Marina Tauber

Banii din Rusia pentru protestatari au ajuns în buzunarul lui Tauber? Mărturii din sala de judecată

FSB-ul rus o suspectează pe Marina Tauber și pe alți lideri ai Blocului „Victorie” de delapidarea a milioane de dolari alocați de Moscova pentru destabilizarea situației din Republica Moldova, potrivit unei investigații publicate de portalul Deschide.md pe 9 septembrie. În acest context, NM amintește declarațiile martorilor și materialele din dosarul penal al bașcanei Găgăuziei, Evghenia Guțul, referitoare la finanțarea ilegală a Partidului „Șor”, declarat neconstituțional. În cadrul ședințelor de judecată, procurorii au prezentat multiple probe: participanții la proteste se plângeau că erau plătiți mai puțin decât le-a fost promis, că banii întârziau sau că nu ajungeau deloc la ei.

Tauber își însușea banii Kremlinului?

Potrivit jurnaliștilor, numai în anul 2023 au dispărut aproximativ 10 milioane de dolari. Investigația arată că, în ultimii ani, erau deturnați în jur de 70% din banii care veneau din Rusia și Israel. În consecință, protestatarii de rând primeau doar 700–800 de lei pe zi, în locul celor 300 de dolari promiși (echivalentul a circa 5 mii de lei).

La indicația Moscovei, oligarhul fugar Ilan Șor a fost nevoit să creeze un serviciu intern de securitate pentru investigarea delapidărilor. Acesta a fost condus de fostul polițist Vladimir Cioban. În raportul pe care l-a pregătit pentru un înalt funcționar al Direcției a 5-a a FSB, Mihail Polzikov, se precizează că în spatele delapidărilor sistematice se află cea mai apropiată aliată a lui Șor — deputata Marina Tauber, sprijinită de 61 de conducători ai organizațiilor raionale.

În raportul său, Cioban propunea limitarea rolului Marinei Tauber în distribuirea finanțelor și „neutralizarea” celor mai problematici lideri prin transmiterea materialelor compromițătoare organelor de drept moldovenești. Conform planului său, arestările puteau fi folosite în presa controlată: figuranții să fie prezentați drept „victime ale regimului” și concomitent să fie îndepărtați de la fluxurile financiare.

UPDATE

Reacția lui Vladimir Cioban

Întreabă-un comentariu pentru Jurnal TV, fostul polițist Vladimir Cioban a declarat că afirmațiile din investigația publicată de portalul Deschide.md, potrivit cărora, ar fi fost numit la conducerea departamentului de Securitate al unei formațiuni afiliate lui Ilan Șor și ar fi raportat totul direct către FSB, sunt false. El precizează că s-a retras din activitate în 2016, după 25 de ani în Ministerul de Interne, unde a condus Direcția nr. 4 a Inspectoratului General de Poliție, și susține că a avut mereu o reputație ireproșabilă.

Am fost inițiatorul şi autorul mai multor amendamente la legi votate în Parlamentul Republicii Moldova. Am prezidat şedințe internaționale sub egida OSCE. Am colaborat cu multe instituții internaționale și europene de aplicare a legii şi combaterea drogurilor, cum ar fi INTERPOL. În toți anii de activitate în serviciul public nu am fost niciodată atras la răspundere şi, desigur, nu am fost niciodată atras la răspundere penală. Am o reputație ireproșabilă. Acuzațiile sunt neadevărate”, a menționat Cioban.

„Au fost discuții interne și nemulțumiri că unele sume nu au ajuns”

În sentința pronunțată pe 5 august de Judecătoria sectorului Buiucani în cazul Evgheniei Guțul sunt incluse și mărturiile Cristinei Gălescu, fostă șefă a departamentului de planificare, monitorizare și control al Partidului „Șor”. Aceasta a vorbit despre plângerile formulate de președinții organizațiilor teritoriale:

„În perioada august 2022 până pe 2 noiembrie 2022 despre plăți nu se comunica, această temă era tabu pentru departamentul nostru. Totuși, între președinți se purtau discuții interne, unde cu nemulțumire se spunea că unele sume nu au parvenit. Personal, eu de la început opream asemenea discuții, spunând că departamentul nu este la curent și nu știe despre ce bani este vorba. Eu explicam că există un telefon intern, prin care se pot rezolva aceste întrebări, sunându-l pe domnul președinte”.

Alt martor, membru al partidului din anul 2016, Elena Vitinskaia, a declarat:

„Persoanele pe care le fotografiau [participanții la protest] nu știau dacă primeau sau nu remunerări. Certuri și scandaluri din cauza faptului că banii pentru protest nu au fost transmiși nu au existat, pentru că ei înțelegeau că aceasta este o mulțumire. În ultimul timp era așa că banii nu se dădeau, dar ei [protestatarii] oricum veneau. Conducerea spunea că bani nu sunt, dar ei oricum veneau, pentru că, poate, cândva ceva li se va da”.

În sentință sunt menționate și mărturiile vicepreședintelui organizației teritoriale din Bălți, Vadim Țurcan:

„În toamna anului 2022, când Marina Tauber se afla în arest la domiciliu, ei discutau că trebuie să ia 40 000–50 000 de euro de la Damian Denis. Au vorbit la telefon cu Marina Tauber, iar aceasta le-a spus că a transmis banii lui Denis și că el trebuie să-i dea. Damian Denis atunci a întârziat, pentru că s-a întâmplat ceva cu mașina, dar apoi a transmis banii. […] Ei vorbeau dimineața, pentru că autobuzele deja așteptau, lui Denis i s-a întâmplat ceva cu mașina și Marina Tauber a spus că banii au fost transmiși și a întrebat de ce nu i-au adus”.

83 milioane de lei pentru trei luni

Plângerile au fost consemnate și în timpul interceptărilor membrilor partidului. Într-o înregistrare a convorbirii președintelui organizației teritoriale din Soroca, acesta recunoaște că era responsabil de primirea banilor de la gruparea criminală, de recrutarea oamenilor contra cost și de transportarea lor la protestele de la Chișinău din toamna anului 2022. În aceeași discuție este redată nemulțumirea participanților, care susțineau că au primit doar câte 350 de lei.

Plângeri similare au fost raportate și la Glodeni. Potrivit președintei organizației locale, Irina Dvorjanscaia, oamenii spuneau că au primit mai puțin de 400 de lei. În sentință sunt menționate cel puțin alte cinci episoade de acest fel.

Conform sentinței, în perioada 24 iulie – 16 octombrie 2022, Partidul „Șor” a cheltuit pentru organizarea protestelor aproximativ 83,3 milioane de lei. Suma a fost calculată în baza analizei datelor confiscate de la angajata departamentului partidului, Ala Beșleu, privind cheltuielile pentru nouă acțiuni de amploare. Acestea au inclus transportul, plățile către participanți (între 300 și 400 de lei de persoană), dar și costurile pentru hrană și apă.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

screenshot

„Să ne gândim că rudele noastre lucrează în alte țări”. Sandu, despre lucrătorii străini care vin în Moldova

Moldova are deficit de forță de muncă. Chiar dacă există oameni din alte țări decât UE care au venit să muncească, salariile nu sunt suficient de mari pentru a genera valuri de migrație. Declarațiile au fost făcute de președinta Maia Sandu, în contextul discuțiilor despre lucrătorii străini. Șefa statului a adăugat că autoritățile își doresc în primul rând ca moldovenii să lucreze acasă, însă acolo unde nu este suficientă forță de muncă, aceasta trebuie asigurată în mod controlat. „Trebuie să ne gândim că rudele noastre lucrează în alte țări și noi vrem să fie tratate cu respect, iar noi aici acasă nu putem să dăm dovadă de puțină atitudine pozitivă și corectă”, a adăugat șefa statului.

„Avem deficit de forță de muncă în R. Moldova, deci asta este clar. (…) Acum, forță de muncă există, dar ea nu e interesată dintr-un motiv sau altul, pentru că salariile nu sunt suficient de mari, pe potriva așteptărilor lor sau, mă rog, din alte motive”, a declarat șefa statului, la ediția din 30 mai a emisiunii sale online „Jurnal politic”. Maia Sandu a spus că „de la această discuție în care recunoaștem că avem un deficit de forță de muncă și până la a ne speria că vine un mare val de migranți peste R. Moldova, este o distanță foarte mare”.

Președinta a declarat că Moldova a deschis piața pentru cetățenii UE. „Și e normal să fie așa, pentru că sute de mii de moldoveni lucrează în Uniunea Europeană. (…) Ca moldovenii noștri să lucreze în Uniunea Europeană e ok, dar dacă să vrea să vină… și crede-mă că nu rup ușa cetățenii UE să vină să lucreze în R. Moldova”, a menționat șefa statului.

Maia Sandu a adăugat că „există și oameni din alte țări decât UE care au venit să muncească aici, dar asta nu înseamnă că e un proces necontrolat, că oricine din orice colț al lumii vine în R. Moldova să lucreze”. „Există proceduri, instituții ale statului care verifică foarte riguros. (…) Deci, nu există un pericol major și nici salariile în R. Moldova nu sunt atât de mari încât să vedem aceste valuri de migrații care vin pentru Moldova”, a declarat președinta.

Potrivit șefei statului, „pe de o parte trebuie să vedem cum reducem impedimentele ca mai mulți moldoveni să se angajeze”. „Sigur că noi ne dorim, în primul rând, moldovenii să lucreze, să aibă locuri de muncă aici, acasă. Dar acolo unde nu se rezolvă problema cu moldoveni cred că trebuie să, așa cum am zis, controlat, dar să putem să avem forță de muncă suficientă”, a spus Maia Sandu.

„Trebuie să ne gândim că rudele noastre lucrează în alte țări și noi vrem ca rudele noastre care lucrează peste hotare, pentru că avem un milion de oameni care lucrează peste hotare, să fie tratate cu respect, iar noi aici acasă nu putem să dăm dovadă de puțină atitudine pozitivă și corectă. Repet, oamenii aceștia nu sunt aici să ne ia nouă bucățica de pâine, ei muncesc pentru ceea ce obțin și, în multe cazuri, sunt de acord să lucreze pentru un salariu mai mic decât salariul pentru care suntem noi gata să lucrăm aici”, a conchis Maia Sandu.

***

Amintim că, pe 4 mai 2026, ministrul Dezvoltării Economice și Digitalizării, Eugen Osmochescu, declara că Republica Moldova este sub nivelul minim al productivității din Uniunea Europeană la toate capitolele. „Ca să ajungem la minimul productivității Uniunii Europene, noi avem nevoie de 300 de mii de oameni. (…) Eu personal, sunt de părere că trebuie să facem import de forțe de muncă”, adăuga oficialul. 

Ulterior, pentru NewsMaker, Osmochescu a spus că Moldova are nevoie de aproximativ 100 de mii de muncitori migranți.

Mai târziu, pe 20 mai, oficialul a declarat că nu a vorbit niciodată despre necesitatea de import a 300 de mii de oameni, ci de maximum posibil pe care țara îl poate include în cifrele sale – de circa 100 de mii. Ministrul a menționat că a venit cu precizări pentru a „liniști spiritele din Republica Moldova”, după ce a auzit mai multe discuții la acest subiect.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: