Sticle de plastic, mucuri de țigară, urme de ruguri pentru frigărui – așa arată parcul Calea Orheiului, care desparte sectorul Rîșcani de „fratele” mai tânăr și neliniștit – cartierul Poșta Veche. Viața culturală se limitează aici la câteva instituții de învățământ.
În 2020, activista civică Lilia Nenescu și asociația Comunități Active pentru Democrație Participativă (CADP) au decis să construiască în parcul Calea Orheiului un pavilion pentru activități culturale, care ar fi putut deveni o alternativă grătarului – odihna preferată de vară. Cu ce s-a soldat această inițiativă aflați din materialul NM.
„Oamenii percep parcul ca pe o mare groapă de gunoi”
Din 2019, activista civică Lilia Nenescu și asociația CADP lucrează cu locuitorii cartierului Poșta Veche pentru a le afla problemele și cum apreciază aceștia viața din cartier.
„Pe harta Capitalei nu există sectorul „Poșta Veche”. Cartierul face parte din sectorul Rîșcani al Capitalei și este administrat de pretura acestui sector. Din 2019, ne întâlnim cu regularitate cu locuitorii cartierului Poșta Veche și am realizat un sondaj pentru a afla ce le lipsește, ce și-ar dori să vadă în raionul lor. Una dintre cele mai importante probleme identificate a fost lipsa parcurilor și a locurilor culturale”, povestește Lilia.
Ea ne-a spus că unii respondenți, care au participat la sondajul CADP, au menționat că „unul dintre locurile de odihnă și socializare” este o benzinărie de la Poșta Veche. Lilia a precizat că Poșta Veche a ajuns în vizorul CADP anume din considerentul că este trecută de multe ori cu vedere de către autorități.
CADP/Facebook
„Aici sunt puține instituții culturale și sociale – o bibliotecă, două școli și un centru pentru copii. Prin aceasta se deosebește Poșta Veche de cealaltă parte a sectorului Rîșcani, unde sunt parcuri, infrastructura este dezvoltată, unde există o viață socială activă. La Poșta Veche există doar un spațiu verde imens: cimitirul sf. Lazăr și parcul Calea Orheiului”, spune activista. Anume de la parc au și pornit activiștii: au desenat o schiță a unui parc restaurat și amenajat, iar ulterior au identificat un loc pentru socializare și evenimente culturale. Așa a apărut ideea unui pavilion din piloni de lemn cu o mică scenă în interior.
CADP/Facebook
„Cea mai mare problemă constă în aceea că oamenii percep parcul Calea Orheiului ca pe o groapă imensă de gunoi, care nu-i aparține nimănui. Tu poți face grătare acolo și nimeni nu te va amenda pentru asta. Parcul este perceput drept „un teritoriu al nimănui”. Dar dacă este al nimănui atunci există un mare risc că parcul pur și simplu va dispare: pământul va fi privatizat și neapărat ceva se va construi acolo. Oare sunt puține exemple de acest fel în Chișinău? Pe de altă parte, infrastructura este extrem de necesară, ea ne arată cum să ne comportăm în spațiul orășenesc. Doar nimeni nu va îndrăzni nici măcar să se gândească să facă grătar în parcul Ștefan cel Mare, să aprindă acolo un rug. Mai mult, în parcul Cale Orheiului nu există niciun coș de gunoi ”, spune Lilia.
„Niciodată nu am crezut că un pavilion atât de mic ar putea crea probleme atât de mari”
În 2020, asociația CADP a obținut un grant de la fondul Soros Moldova pentru construcția pavilionului.
CADP/Facebook
„Totul a început cu aceea că eram trimiși de la o instituție la alta, spune Lilia. – De exemplu, Agenția Națională pentru Sănătate Publică (ANSP) nu ne poate da un aviz fără un document de la Agenția de Mediu. La Agenția de Mediu ni se spune că avem nevoie de un certificat de la ANSP. Nu putem obține de la Primărie autorizație de construcție pentru că nu suntem proprietari ai lotului de pământ. În consecință, nu am obținut autorizația, termenele proiectului au fost prelungite, iar în 2022 am decis să aplicăm pentru cofinanțare în cadrul programului municipal Bugetul Civil”.
Să deschidem parantezele: Bugetul Civil este un program cu un buget total de aproape 3 milioane de lei. Granturile din Bugetul Civil sunt oferite în bază de concurs pentru realizarea proiectelor care ar aduce un beneficiu locuitorilor orașului. Proiectele pot fi propuse atât de persoane fizice, cât și de persoane juridice. Realizează proiectele, anunță tender pentru lucrări și încheie contracte cu antreprenorii preturilor de sector. Autorii ideii vin cu contribuția lor pentru implementarea proiectului: până la 1% – persoanele fizice și până la 20% pentru persoanele juridice.
Lilia spune că realizarea proiectului a început cu stângul, chiar dacă finanțarea acestuia a fost aprobată în cadrul programului Bugetul Civil. Ne-au cerut să adunăm 200 de semnături în susținerea proiectului (cu patru zile înainte de încheierea termenului a început războiul din Ucraina); apoi ne-au spus că locul unde urma să fie construit pavilionul nu mai este proprietate municipală; ulterior nu puteau găsi antreprenor; am fost nevoiți să le explicăm angajaților preturii cum funcționează cofinanțarea în cadrul proiectului Bugetul Civil; apoi din cauza inflației s-a majorat costul proiectului, etc.
„Suntem o asociație obștească. În acest proiect suntem partenerii preturii. Pretura organizează tenderul și semnează contractul cu antreprenorul. În realitate, însă s-a adeverit că doar nouă ne pasă de acest proiect. Contribuția noastră la sfârșitul proiectului era de 119,4 mii de lei, iar a preturii din februarie 2022 a rămas neschimbată în pofida inflației și a prețurilor mari – 130 de mii de lei”, a menționat pentru NM activista civică. Lucrările în parcul Calea Orheiului au început abia în ianuarie 2022 și s-au încheiat în iunie 2023. În tot acest timp, potrivit Liliei, a fost nevoie de modificat de câteva ori termenele proiectului cu Soros Moldova și cea mai mare parte dintre lucrări membrii asociației au făcut-o pe bază de voluntariat.
CADP/Facebook
„Pe ultima sută de metri, antreprenorul a raportat o eroare în calculele pentru lemn. Costul lucrărilor a crescut cu încă 17 mii de lei. Am fost nevoiți cumva să-i adunăm, am făcut o postare pe Facebook. Apoi cineva a dat foc pavilionului, iar banii pentru reparația acestuia din nou i-am adunat noi. Am solicitat Primăriei și preturii să mărească contribuția lor la proiect, dar nu am primit niciun răspuns. Niciodată nu am crezut că un pavilion atât de mic poate crea probleme atât de mari. Ideea în sine a Bugetului Civil este una bună, dar realizarea lasă de dorit: mai ales când tu vii cu propria contribuție și nu vezi niciun interes din partea autorităților. După așa o experiență nu mai ai niciun chef să aplici pentru proiecte”, recunoaște activista.
„Parcurile se transformă în pădure”
NM a încercat să obțină un comentariu de la pretura sectorului Rîșcani, dar la pretură ni s-a spus că pretorul Vlad Melnic este la ședință la Primărie, iar vicepretorul este în concediu. Imediat ce NM va reuși să vorbească cu reprezentanții preturii, vom publica reacția acestora.
Lilia Nenescu spune că acum poate dormi liniștită: pavilionul a fost dat în exploatare, acolo pot fi organizate deja diferite activități, dar se poate veni pur și simplu pentru a citi o carte în sânul naturii: „ Am venit și le-am declara că nu este „un parc al nimănui”, că este al orașului și că este îngrijit. Și vă rugăm nu construiți aici clădiri. Vă mulțumim”.
CADP/Facebook
Activistul civic și fostul viceprimar al Capitalei, Victor Chironda, spune că în Chișinău nu există o înțelegere comună privind modul de dezvoltare a spațiilor verzi – un element important, de altfel, al infrastructurii orășenești.
„Există întreprinderea municipală Spații Verzi, care periodic defrișează arborii. Dar însăși parcurile nu sunt administrate centralizat. Acestea se transformă în pădure. Pentru a schimba situația în domeniu, Primăria trebuie să creeze o structură responsabilă exclusiv de parcuri. Nu doar o întreprindere forestieră, dar anume o Direcție care ar fi responsabilă de dezvoltarea spațiilor verzi în locuri publice multifuncționale”, consideră expertul.
Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.
Vreți să susțineți ceea ce facem?
Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.
Susțineți NewsMaker!If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.
