Максим Андреев, NewsMaker

NM Espresso: cum Sandu «a conectat» ONG-urile la secretul de stat, cum migranții ajută Moldova și cine va sorta deșeurile la Chișinău

Coronavirus: sinteză

224 de cazuri noi de coronavirus s-au înregistrat în Moldova în ultimele 24 de ore, inclusiv la patru lucrători medicali, după ce s-au efectuat 1279 de teste. Astfel, numărul total al cazurilor de contaminare confirmate în țara noastră de la începutul epidemiei a ajuns până la 156 426. S-au vindecat 147 178 de persoane, 3368 au decedat (șapte — în ultimele 24 de ore). Peste 5880 de persoane bolnave continuă tratamentul în spitale și la domiciliu, 225 dintre ele fiind în stare extrem de gravă, iar 47 — conectate la aparatele de respirație asistată.

Sandu și Consiliul Suprem de Securitate

Președinta Maia Sandu va organiza la 26 ianuarie prima ședință a Consiliului Suprem de Securitate în noua componență. În afară de membrii permanenți — premierul, speakerul, ministrul apărării și cel de interne, procurorul general, șefii SIS, BNM și al comisiei parlamentare pentru securitate națională, în componența CSS au intrat câțiva consilieri prezidențiali, deputați ai PAS și DA și reprezentanți ai ONG-urilor.

Liderul socialiștilor Igor Dodon și-a exprimat indignarea în legătură cu faptul că în CSS au ajuns reprezentanți ai ONG-urilor care beneficiază de finanțare din străinătate și acum vor avea acces la secretul de stat. Dodon a declarat că Sandu a continuat «practica nocivă» a lui Filat și Plahotniuc, care numeau în Consiliul Suprem de Securitate «persoane loiale».

În articolul «Совбез попутал» («Consiliul de Securitate a greșit»), NM a analizat, cum în Consiliul Suprem de Securitate au ajuns reprezentanți ai ONG-urilor și ai partidului lui Sandu și ce nu e în regulă în acest sens.

Banii și migranții

În anul 2020, volumul remitențelor din partea muncitorilor migranți din Moldova a crescut cu cel puțin 20% comparativ cu anul 2019 și a constituit 1,48 miliarde de dolari. Iar în luna decembrie, migranții au transferat rudelor lor din Moldova cu 36,9% mai mult decât în luna decembrie 2019. Aproape o jumătate din acești bani vine din țările UE.

Banii și coronacriza

Consecințele pandemiei și ale crizei economice provocate de aceasta vor fi anul curent mult mai grave decât anul trecut. De aceea măsurile de susținere a afacerilor și a populației de către stat ar trebui să fie mult mai eficiente, consideră experții de la Expert-Grup. Potrivit estimărilor lor, în Moldova s-au alocat anul trecut în aceste scopuri 4,8 miliarde de lei sau 2,33% din PIB — cu mult mai puțin decât în orice țară europeană.

Chișinău: piața, deșeurile și primarul

Pe teritoriul Pieței centrale din Chișinău va fi construită o parcare cu câteva nivele — în sectorul unde acum se vând bunuri de uz casnic și artizanat. Conform planului primăriei, vor mai fi amenajate parcări lângă piață, pe străzile Armenească, Varlaam și Tighina.

Primarul Ion Ceban a declarat că după închiderea uzinei «ABS Recycling», un parteneriat public-privat se va ocupa de sortarea deșeurilor în Chișinău: «Primăriei i s-a propus să cumpere [ABS Recycling] cu 200 milioane de lei ori să le plătim 50 milioane de lei anual pentru ceea ce fac. Dar tot ce fac ei, este că selectează din deșeuri tot ceea ce poate fi reciclat, transportă la uzina lor de reciclare din Peresecina și fac din aceasta o afacere. În toată lumea, sortarea deșeurilor este o afacere».

Totodată, Ceban a criticat câțiva funcționari și consilieri municipali din capitală, care primesc bani, dar nu fac nimic bun pentru oraș, ci doar se ocupă de «polemici sterile, acuzații grave unii în adresa altora și fac masaj la fălci» la ședințe, urmărindu-și propriile interese.

Morari și procuratura

Procuratura a contestat la Curtea de Apel refuzul judecătorului de a-l aresta pe un termen de 30 de zile pe Viorel Morari, fostul șef al Procuraturii Anticorupție, învinuit de fabricarea dosarului «Vento». La rândul său, Morari a declarat din nou în cadrul unei conferințe de presă că în acest caz, a acționat conform legii. La fel de «argumentat» el a răspuns la acuzațiile coproprietarului «Vento», care s-a aflat în arest preventiv timp de un an.

Și despre ceea ce va fi astăzi, 26 ianuarie

  • Va avea loc ședința Consiliului Superior al Magistraturii.
  • Consiliul Municipal al capitalei se va întruni în ședință.
  • Compania «ABS Recycling» va susține o conferință de presă, în cadrul căreia va vorbi despre cauzele închiderii uzinei de sortare a deșeurilor.
  • Transparency International Moldova va prezenta un studiu cu privire la transparența activității întreprinderilor de stat.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Mai multe alternative pentru moldovenii care suferă de depresie, anxietate și inflamații: ce medicamente noi au ajuns în farmacii și cine le poate folosi

Încă nouă medicamente noi au fost autorizate pe piața din Republica Moldova. Comisia Medicamentului din cadrul Agenția Medicamentului și Dispozitivelor Medicale (AMDM) anunță că, în luna martie, au fost autorizate în total 20 de medicamente. Decizia a fost luată cu vot unanim.

  • SYMRA (pregabalină) – utilizat pentru tratarea durerilor cronice ale nervilor, în unele forme de epilepsie și pentru anxietate;
  • Tofacitinib-WM – indicat pentru boli inflamatorii ale articulațiilor, dar și pentru colita ulcerativă;
  • Medolapram (escitalopram) – un antidepresiv folosit în tratamentul depresiei și al tulburărilor de anxietate.

Întreaga listă a medicamentelor autorizare poate fi găsită AICI.

CNAM: Fiecare a treia persoană din Republica Moldova a beneficiat de medicamente și dispozitive medicale compensate în anul 2025

Circa 730 de mii de persoane au beneficiat în anul 2025 de medicamente și dispozitive medicale compensate din fondurile de asigurare obligatorie de asistență medicală (AOAM). Din numărul total de beneficiari, peste 727 de mii au primit medicamente compensate, iar mai mult de 111 de mii de persoane, pe lângă medicamente, au beneficiat și de dispozitive medicale compensate.

Volumul total al cheltuielilor pentru medicamentele și dispozitivele medicale compensate a depășit anul trecut peste 1,2 miliarde de lei, dintre care mai mult de 79 de milioane de lei au fost pentru dispozitive medicale. Cele mai mari sume alocate pentru medicamentele compensate au fost destinate tratamentului bolilor cardiovasculare (cca 49% din totalul cheltuielilor pentru medicamente), urmate de diabet zaharat (24%), boli ale sistemului respirator (5%) și boli ale sistemului nervos (3%).

Suma medie compensată per beneficiar a constituit cca 1756 de lei, cu 177 de lei mai mult comparativ cu anul precedent.

În anul curent, pentru medicamente și dispozitive medicale compensate CNAM a planificat în fondurile de asigurare medicală obligatorie peste 1,4 miliarde lei și a contractat peste 189 de prestatori de servicii farmaceutice care eliberează aceste produse prin intermediul a 1705 de farmacii.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: