Andrei Mardari / NewsMaker

NM Espresso: Bugetul Moldovei a fost majorat cu 8 miliarde de lei, în Transnistria au reapărut problemele cu gazul, iar la Chișinău a fost comemorată ziua de 7 aprilie

Gaz pentru Transnistria

Livrările de gaze au fost suspendate pentru câteva zile în Transnistria. Autoritățile transnistrene au explicat acest lucru prin «aspecte tehnice». Pe malul drept al Nistrului s-a menționat, în acest context, că livrarea gazului către malul stâng nu a fost sistată, însă volumul a fost redus din cauza că nu a fost achitat în avans volumul de gaze necesar pentru perioada 9–22 aprilie.


Buget Plus 2025

Parlamentul a aprobat proiectul de modificare a bugetului pentru anul 2025 — Buget +Plus, care prevede alocarea suplimentară a circa 8 miliarde de lei pentru sprijinirea populației, a sectorului energetic și proiectelor de infrastructură. Proiectul de modificare a fost prezentat de către premierul Dorin Recean, care a menționat că banii vor fi direcționați spre achitarea compensațiilor pentru resursele energetice, construcția de drumuri, proiecte de eficiență energetică și alte scopuri.

Cheltuielile bugetare au fost majorate din prima tranșă a celor 1,9 miliarde de euro oferiți Republicii Moldova de către Uniunea Europeană. Blocul comuniștilor și socialiștilor a criticat Bugetul +Plus, numindu-l «o împovărare suplimentară a țării prin împrumuturi» și «un buget PAS pentru campania electorală».


Forumul «Investiții — Dezvoltare — Integrare Europeană»

Președinta Maia Sandu, în cadrul forumului desfășurat la Chișinău «Investiții — Dezvoltare — Integrare Europeană», a îndemnat companiile românești să investească în Republica Moldova. Sandu a menționat că țara va primi din partea UE 1,9 miliarde de euro pentru dezvoltarea investițiilor, iar companiile românești vor putea beneficia de aceste fonduri.


Evenimentele din aprilie 2009

Republica Moldova a marcat aniversarea evenimentelor din aprilie 2009, care au început cu proteste împotriva rezultatelor alegerilor parlamentare și s-au încheiat cu dezordini în masă în centrul Chișinăului, devastarea clădirilor Parlamentului și Președinției și schimbarea guvernării.

În acest context, Maia Sandu a declarat că «libertatea trebuie apărată în fiecare zi», iar Recean a menționat că tinerii au ieșit atunci la protest «pentru că nu doreau să trăiască într-o țară condusă de frică, minciună și fărădelege».

Cu ocazia aniversării evenimentelor din aprilie, în fața clădirii Parlamentului a avut loc un miting. La acțiune au participat politicieni și activiști civici, inclusiv Vlad Filat, Natalia Morari și alții. Organizatorul acțiunii, jurnalistul Ion Terguță, a spus că, după 16 ani, are «senzația că istoria se repetă» și este convins că și alții simt la fel. El a acuzat actualele autorități de autoritarism și de capturarea instituțiilor statului.


Prima Casă Plus

Datorită programului guvernamental de creditare ipotecară cu condiții avantajoase «Prima Casă Plus», cetățenii Republicii Moldova pot achiziționa locuințe fără un avans inițial. Totuși, lucrurile nu sunt atât de simple. Există și alte aspecte. NM a explicat pas cu pas cum se poate cumpăra o locuință cu credit ipotecar garantat de stat și care sunt capcanele posibile.


Apă din Carpați pentru Moldova

Dorin Recean a declarat că Republica Moldova se confruntă cu lipsa apei potabile, motiv pentru care autoritățile elaborează proiecte care vor permite livrarea apei din Carpații românești. Sub râul Prut a fost instalată o conductă care va furniza apă părții de vest a Moldovei. Acest tip de infrastructură va fi extins, întrucât livrarea apei în acest mod este «mai puțin costisitoare».


Cazul Șor: continuare

Svetlana Popan, care, alături de bașcana Găgăuziei, Evghenia Guțul, figurează într-un dosar penal privind finanțarea ilegală a fostului Partid «Șor», a fost plasată sub control judiciar pentru 60 de zile. Ei i s-a interzis să părăsească domiciliul.

De asemenea, șeful oficiului «Șor» din Căușeni va fi și el judecat. Este acuzat de complicitate la finanțarea ilegală a partidului. Potrivit anchetei, din iulie până în octombrie 2022, el ar fi primit de la Ilan Șor suma de 1,5 milioane de lei.


Privatizarea fabricii de sticlă

Pentru privatizarea planificată a fabricii de sticlă din Chișinău, autoritățile vor efectua un audit special pentru a determina investițiile necesare pentru relansarea activității și pentru a stabili valoarea ei de piață.

Agenția Proprietății Publice a anunțat deja un concurs pentru realizarea auditului, costul căruia este evaluat la 850 mii de lei. Companiile pot depune dosarele de participare.


Grosu și USAID

Președintele Parlamentului Republicii Moldova, Igor Grosu, revenit din Washington, a anunțat că a discutat în SUA despre reluarea sprijinului financiar din partea USAID pentru unele proiecte. «Există semnale pozitive», a declarat el, adăugând că ar fi corect ca «primii care să anunțe acest lucru să fie cei care oferă finanțarea».


Înghețuri în Moldova

În această săptămână, în Republica Moldova sunt prognozate înghețuri. Cea mai rece noapte, conform prognozelor, va fi cea din 8 spre 9 aprilie, când temperatura ar putea coborî până la minus 5°C. Ministerul Agriculturii a îndemnat fermierii să protejeze în această perioadă pomii și vița-de-vie.


Agenda zilei, 8 aprilie:

  • 08:00 — Conferință de presă a ministrului Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, Vladimir Bolea
  • 16:30 — Ședința Comisiei Electorale Centrale

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Andrei Mardari || NewsMaker

Curtea Constituțională: Victimele represiunilor politice pot cere anularea condamnărilor prin revizuire

Curtea Constituțională (CC) a declarat neconstituțională omisiunea legislativă care a lăsat victimele represiunilor politice fără o procedură prin care să poată cere anularea condamnărilor pronunțate de instanțe în perioada regimului totalitar. Până când Parlamentul va corecta legislația, CC a decis ca astfel de cereri să fie examinate de Curtea Supremă de Justiție prin procedura de revizuire, transmite IPN.

Problema a apărut după ce Parlamentul a eliminat în 2023 recursul în anulare din Codul de procedură penală. În același timp, Legea privind reabilitarea victimelor represiunilor politice a rămas nemodificată și continua să prevadă această cale pentru anularea sentințelor pronunțate de organele judiciare.

Curtea Constituțională a constatat astfel o omisiune legislativă. Potrivit Curții, prin eliminarea recursului în anulare, fără instituirea unei alte proceduri, a devenit imposibilă aplicarea mecanismului prevăzut de lege pentru persoanele condamnate de instanțe în perioada 7 noiembrie 1917-23 iunie 1990.

Potrivit CC reabilitarea acestor persoane nu se rezumă la recunoașterea unor consecințe istorice ale represiunii. Procedura permite anularea unei condamnări care, în cazul victimelor represiunilor politice, nu a reprezentat rezultatul unei constatări legale a vinovăției, ci o formă de persecuție pentru activități îndreptate împotriva sistemului totalitar.

Până când Parlamentul va face modificările necesare, Curtea Supremă de Justiție va examina cererile și recursurile formulate de Procuratura Generală pentru anularea unor asemenea condamnări, precum și deciziile Procuraturii Generale prin care este refuzată reabilitarea.

Decizia Curții Constituționale a fost pronunțată marți, 15 septembrie, în urma unei sesizări depuse de Procuratura Generală într-un dosar aflat pe rolul Judecătoriei Edineț. Curtea a declarat neconstituțională omisiunea legislativă din Legea nr. 246 din 31 iulie 2023. Hotărârea CC e definitivă și intră în vigoare la data adoptării.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: