Nicolae Furtună își cere scuze, dar nu demisionează: „Din punct de vedere medical, este un termen corect”

Șeful Agenției Naționale pentru Sănătate Publică (ANSP) Nicolae Furtună a prezentat scuze publice, după ce, în ajun, a declarat că noul coronavirus a luat viața celor care „și așa erau o povară pentru ei și pentru cei din jur”. În cadrul unui briefing din 8 septembrie, acesta a precizat că s-a referit la termenul medical „povara infecției COVID-19” și nu la sensul social al sintagmei.

„Eu am făcut referință medicală și nu socială. Nu este pentru prima oară când termenul este utilizat, inclusiv de mine. Dar dincolo de acestea, vreau să vin cu compasiune și empatie față de cei care nu au înțeles corect mesajul meu. Îmi aduc scuzele de rigoare pentru cei care într-un fel sau altul au înțeles altfel expresia „povara infecției COVID”. Din punct de vedere medical, este un termen corect”, a declarat Nicoale Furtună.

Șeful ANSP a mai spus că este solidar cu cei care și-au pierdut persoanele apropiate din cauza complicațiilor de sănătate provocate de infecția COVID-19.

„Eu sunt om viu și sufăr de rând cu toate persoanele și cu colegii mei care s-au infectat în timpul pandemiei. Săptămâna trecută am petrecut pe ultimul drum un fost coleg de grupă. Scopul meu este de a aduce încă o dată scuzele de rigoare pentru înțelesul expresiei „povară”. Precizez încă o dată că este vorba despre „povară medicală””, a declarat Furtună.

Reacția vine după ce, în cadrul unei emisiuni televizate din 7 septembrie, Nicolae Furtună a declarat: „Nu vreau să fiu judecat şi să nu par cinic, dar în toată lumea COVID-ul a luat viaţa celor care şi aşa erau o povară pentru ei şi pentru cei din jur.  Oameni care se chinuiau, în stadii terminale de cancer, în stadii avansate de diabet zaharat, cu patologii cardiovasculare”.

Declarația a provocat critici acide pe rețelele de socializare, iar numeroși politicieni, inclusiv președintele PDM Pavel Filip, care se află în coaliția de guvernare, i-au cerut demisia.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

delfi.lv

Parlamentul Letoniei a decis să se retragă din Convenția de la Istanbul privind protecția femeilor împotriva violenței

Parlamentul Letoniei a votat, pe 30 octombrie, pentru un proiect de lege privind retragerea țării din Convenția Consiliului Europei privind prevenirea și combaterea violenței împotriva femeilor și a violenței domestice, cunoscută și sub numele de Convenția de la Istanbul. În termen de zece zile, președintele Letoniei, Edgars Rinkēvičs, trebuie fie să semneze proiectul de lege, fie să îl retrimită legislativului pentru reexaminare. În timpul adoptării documentului, aproximativ 5 000 de persoane s-au adunat în fața clădirii Parlamentului leton, protestând împotriva denunțării convenției. Unii au acuzat autoritățile letone că „copiază Rusia”, întrucât Moscova nu a semnat convenția din 2011 elaborată de Consiliul Europei, relatează Delfi.lv.

Potrivit sursei citate, susținătorii retragerii din Convenție consideră că aceasta divizează societatea și că violența domestică poate fi combătută și fără tratate internaționale. Oponenții ieșirii țării din Convenție au subliniat că un asemenea pas ar putea restrânge drepturile omului și ar putea afecta negativ imaginea internațională a Letoniei.

Ambasadele Danemarcei, Estoniei, Finlandei, Franței, Germaniei, Islandei, Irlandei, Țărilor de Jos, Norvegiei, Poloniei, Sloveniei, Spaniei, Suediei, Elveției și Marii Britanii, acreditate la Riga, și-au exprimat deja îngrijorarea în legătură cu retragerea Letoniei din Convenția de la Istanbul. Într-o scrisoare adresată deputaților letoni, diplomații au subliniat că această convenție reprezintă cel mai cuprinzător cadru juridic menit să prevină și să combată toate formele de violență împotriva femeilor și violența domestică, inclusiv protecția împotriva violului, hărțuirii sexuale, persecuției și violenței online. Diplomații au remarcat că documentul a contribuit la schimbări pozitive în legislația și politicile naționale, precum și la consolidarea cooperării internaționale în lupta împotriva violenței asupra femeilor.

Dacă președintele Rinkēvičs va semna proiectul de lege, Letonia va deveni prima țară din Uniunea Europeană care se retrage din Convenția de la Istanbul. Anterior, acest lucru a fost făcut de Turcia. Totodată, Bulgaria, Ungaria, Cehia, Lituania, Slovacia și Armenia au semnat documentul, dar nu l-au ratificat niciodată.

Republica Moldova a semnat Convenția de la Istanbul încă din 2017, însă a ratificat-o abia în 2022.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: