mărturii. Numele lui Igor Shved l-am auzit la CNA. Ce au făcut mai departe organele de drept nu cunosc”, a declarat Maria Acbaș pentru sursa citată.
Solicitați de NewsMaker, reprezentanții PAS au declarat că urmează să vină în curând cu o reacție.
***
Potrivit Ziarul de Gardă, „Doksancom” SRL gestionează o fermă de prăsilă de bovine, având peste 800 vaci de rasă Holstein este în proprietatea Mariei Acbaş. „Doksancom” SRL deține „fabrica Oloi Pak” SRL, care comercializează produse lactate sub brandul „Sana”.
Amintim că decizia antreprenoarei Maria Acbaș din Comrat de a candida pe listele PAS la alegerile parlamentare din septembrie a stârnit un val de reacții. Criticile au apărut mai ales în contextul în care, la scrutinul parlamentar din 2021, Acbaș a candidat pentru un mandat de deputat pe listele Partidului „Congresul Civic”, formațiune condusă de fostul deputat comunist Mark Tkaciuk. Aici mai multe detalii.
