tv8.md

NM Espresso: ce (nu) știe Stoianoglo despre furtul miliardului, ce va fi totuși cu gazele și de ce soții continuă să-și maltrateze soțiile

Cine a furat miliardul: procurorul general nu știe?

Procurorul general Alexandru Stoianoglo a promis că va actualiza investigația furtului miliardului, iar la întrebarea «cine a furat miliardul?», a răspuns că în rapoartele Kroll «nu este o informație exactă» despre beneficiarii furtului. Acest răspuns l-a revoltat pe Alexandru Slusari, care conduce comisia parlamentară de investigație a «jafului secolului». Slusari a presupus că procurorul general fie nu a citit rapoartele Kroll, fie minte.

Procuratura Generală: cadre și controale

Viorel Morari, pe care Stoianoglo l-a suspendat din funcția de șef al Procuraturii Anticorupție, nu a reușit să conteste această decizie. Instanța a lăsat-o în vigoare. Probabil, procurorul general va soluționa definitiv problema cu Morari după controalele pe care le-a inițiat la Procuratura Anticorupție.

În schimb, șeful interimar al Procuraturii pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale Dorin Compan care, la fel, a fost suspendat din funcție pentru perioada controalelor, e prea puțin probabil că va reveni la locul său. Stoianoglo l-a numit în această funcție pe Ion Caracuian.

CSM: cvorum și demisii

Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a reușit, în sfârșit, să organizeze ședința (câteva încercări anterioare au fost anulate din lipsă de cvorum). La cererea Procuraturii Generale, CSM i-a ridicat imunitatea lui Oleg Sternioală, judecător la Curtea Supremă de Justiție, care este bănuit de spălare de bani în proporții deosebit de mari.

La fel, CSM a acceptat cererea de demisie a lui Xenofon Ulianovschi, judecător la Curtea de Apel. În luna decembrie 2018, colegiul de magistrați pe care îl conducea l-a condamnat pe Veaceslav Platon la 25 de ani de închisoare.
Consiliul a acceptat și demisia lui Ion Postu, membru al CSM. El și-a motivat cererea de demisie prin nedorința de a participa la «jocurile» de-a reforma justiției.

Gazele: vor fi sau nu

După negocierile de la Paris dintre Zelenski și Putin, așa și nu este clar despre ce s-au înțeles. Conform informațiilor presei, Zelenski a declarat că Ucraina a reușit să excludă chestiunea despre 3 miliarde de dolari («noi suntem gata să luăm cu gaze»), la fel, și să convină cu Rusia asupra unui contract de lungă durată despre tranzitarea gazelor. Putin a spus că Ucraina va putea să cumpere gaze la un preț cu 25% mai mic.

Iar Andrei Kobolev, președintele «Naftogaz» din Ucraina, a declarat că deocamdată, părțile nu au ajuns la anumite înțelegeri. Potrivit afirmațiilor lui Kobolev, «Naftogaz» susține vechea poziție, inclusiv compensarea de către Rusia a 3 miliarde de dolari în litigiul câștigat de către Ucraina la Curtea de Arbitraj din Stockholm.

Cei de la Ministerul Economiei din Moldova au comunicat că «Moldovagaz» și «Gazprom» vor semna o anexă la contractul de furnizare a gazelor. În acest document, părțile vor coordona achitarea transportului de gaze naturale în regim revers prin Ucraina, în punctul Orlovka-Căușeni.

Drepturile omului: cine și cum le apără la noi

La Chișinău și la Tiraspol au fost deschise, la 10 decembrie, obiecte de artă identice în memoria femeilor care au murit din cauza violenței domestice. Deschiderea obiectelor de artă a fost prilejuită de Ziua internațională a drepturilor omului și campania ONU «16 zile de activism împotriva violenței în bază de gen».

În Transnistria nu există o lege care ar apăra femeile de violența domestică. NM a publicat istoria unei femei care, timp de șapte ani, a suportat batjocura din partea soțului, însă autoritățile au reacționat doar atunci când el a pus mâna pe cuțit. Despre aceasta aflați din long-read-ul «Смотрела на него ночью и думала об одном: пожалуйста, не дыши» («Îl priveam noaptea și mă gândeam doar la una: te rog, nu mai respira»).

Iar NM a adunat, cu ocazia Zilei internaționale a drepturilor omului, zece istorii demonstrative despre încălcarea drepturilor noastre: despre «problema lingvistică», ostaticii justiției, catastrofele ecologice, intimidarea avocaților și viața la limita sărăciei.

Și despre ceea ce va fi astăzi, 11 decembrie:

  • Guvernul se va întruni în ședință.
  • Vor avea loc ședințele a șase comisii parlamentare.
  • Procuratura Generală va prezenta în comisia parlamentară pentru securitate națională un raport despre investigația furtului miliardului.
  • În Moldova, va fi lansată platforma Anonim.md. Prin intermediul acesteia, va fi posibilă transmiterea anonimă a informațiilor către jurnaliști (și NM s-a înregistrat acolo).

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

BNS: Mortalitatea în Moldova este în scădere. Care au fost principalele cauze de deces în 2025

Bolile aparatului circulator au rămas principala cauză de deces în Republica Moldova în 2025, fiind responsabile pentru 56,6% din totalul deceselor înregistrate în țară, potrivit datelor publicate de Biroul Național de Statistică. Pe locul doi se situează tumorile maligne, cu 17%, urmate de bolile aparatului digestiv cu 7,8%, bolile respiratorii cu 4,9% și accidentele, intoxicațiile și traumele cu 4,7%.

Datele arată diferențe semnificative între femei și bărbați. În cazul bolilor cardiovasculare, femeile înregistrează o pondere a deceselor mai mare cu 13,4 puncte procentuale decât bărbații.

În schimb, la alte categorii se observă un tablou invers. Bărbații înregistrează o mortalitate mult mai mare din cauza accidentelor, intoxicațiilor și traumatismelor — de 3,4 ori mai mult decât femeile. De asemenea, decesele prin boli respiratorii sunt de peste două ori mai frecvente la bărbați, iar cele provocate de tumori maligne și boli ale aparatului digestiv sunt de aproximativ 1,5 ori mai ridicate.

Distribuția mortalității diferă și pe regiuni. Bolile aparatului circulator au cea mai mare pondere în regiunea Nord (59,9%). Tumorile maligne sunt mai frecvente ca pondere în municipiul Chișinău (19,3%) și în UTA Găgăuzia (17,3%). Bolile digestive au o pondere mai mare în regiunea Centru (9,9%) și Sud (8,4%).

În ceea ce privește bolile respiratorii și cauzele externe (accidente, intoxicații și traume), cele mai ridicate valori au fost înregistrate în municipiul Chișinău, unde acestea ajung la 7% și respectiv 6,1% din totalul deceselor. La polul opus, regiunea Nord înregistrează cea mai mică pondere a deceselor din cauze externe (3,8%).

În total, în Republica Moldova au decedat 32.100 de persoane în 2025, cu 1.500 mai puțin față de 2024, o scădere de 4,4%, potrivit BNS.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: