Marina Tauber

Banii din Rusia pentru protestatari au ajuns în buzunarul lui Tauber? Mărturii din sala de judecată

FSB-ul rus o suspectează pe Marina Tauber și pe alți lideri ai Blocului „Victorie” de delapidarea a milioane de dolari alocați de Moscova pentru destabilizarea situației din Republica Moldova, potrivit unei investigații publicate de portalul Deschide.md pe 9 septembrie. În acest context, NM amintește declarațiile martorilor și materialele din dosarul penal al bașcanei Găgăuziei, Evghenia Guțul, referitoare la finanțarea ilegală a Partidului „Șor”, declarat neconstituțional. În cadrul ședințelor de judecată, procurorii au prezentat multiple probe: participanții la proteste se plângeau că erau plătiți mai puțin decât le-a fost promis, că banii întârziau sau că nu ajungeau deloc la ei.

Tauber își însușea banii Kremlinului?

Potrivit jurnaliștilor, numai în anul 2023 au dispărut aproximativ 10 milioane de dolari. Investigația arată că, în ultimii ani, erau deturnați în jur de 70% din banii care veneau din Rusia și Israel. În consecință, protestatarii de rând primeau doar 700–800 de lei pe zi, în locul celor 300 de dolari promiși (echivalentul a circa 5 mii de lei).

La indicația Moscovei, oligarhul fugar Ilan Șor a fost nevoit să creeze un serviciu intern de securitate pentru investigarea delapidărilor. Acesta a fost condus de fostul polițist Vladimir Cioban. În raportul pe care l-a pregătit pentru un înalt funcționar al Direcției a 5-a a FSB, Mihail Polzikov, se precizează că în spatele delapidărilor sistematice se află cea mai apropiată aliată a lui Șor — deputata Marina Tauber, sprijinită de 61 de conducători ai organizațiilor raionale.

În raportul său, Cioban propunea limitarea rolului Marinei Tauber în distribuirea finanțelor și „neutralizarea” celor mai problematici lideri prin transmiterea materialelor compromițătoare organelor de drept moldovenești. Conform planului său, arestările puteau fi folosite în presa controlată: figuranții să fie prezentați drept „victime ale regimului” și concomitent să fie îndepărtați de la fluxurile financiare.

UPDATE

Reacția lui Vladimir Cioban

Întreabă-un comentariu pentru Jurnal TV, fostul polițist Vladimir Cioban a declarat că afirmațiile din investigația publicată de portalul Deschide.md, potrivit cărora, ar fi fost numit la conducerea departamentului de Securitate al unei formațiuni afiliate lui Ilan Șor și ar fi raportat totul direct către FSB, sunt false. El precizează că s-a retras din activitate în 2016, după 25 de ani în Ministerul de Interne, unde a condus Direcția nr. 4 a Inspectoratului General de Poliție, și susține că a avut mereu o reputație ireproșabilă.

„Am fost inițiatorul şi autorul mai multor amendamente la legi votate în Parlamentul Republicii Moldova. Am prezidat şedințe internaționale sub egida OSCE. Am colaborat cu multe instituții internaționale și europene de aplicare a legii şi combaterea drogurilor, cum ar fi INTERPOL. În toți anii de activitate în serviciul public nu am fost niciodată atras la răspundere şi, desigur, nu am fost niciodată atras la răspundere penală. Am o reputație ireproșabilă. Acuzațiile sunt neadevărate”, a menționat Cioban.

„Au fost discuții interne și nemulțumiri că unele sume nu au ajuns”

În sentința pronunțată pe 5 august de Judecătoria sectorului Buiucani în cazul Evgheniei Guțul sunt incluse și mărturiile Cristinei Gălescu, fostă șefă a departamentului de planificare, monitorizare și control al Partidului „Șor”. Aceasta a vorbit despre plângerile formulate de președinții organizațiilor teritoriale:

„În perioada august 2022 până pe 2 noiembrie 2022 despre plăți nu se comunica, această temă era tabu pentru departamentul nostru. Totuși, între președinți se purtau discuții interne, unde cu nemulțumire se spunea că unele sume nu au parvenit. Personal, eu de la început opream asemenea discuții, spunând că departamentul nu este la curent și nu știe despre ce bani este vorba. Eu explicam că există un telefon intern, prin care se pot rezolva aceste întrebări, sunându-l pe domnul președinte”.

Alt martor, membru al partidului din anul 2016, Elena Vitinskaia, a declarat:

„Persoanele pe care le fotografiau [participanții la protest] nu știau dacă primeau sau nu remunerări. Certuri și scandaluri din cauza faptului că banii pentru protest nu au fost transmiși nu au existat, pentru că ei înțelegeau că aceasta este o mulțumire. În ultimul timp era așa că banii nu se dădeau, dar ei [protestatarii] oricum veneau. Conducerea spunea că bani nu sunt, dar ei oricum veneau, pentru că, poate, cândva ceva li se va da”.

În sentință sunt menționate și mărturiile vicepreședintelui organizației teritoriale din Bălți, Vadim Țurcan:

„În toamna anului 2022, când Marina Tauber se afla în arest la domiciliu, ei discutau că trebuie să ia 40 000–50 000 de euro de la Damian Denis. Au vorbit la telefon cu Marina Tauber, iar aceasta le-a spus că a transmis banii lui Denis și că el trebuie să-i dea. Damian Denis atunci a întârziat, pentru că s-a întâmplat ceva cu mașina, dar apoi a transmis banii. […] Ei vorbeau dimineața, pentru că autobuzele deja așteptau, lui Denis i s-a întâmplat ceva cu mașina și Marina Tauber a spus că banii au fost transmiși și a întrebat de ce nu i-au adus”.

83 milioane de lei pentru trei luni

Plângerile au fost consemnate și în timpul interceptărilor membrilor partidului. Într-o înregistrare a convorbirii președintelui organizației teritoriale din Soroca, acesta recunoaște că era responsabil de primirea banilor de la gruparea criminală, de recrutarea oamenilor contra cost și de transportarea lor la protestele de la Chișinău din toamna anului 2022. În aceeași discuție este redată nemulțumirea participanților, care susțineau că au primit doar câte 350 de lei.

Plângeri similare au fost raportate și la Glodeni. Potrivit președintei organizației locale, Irina Dvorjanscaia, oamenii spuneau că au primit mai puțin de 400 de lei. În sentință sunt menționate cel puțin alte cinci episoade de acest fel.

Conform sentinței, în perioada 24 iulie – 16 octombrie 2022, Partidul „Șor” a cheltuit pentru organizarea protestelor aproximativ 83,3 milioane de lei. Suma a fost calculată în baza analizei datelor confiscate de la angajata departamentului partidului, Ala Beșleu, privind cheltuielile pentru nouă acțiuni de amploare. Acestea au inclus transportul, plățile către participanți (între 300 și 400 de lei de persoană), dar și costurile pentru hrană și apă.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Imagine simbol

Peste 1 000 de moldoveni au cerut explicații despre datele lor personale, după atacul cibernetic din octombrie. Statul a început să le răspundă 

Agenția de Guvernare Electronică (AGE) a început să transmită răspunsuri cetățenilor care au solicitat să afle dacă datele lor personale au fost accesate neautorizat în urma atacului cibernetic asupra sistemelor guvernamentale din octombrie 2026. Instituția a anunțat vineri, 20 noiembrie, că a recepționat peste 1 000 de cereri și că expediază răspunsurile treptat.

Potrivit AGE, răspunsurile sunt transmise persoanelor care au depus cereri prin platforma edemocratie.gov.md, prin e-mail sau direct la sediul instituției. Informațiile sunt expediate la adresa indicată de solicitant, după verificarea identității acestuia, pentru a asigura confidențialitatea datelor personale.

Cetățenii sunt informați în ordinea înregistrării solicitărilor și în termenele prevăzute de lege. Răspunsurile precizează dacă au fost identificate accesări neautorizate ale datelor personale, ce informații au fost accesate pentru validare și ce categorii de date au fost transmise.

„În paralel, AGE dezvoltă o funcționalitate în aplicația EVO și în cabinetul personal de pe portalul evo.gov.md, prin care fiecare persoană va putea afla dacă datele sale au fost accesate neautorizat și ce seturi de date au fost vizate. Persoanele identificate ca fiind afectate vor primi notificări în cabinetul personal din portalul EVO și în aplicația EVO. Utilizatorii care dețin o semnătură electronică vor putea să se autentifice și să acceseze aceste notificări în mediul securizat al EVO”, a mai anunțat Agenția pentru Guvernare Electronică.

Lansarea acesteia este planificată pentru 27 noiembrie.

AGE a mai precizat că accesarea neautorizată a datelor nu înseamnă că acestea au fost și modificate sau alterate. Potrivit instituției, verificările efectuate până în prezent nu au identificat modificări ale datelor cetățenilor în registrele de stat examinate, ca urmare a atacului cibernetic.

Totodată, AGE a recomandat cetățenilor să fie atenți la apelurile și mesajele neașteptate, să nu divulge parole, coduri de autentificare sau datele de securitate ale cardurilor și să nu aprobe autentificări ori semnături electronice pe care nu le-au inițiat.

Oamenii sunt îndemnați să verifice periodic tranzacțiile bancare, să utilizeze parole distincte pentru conturile importante și să sesizeze poliția sau banca în cazul unor tentative de fraudă.

Amintim că în urma atacului cibernetic din octombrie asupra sistemelor publice au fost accesate datele personale ale circa 450 000 de cetățeni, față de 750 000, cât se estima inițial. Printre informațiile vizate se numără date de identificare, informații despre familie, sănătate, prestații sociale, venituri și bunuri.

Autoritățile dau asigurări că atacatorii nu au obținut acces la conturile bancare ale cetățenilor, însă au avertizat că informațiile extrase ar putea fi combinate și folosite în tentative de înșelăciune.

Pe 30 octombrie, Procuratura Generală a precizat pentru NM că pe caz a fost pornită o urmărire penală, în baza bănuielii rezonabile de încălcare a inviolabilității vieții private și divulgare a datelor urmăririi penale.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: