Marina Tauber

Banii din Rusia pentru protestatari au ajuns în buzunarul lui Tauber? Mărturii din sala de judecată

FSB-ul rus o suspectează pe Marina Tauber și pe alți lideri ai Blocului „Victorie” de delapidarea a milioane de dolari alocați de Moscova pentru destabilizarea situației din Republica Moldova, potrivit unei investigații publicate de portalul Deschide.md pe 9 septembrie. În acest context, NM amintește declarațiile martorilor și materialele din dosarul penal al bașcanei Găgăuziei, Evghenia Guțul, referitoare la finanțarea ilegală a Partidului „Șor”, declarat neconstituțional. În cadrul ședințelor de judecată, procurorii au prezentat multiple probe: participanții la proteste se plângeau că erau plătiți mai puțin decât le-a fost promis, că banii întârziau sau că nu ajungeau deloc la ei.

Tauber își însușea banii Kremlinului?

Potrivit jurnaliștilor, numai în anul 2023 au dispărut aproximativ 10 milioane de dolari. Investigația arată că, în ultimii ani, erau deturnați în jur de 70% din banii care veneau din Rusia și Israel. În consecință, protestatarii de rând primeau doar 700–800 de lei pe zi, în locul celor 300 de dolari promiși (echivalentul a circa 5 mii de lei).

La indicația Moscovei, oligarhul fugar Ilan Șor a fost nevoit să creeze un serviciu intern de securitate pentru investigarea delapidărilor. Acesta a fost condus de fostul polițist Vladimir Cioban. În raportul pe care l-a pregătit pentru un înalt funcționar al Direcției a 5-a a FSB, Mihail Polzikov, se precizează că în spatele delapidărilor sistematice se află cea mai apropiată aliată a lui Șor — deputata Marina Tauber, sprijinită de 61 de conducători ai organizațiilor raionale.

În raportul său, Cioban propunea limitarea rolului Marinei Tauber în distribuirea finanțelor și „neutralizarea” celor mai problematici lideri prin transmiterea materialelor compromițătoare organelor de drept moldovenești. Conform planului său, arestările puteau fi folosite în presa controlată: figuranții să fie prezentați drept „victime ale regimului” și concomitent să fie îndepărtați de la fluxurile financiare.

„Au fost discuții interne și nemulțumiri că unele sume nu au ajuns”

În sentința pronunțată pe 5 august de Judecătoria sectorului Buiucani în cazul Evgheniei Guțul sunt incluse și mărturiile Cristinei Gălescu, fostă șefă a departamentului de planificare, monitorizare și control al Partidului „Șor”. Aceasta a vorbit despre plângerile formulate de președinții organizațiilor teritoriale:

„În perioada august 2022 până pe 2 noiembrie 2022 despre plăți nu se comunica, această temă era tabu pentru departamentul nostru. Totuși, între președinți se purtau discuții interne, unde cu nemulțumire se spunea că unele sume nu au parvenit. Personal, eu de la început opream asemenea discuții, spunând că departamentul nu este la curent și nu știe despre ce bani este vorba. Eu explicam că există un telefon intern, prin care se pot rezolva aceste întrebări, sunându-l pe domnul președinte”.

Alt martor, membru al partidului din anul 2016, Elena Vitinskaia, a declarat:

„Persoanele pe care le fotografiau [participanții la protest] nu știau dacă primeau sau nu remunerări. Certuri și scandaluri din cauza faptului că banii pentru protest nu au fost transmiși nu au existat, pentru că ei înțelegeau că aceasta este o mulțumire. În ultimul timp era așa că banii nu se dădeau, dar ei [protestatarii] oricum veneau. Conducerea spunea că bani nu sunt, dar ei oricum veneau, pentru că, poate, cândva ceva li se va da”.

În sentință sunt menționate și mărturiile vicepreședintelui organizației teritoriale din Bălți, Vadim Țurcan:

„În toamna anului 2022, când Marina Tauber se afla în arest la domiciliu, ei discutau că trebuie să ia 40 000–50 000 de euro de la Damian Denis. Au vorbit la telefon cu Marina Tauber, iar aceasta le-a spus că a transmis banii lui Denis și că el trebuie să-i dea. Damian Denis atunci a întârziat, pentru că s-a întâmplat ceva cu mașina, dar apoi a transmis banii. […] Ei vorbeau dimineața, pentru că autobuzele deja așteptau, lui Denis i s-a întâmplat ceva cu mașina și Marina Tauber a spus că banii au fost transmiși și a întrebat de ce nu i-au adus”.

83 milioane de lei pentru trei luni

Plângerile au fost consemnate și în timpul interceptărilor membrilor partidului. Într-o înregistrare a convorbirii președintelui organizației teritoriale din Soroca, acesta recunoaște că era responsabil de primirea banilor de la gruparea criminală, de recrutarea oamenilor contra cost și de transportarea lor la protestele de la Chișinău din toamna anului 2022. În aceeași discuție este redată nemulțumirea participanților, care susțineau că au primit doar câte 350 de lei.

Plângeri similare au fost raportate și la Glodeni. Potrivit președintei organizației locale, Irina Dvorjanscaia, oamenii spuneau că au primit mai puțin de 400 de lei. În sentință sunt menționate cel puțin alte cinci episoade de acest fel.

Conform sentinței, în perioada 24 iulie – 16 octombrie 2022, Partidul „Șor” a cheltuit pentru organizarea protestelor aproximativ 83,3 milioane de lei. Suma a fost calculată în baza analizei datelor confiscate de la angajata departamentului partidului, Ala Beșleu, privind cheltuielile pentru nouă acțiuni de amploare. Acestea au inclus transportul, plățile către participanți (între 300 și 400 de lei de persoană), dar și costurile pentru hrană și apă.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

O justiție mai bună pentru victime: Moldova introduce specializarea judecătorilor și procurorilor în cazurile de violență, unde un proces poate dura până la 2 ani

Republica Moldova face un pas important spre consolidarea unui răspuns unitar și profesionist la cazurile de violență împotriva femeilor și violenței în familie. Agenția Națională de Prevenire și Combatere a Violenței împotriva Femeilor și a Violenței în Familie (ANPCV) a lansat procesul de creare a unui sistem coerent de formare și specializare a actorilor din justiție – ofițeri de urmărire penală, procurori și judecători, pentru a asigura o abordare coordonată și eficientă a acestor cauze.

Pe 27 octombrie, la Institutul Național al Justiției, ANPCV a organizat o ședință de coordonare interinstituțională, la care au participat reprezentanți ai Consiliului Superior al Magistraturii, Consiliului Superior al Procurorilor, Procuraturii Generale, Ministerului Afacerilor Interne, Ministerului Justiției și Inspectoratului General al Poliției.

Discuțiile au vizat modalitățile prin care sistemul de justiție poate fi consolidat pentru a răspunde coerent cazurilor de violență, precum și pașii necesari pentru a institui o specializare profesională dedicată.

Aliniere la standardele europene și internaționale

Inițiativa ANPCV se aliniază Directivei (UE) 2024/1385 privind combaterea violenței împotriva femeilor și violenței domestice, care prevede în mod expres necesitatea formării și specializării profesioniștilor relevanți. Totodată, articolul 15 din Convenția de la Istanbul obligă statele să asigure o instruire continuă și adecvată pentru specialiștii implicați în prevenirea, identificarea și investigarea cazurilor de violență, cu scopul de a evita revictimizarea.

Recomandările formulate în Raportul GREVIO pentru Republica Moldova (2023) accentuează la rândul lor nevoia unei formări obligatorii și sistematice pentru toți profesioniștii din justiție, bazată pe o înțelegere profundă a fenomenului și pe o abordare multidisciplinară.

Formări regionale și studiu de specializare

În 2026, ANPCV și Institutul Național al Justiției vor organiza formări regionale trimestriale destinate ofițerilor de urmărire penală, procurorilor și judecătorilor. Scopul acestor instruiri este consolidarea competențelor practice și a colaborării interinstituționale în gestionarea cazurilor de violență.

„Specializarea” nu presupune crearea unor structuri noi, ci desemnarea unor profesioniști dedicați gestionării cazurilor de violență împotriva femeilor și violenței în familie. Rezultatele studiului vor fi prezentate în decembrie 2025, iar concluziile vor servi drept bază pentru crearea unui cadru funcțional de specializare.

Un angajament ferm pentru protecția victimelor

Prin acest demers comun, Republica Moldova își reconfirmă angajamentul de a crea un sistem de justiție sensibil la gen, bazat pe profesionalism, empatie și cooperare instituțională.

„Eficiența reală a sistemului de protecție depinde de modul în care fiecare verigă – de la specialiștii locali până la actorii din justiție – înțelege fenomenul și reacționează prompt. Specializarea profesioniștilor este cheia pentru a oferi victimelor nu doar dreptate, ci și siguranță”, a declarat reprezentantul ANPCV.

Statisticile prezentate de Agenția Națională de Prevenire și Combatere a Violenței împotriva Femeilor și a Violenței în Familie (ANPCV) conturează o imagine alarmantă asupra amplorii fenomenului violenței în țara noastră. Potrivit datelor, 73% dintre femeile din Republica Moldova au fost supuse, cel puțin o dată în viață, unei forme de violență din partea partenerului intim – fie fizică, psihologică, economică sau sexuală.

Totodată, doar 11% dintre cazuri sunt raportate autorităților, ceea ce denotă o reticență majoră a victimelor de a apela la instituțiile de stat, pe fondul fricii, al neîncrederii sau al lipsei de sprijin eficient.

În același timp, avem patru hotărâri ale Curții Europene a Drepturilor Omului (CEDO), care au condamnat Republica Moldova pentru încălcări legate de modul în care au fost tratate cazurile de violență împotriva femeilor și de violență domestică.

Un alt indicator relevant îl reprezintă durata medie de examinare a unei cauze penale de acest tip, care variază între 244 și 639 de zile, potrivit datelor colectate de ANPCV și de alte instituții din domeniul justiției pentru perioada 2020–2025.

Totodată, fenomenul femicidului rămâne unul îngrijorător: 21 de femei și-au pierdut viața în anul 2024 în urma actelor de violență în familie.


Important! În cazul în care detaliile expuse în material vă neliniștesc, aveți nevoie de ajutor și susținere - adresați-vă specialiștilor de la „Linia Verde Prevenire Suicid”. Chat-ul anonim pe www.pentruviata.md este diponibil LIVE între orele 20.00-22.00 în zilele de luni și joi. În restul zilelor, puteți expedia un mesaj la adresa de e-mail [email protected]. Mai multe detalii la nr de tel 060806623



Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: