Marina Tauber

Banii din Rusia pentru protestatari au ajuns în buzunarul lui Tauber? Mărturii din sala de judecată

FSB-ul rus o suspectează pe Marina Tauber și pe alți lideri ai Blocului „Victorie” de delapidarea a milioane de dolari alocați de Moscova pentru destabilizarea situației din Republica Moldova, potrivit unei investigații publicate de portalul Deschide.md pe 9 septembrie. În acest context, NM amintește declarațiile martorilor și materialele din dosarul penal al bașcanei Găgăuziei, Evghenia Guțul, referitoare la finanțarea ilegală a Partidului „Șor”, declarat neconstituțional. În cadrul ședințelor de judecată, procurorii au prezentat multiple probe: participanții la proteste se plângeau că erau plătiți mai puțin decât le-a fost promis, că banii întârziau sau că nu ajungeau deloc la ei.

Tauber își însușea banii Kremlinului?

Potrivit jurnaliștilor, numai în anul 2023 au dispărut aproximativ 10 milioane de dolari. Investigația arată că, în ultimii ani, erau deturnați în jur de 70% din banii care veneau din Rusia și Israel. În consecință, protestatarii de rând primeau doar 700–800 de lei pe zi, în locul celor 300 de dolari promiși (echivalentul a circa 5 mii de lei).

La indicația Moscovei, oligarhul fugar Ilan Șor a fost nevoit să creeze un serviciu intern de securitate pentru investigarea delapidărilor. Acesta a fost condus de fostul polițist Vladimir Cioban. În raportul pe care l-a pregătit pentru un înalt funcționar al Direcției a 5-a a FSB, Mihail Polzikov, se precizează că în spatele delapidărilor sistematice se află cea mai apropiată aliată a lui Șor — deputata Marina Tauber, sprijinită de 61 de conducători ai organizațiilor raionale.

În raportul său, Cioban propunea limitarea rolului Marinei Tauber în distribuirea finanțelor și „neutralizarea” celor mai problematici lideri prin transmiterea materialelor compromițătoare organelor de drept moldovenești. Conform planului său, arestările puteau fi folosite în presa controlată: figuranții să fie prezentați drept „victime ale regimului” și concomitent să fie îndepărtați de la fluxurile financiare.

UPDATE

Reacția lui Vladimir Cioban

Întreabă-un comentariu pentru Jurnal TV, fostul polițist Vladimir Cioban a declarat că afirmațiile din investigația publicată de portalul Deschide.md, potrivit cărora, ar fi fost numit la conducerea departamentului de Securitate al unei formațiuni afiliate lui Ilan Șor și ar fi raportat totul direct către FSB, sunt false. El precizează că s-a retras din activitate în 2016, după 25 de ani în Ministerul de Interne, unde a condus Direcția nr. 4 a Inspectoratului General de Poliție, și susține că a avut mereu o reputație ireproșabilă.

Am fost inițiatorul şi autorul mai multor amendamente la legi votate în Parlamentul Republicii Moldova. Am prezidat şedințe internaționale sub egida OSCE. Am colaborat cu multe instituții internaționale și europene de aplicare a legii şi combaterea drogurilor, cum ar fi INTERPOL. În toți anii de activitate în serviciul public nu am fost niciodată atras la răspundere şi, desigur, nu am fost niciodată atras la răspundere penală. Am o reputație ireproșabilă. Acuzațiile sunt neadevărate”, a menționat Cioban.

„Au fost discuții interne și nemulțumiri că unele sume nu au ajuns”

În sentința pronunțată pe 5 august de Judecătoria sectorului Buiucani în cazul Evgheniei Guțul sunt incluse și mărturiile Cristinei Gălescu, fostă șefă a departamentului de planificare, monitorizare și control al Partidului „Șor”. Aceasta a vorbit despre plângerile formulate de președinții organizațiilor teritoriale:

„În perioada august 2022 până pe 2 noiembrie 2022 despre plăți nu se comunica, această temă era tabu pentru departamentul nostru. Totuși, între președinți se purtau discuții interne, unde cu nemulțumire se spunea că unele sume nu au parvenit. Personal, eu de la început opream asemenea discuții, spunând că departamentul nu este la curent și nu știe despre ce bani este vorba. Eu explicam că există un telefon intern, prin care se pot rezolva aceste întrebări, sunându-l pe domnul președinte”.

Alt martor, membru al partidului din anul 2016, Elena Vitinskaia, a declarat:

„Persoanele pe care le fotografiau [participanții la protest] nu știau dacă primeau sau nu remunerări. Certuri și scandaluri din cauza faptului că banii pentru protest nu au fost transmiși nu au existat, pentru că ei înțelegeau că aceasta este o mulțumire. În ultimul timp era așa că banii nu se dădeau, dar ei [protestatarii] oricum veneau. Conducerea spunea că bani nu sunt, dar ei oricum veneau, pentru că, poate, cândva ceva li se va da”.

În sentință sunt menționate și mărturiile vicepreședintelui organizației teritoriale din Bălți, Vadim Țurcan:

„În toamna anului 2022, când Marina Tauber se afla în arest la domiciliu, ei discutau că trebuie să ia 40 000–50 000 de euro de la Damian Denis. Au vorbit la telefon cu Marina Tauber, iar aceasta le-a spus că a transmis banii lui Denis și că el trebuie să-i dea. Damian Denis atunci a întârziat, pentru că s-a întâmplat ceva cu mașina, dar apoi a transmis banii. […] Ei vorbeau dimineața, pentru că autobuzele deja așteptau, lui Denis i s-a întâmplat ceva cu mașina și Marina Tauber a spus că banii au fost transmiși și a întrebat de ce nu i-au adus”.

83 milioane de lei pentru trei luni

Plângerile au fost consemnate și în timpul interceptărilor membrilor partidului. Într-o înregistrare a convorbirii președintelui organizației teritoriale din Soroca, acesta recunoaște că era responsabil de primirea banilor de la gruparea criminală, de recrutarea oamenilor contra cost și de transportarea lor la protestele de la Chișinău din toamna anului 2022. În aceeași discuție este redată nemulțumirea participanților, care susțineau că au primit doar câte 350 de lei.

Plângeri similare au fost raportate și la Glodeni. Potrivit președintei organizației locale, Irina Dvorjanscaia, oamenii spuneau că au primit mai puțin de 400 de lei. În sentință sunt menționate cel puțin alte cinci episoade de acest fel.

Conform sentinței, în perioada 24 iulie – 16 octombrie 2022, Partidul „Șor” a cheltuit pentru organizarea protestelor aproximativ 83,3 milioane de lei. Suma a fost calculată în baza analizei datelor confiscate de la angajata departamentului partidului, Ala Beșleu, privind cheltuielile pentru nouă acțiuni de amploare. Acestea au inclus transportul, plățile către participanți (între 300 și 400 de lei de persoană), dar și costurile pentru hrană și apă.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Complexul Estate Art Residence/Foto: Nicolae Cușchevici, RISE Moldova

Un proiect cultural al Asociației „Lăutarii”, condusă de Nicolae Botgros”, s-a transformat într-un bloc de locuit. Investigație RISE

Asociației „Lăutarii”, care este condusă de dirijorul și deputatul PAS Nicolae Botgros, i-a fost oferit un teren pentru construcția unui „centru internațional folcloric”. Ulterior, i s-a mai permis să ridice și „spații locative destinate motivării și susținerii tinerelor talente”. Însă ceea ce pe hârtie s-a numit „centru socio-cultural” s-a dovedit a fi un bloc locativ, iar beneficiarii construcției nu au nicio legătură nici cu „Lăutarii” lui Nicolae Botgros, nici cu domeniul artelor, arată o investigație publicată de RISE Moldova.

La scurt timp după parlamentarele din septembrie 2025, în urma cărora Nicolae Botgros a ajuns deputat pe lista partidului de guvernare, Cristian Rizea l-a acuzat că „Primăria i-a dat un teren să facă un centru cultural-artistic pentru copii. I l-a dat gratuit. (…) Și ce credeți că a făcut Botgros, deputat acum? A făcut blocuri. S-a înhăitat cu un derbedeu și ăla a trântit vreo patru-cinci blocuri pe terenul ăla, i-a dat și lui câteva apartamente”.

În realitate, terenul nu a fost alocat de primărie, iar Botgros nu a primit niciun apartament. Cel puțin nu direct. În schimb, „Lăutarii”, o asociație obștească la care actualul deputat este președinte, a obținut un bloc întreg de aproape 1 500 de metri pătrați. 

La acel moment, construcția valora la preț de piață 1,2 milioane de euro, echivalentul a 23 de milioane de lei. Cei care într-un final au devenit beneficiarii construcției nu au nicio legătură cu „Lăutarii” lui Botgros.

Singurul teren pentru construcții pe care îl deține Nicolae Botgros în prezent se află în centrul or. Cahul, între clădirea procuraturii și Palatul de Cultură care îi poartă numele. Are aproape trei ari și l-a obținut în 2006, printr-o decizie a autorităților locale.

Botgros mai deține un apartament de 120 de metri pătrați, care i-a intrat în proprietate în 2008, precum și patru garaje achiziționate în perioada 2007-2009, cu o suprafață cumulativă de 99 de metri pătrați. Toate proprietățile se află în sectorul Ciocana al capitalei.

În același timp, datele oficiale arată că Botgros nu are pe numele său niciun automobil. Dar în prima sa declarație de avere pentru anul 2024, depusă la Autoritatea Națională de Integritate, el a indicat un Mercedes-Benz fabricat în 2023 și cumpărat cu 75 000 de euro.

Botgros s-a retras de la cârma orchestrei odată devenit deputat, însă nu a renunțat și la o altă funcție, deși legea prevede un termen maxim de o lună. Datele oficiale consultate de RISE arată că Botgros este până în prezent administrator al unei asociații obștești cu denumirea aidoma orchestrei pe care a condus-o 50 de ani – Asociația cultural-artistică „Lăutarii”. Aceasta a fost fondată în 2006, are sediul juridic într-un apartament din Chișinău pe care Botgros l-a deținut până în 2011 și „nu are nimic absolut” în comun cu orchestra „Lăutarii”, a dat asigurări însuși maestrul.

În 2007, Asociația cultural-artistică „Lăutarii” a obținut gratuit de la Guvern un teren public de aproape 30 de ari. Terenul se află nu departe de Gara Feroviară din Chișinău și a fost rupt de la Palatul de Cultură a Feroviarilor, în ideea creării unui Centru internațional folcloric „Lăutarii”, „pe modelul deja existent în mai multe județe din România”. Acesta ar fi urmat să includă o școală lăutărească, studio de imprimare audio, cramă-muzeu, precum și spații hoteliere, relatează ZdG.

Pentru construcție, în 2016 a fost semnat un contract cu Estate Invest Company SRL, companie controlată de familia lui Iurie Dîrda, la acel moment deputat din partea Partidului Liberal.

Planul inițial presupunea construcția „unui complex social-cultural cu spații hoteliere”, „pentru artiștii care vin în turnee, dar și pentru artiștii care sunt necăjiți”. Însă jumătate de an mai târziu, în conceptul proiectului prezentat public, au mai apărut și „blocuri locative”.

În pofida mai multor critici publice aduse proiectului, în cele din urmă compania a mers la primărie pentru autorizațiile necesare, dar a fost refuzată. Motivul – construcțiile planificate nu corespund destinației prevăzute în hotărârea Guvernului. Așa, în 2019, intervine Guvernul democratului Pavel Filip. Cu o săptămână înainte de ziua de naștere a lui Botgros, executivul modifică hotărârea din 2007, permițând „lăutarilor” să construiască inclusiv „spații locative destinate motivării și susținerii tinerelor talente”.

Decizia executivului a venit în plină campanie pentru parlamentarele organizate în februarie 2019, precum și a referendumului consultativ privind micșorarea numărului de deputați la 61 de mandate. În acea perioadă, Botgros a fost unul dintre promotorii referendumului inițiat de democrați, precum și al formațiunii.

Odată cu acoperirea legală oferită de hotărârea Guvernului Filip, compania obține autorizațiile necesare pentru „construirea unui obiectiv multifuncțional (social-cultural, spații locative și comerciale)”. Noul complex a fost numit Estate Art Residence: „Atunci când arta se împletește cu natura și confortul”, cum îl lăuda compania de construcții.

La scurt timp, compania a și anunțat vânzarea apartamentelor în proiectul „constituit din două blocuri locative” cu nouă niveluri. În realitate, pe terenul rupt de la Palatul de Cultură al Feroviarilor a mai fost înălțată și o a treia clădire, cu șase nivele. Anume aceasta ar fi trebuit să devină un „centru socio-cultural” despre care s-a anunțat la prezentarea proiectului în 2017.

Complexul Estate Art Residence/Foto: Nicolae Cușchevici, RISE Moldova

Clădirea cu șase nivele s-a dovedit a fi și ea ea un bloc locativ, secționat în 20 de apartamente și două spații comerciale. Blocul însumează o suprafață de aproape 1 500 de metri pătrați și a revenit integral Asociației „Lăutarii”, condusă de Nicolae Botgros. 

Contactați de RISE, reprezentanții companiei de construcții au evitat să se pronunțe pe marginea contractului încheiat cu „Lăutarii”, menționând într-un răspuns că „nu mai gestionează și nu administrează acest imobil”. Nici Nicolae Botgros nu a răspuns la întrebările jurnaliștilor.

Investigația RISE Moldova poate fi citită aici.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: