http://tv8.md/

NM Espresso: ce «a împrumutat» Guvernul Chicu de la Guvernul Sandu, de ce zboară Ceban spre Moscova și cum Chișinău Arena a ajuns într-un dosar penal

Guvernul: cum poți pregăti în 10 zile proiectul politicii bugetar-fiscale

Guvernul lui Ion Chicu va discuta astăzi proiectul politicii bugetar-fiscale pentru anul 2020. Proiectul aproape că nu se deosebește de cel care a fost pregătit acum o lună de Guvernul Maiei Sandu. NM a încercat să găsească diferențele. Și a găsit, însă foarte puține. Printre altele, noul executiv a renunțat la majorarea impozitelor pentru tutun și țigări.

Iată ce este cel mai interesant din cele noi: Guvernul Chicu propune obligarea companiilor internaționale care prestează servicii digitale să plătească în Moldova TVA din veniturile pe care le obțin datorită publicului din țara noastră (acest lucru se referă, de exemplu, la Google și Facebook). În acest context, guvernul face referință la statele din Uniunea Europeană, SUA, Australia, Bahrain, Japonia, Rusia, Arabia Saudită ș.a.

Ceban: de ce primarul capitalei zboară spre Moscova

După premierul Ion Chicu, și primarul de Chișinău Ion Ceban a decis să efectueze o vizită la Moscova. Nu se știe, ce anume va discuta el cu primarul capitalei ruse Serghei Sobeanin. Ceban însă a scris pe Facebook: «noi avem ce să învățăm de la guvernul Moscovei, dar și să preluăm experiență și să discutăm potențialul enorm al proiectelor comune».

Chișinău Arena: schema capturării

Complexul multifuncțional Chișinău Arena, care a început să fie construit anul trecut de către democrați, continuă să dea bătăi de cap noii guvernări. Anterior, Guvernul Sandu a constatat că 20 de terenuri trebuie să fie răscumpărate de la persoane private pentru a fi construite căile de acces către Chișinău Arena. Pentru răscumpărare, erau necesare 2 milioane de lei. Iar Centrul Național Anticorupție a depistat că aceste terenuri au ajuns ilegal în mâini private, în perioada de guvernare a democraților și a propus anularea acestor tranzacții.

Iar procurorii continuă să investigheze cauza penală ce ține de încălcările comise la încheierea contractului de construcție a Chișinău Arena. Este vorba despre abuz de putere, abuz de serviciu și delapidarea averii străine în proporții deosebit de mari. Conform informațiilor procurorilor, în acest caz figurează 18 persoane și șapte companii. Cauza a fost deschisă după ce în această vară, premierul de atunci Maia Sandu a declarat că, construcția Chișinău Arena este o schemă de corupție care are scopul de a captura bunurile statului.

Procurorul general: candidatul a decis să se judece cu Ministerul Justiției

Eduard Bulat, candidatul care a participat la concursul Ministerului Justiției pentru funcția de procuror general, a dat în judecată MJ. El consideră că membrii comisiei de concurs nu au fost obiectivi și au acționat netransparent, pentru că nu e clar de ce criterii au ținut cont atunci când au acordat note candidaților.

«Trebuie să rabzi»: despre violența domestică și Convenția de la Istanbul

Partidul PAS a îndemnat deputații să ratifice Convenția Consiliului Europei privind prevenirea și combaterea violenței împotriva femeilor și a violenței domestice (Convenția de la Istanbul). Moldova a semnat acest document în anul 2017, însă până acum nu l-a ratificat. Conform informațiilor poliției, șapte femei din Moldova au decedat anul acesta din cauza violenței domestice.

Fiecare a doua femeie din țară a fost supusă cel puțin o dată în viață violenței fizice, sexuale sau psihologice. Susținând campania ONU «16 zile de activism pentru eliminarea violenței în bază de gen», NM a publicat o prezentare a istoriilor despre cum în Moldova (nu) se luptă cu violența domestică și cea sexuală și de ce uneori pentru victime este mai simplu și mai sigur să tacă despre cele întâmplate. Despre toate acestea aflați în articolul «Я была беременная, он живот мне кипятком облил» («Eram însărcinată, el mi-a stropit burta cu apă clocotită»).

Râșcova: cum se realizează un film despre deșeuri în acest sat

Dmitrii Michitenco din Râșcova, raionul Criuleni a decis, acum doi ani, să transforme satul său în cea mai curată localitate din Moldova. Împreună cu un grup de activiști, el a amenajat în sat 30 de platforme cu containere pentru colectarea separată a deșeurilor. În prezent, Michitenco finalizează filmările pentru o peliculă documentară despre aceasta. El a comunicat, într-un interviu pentru NM, de ce a realizat acest film, de unde a luat bani în acest scop și dacă nu s-au săturat consătenii săi de colectarea separată a deșeurilor.

Și despre ceea ce va fi astăzi, 27 noiembrie

  • Guvernul se va convoca în ședință. Vor fi discutate proiectul bugetului și cel al politicii bugetar-fiscale.
  • În parlament vor avea loc ședințele comisiei pentru securitate națională, pentru drepturile omului, pentru ocrotirea mediului și dezvoltării regionale, pentru agricultură și a comisiei pentru controlul finanțelor publice.
  • Consiliul Municipal Chișinău se va întruni în ședință. La cea anterioară, consilierii nu au aprobat trei candidați la funcția de viceprimar, propuși de Ceban. Posibil, vor fi aprobați de data aceasta.
  • Expert-Grup va prezenta o hartă interactivă a Moldovei, în care vor fi indicate resursele minerale.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

hotnews.ro

„Frontierele nu trebuie modificate prin forță”. Declarația a 14 lideri, majoritatea europeni, despre planul de pace al SUA

Planul de pace propus de SUA reprezintă o bază care va necesita eforturi suplimentare, au comunicat într-o declarație comună mai mulți oficiali, majoritatea dintre aceștia fiind europeni, după o reuniune sâmbătă în marja summitului G20 de la Johannesburg. Aceștia au mai spus că „frontierele nu trebuie modificate prin forță” și s-au arătat îngrijorați „de limitările propuse privind forțele armate ale Ucrainei”.

Declarația, publicată pe site-ul Consiliului European, a fost adoptată de președintele Consiliului European António Costa, președinta Comisiei Europene Ursula von der Leyen, prim-ministrul Canadei Mark Carney, președintele Finlandei Alexander Stubb, președintele Franței Emmanuel Macron, cancelarul Germaniei Friedrich Merz, premierul Irlandei Micheal Martin, premierul Italiei Giorgia Meloni, premierul Japoniei Sanae Takaichi, premierul Olandei Dick Schoof, premierul Norvegiei Jonas Gahr Støre, premierul Spaniei Pedro Sánchez și premierul Marii Britanii Keir Starmer. Prim-ministrul Poloniei, Donald Tusk, s-a alăturat declarației.

Politicienii au salutat „eforturile continue ale SUA de a aduce pacea în Ucraina”. Aceștia au mai spus că proiectul inițial al planului, format 28 de puncte, include elemente importante care vor fi esențiale pentru o pace justă și durabilă.

„Prin urmare, considerăm că proiectul reprezintă o bază care va necesita eforturi suplimentare. Suntem pregătiți să ne angajăm pentru a asigura durabilitatea unei păci viitoare. Suntem clari în ceea ce privește principiul că frontierele nu trebuie modificate prin forță. De asemenea, suntem îngrijorați de limitările propuse privind forțele armate ale Ucrainei, care ar face Ucraina vulnerabilă la atacuri viitoare”, se arată în declarația adoptată.

În același timp, politicienii au declarat că „implementarea elementelor referitoare la Uniunea Europeană și la NATO ar necesita acordul membrilor UE, respectiv NATO”.

„Profităm de această ocazie pentru a sublinia cât de puternic este sprijinul nostru continuu acordat Ucrainei. Vom continua să colaborăm îndeaproape cu Ucraina și SUA în zilele următoare”, se mai arată în declarație.

***

Amintim că administrația președintelui SUA, Donald Trump, a propus un plan de pace format din 28 de puncte. Documentul prevede ca Crimeea, Lugansk și Donețk să fie recunoscute de facto ca teritorii rusești, iar regiunile Herson și Zaporojie să fie înghețate de-a lungul liniei de contact. Ucraina ar urma să își retragă trupele din zona pe care o controlează în prezent în regiunea Donețk, aceasta devenind zonă tampon neutră și demilitarizată, recunoscută internațional ca aparținând Rusiei. Planul introduce, pentru prima dată, garanții de securitate pentru Ucraina, însă fără detalii: doar că, în cazul unei noi invazii ruse, ar exista un răspuns militar coordonat, iar sancțiunile împotriva Moscovei ar fi restabilite. Totodată, conform planului, Ucraina ar trebui să includă în Constituție că nu va adera niciodată la NATO, iar Alianța să adopte o prevedere similară. La fel, potrivit planului, Kievul poate adera la UE. În același timp, trebuie să organizeze alegeri în termen de 100 de zile.

Potrivit presei internaționale, SUA ar fi cerut ca Ucraina să accepte planul până joi, sugerând că, în caz contrar, ar putea înceta sprijinul militar.

Președintele ucrainean, Vladimir Zelenski, a declarat că a oferit deja un răspuns în timpul inaugurării sale în calitate de președinte, când s-a angajat „prin toate acțiunile sale să apere suveranitatea și independența Ucrainei”. „Pentru mine nu a fost o formalitate, ci un jurământ pe care îl respect zilnic și pe care nu îl voi trăda niciodată. Interesul național ucrainean trebuie să fie respectat”, a comunicat el. Liderul de la Kiev a menționat, în adresarea sa către popor, că dorește modificarea documentului, astfel încât acesta să includă clar „onoarea și demnitatea ucrainenilor”. Totodată, Zelenski a avertizat că urmează o săptămână dificilă, iar asupra Ucrainei ar putea fi exercitate presiuni.

Președintele rus Vladimir Putin a declarat că Federația Rusă a primit „planul de pace”. Potrivit lui Putin, acest plan „ar putea sta la baza unei reglementări finale de pace”, însă a precizat că textul documentului nu a fost discutat cu Moscova.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: