Максим Андреев, NewsMaker

NM Espresso: cum Sandu «a conectat» ONG-urile la secretul de stat, cum migranții ajută Moldova și cine va sorta deșeurile la Chișinău

Coronavirus: sinteză

224 de cazuri noi de coronavirus s-au înregistrat în Moldova în ultimele 24 de ore, inclusiv la patru lucrători medicali, după ce s-au efectuat 1279 de teste. Astfel, numărul total al cazurilor de contaminare confirmate în țara noastră de la începutul epidemiei a ajuns până la 156 426. S-au vindecat 147 178 de persoane, 3368 au decedat (șapte — în ultimele 24 de ore). Peste 5880 de persoane bolnave continuă tratamentul în spitale și la domiciliu, 225 dintre ele fiind în stare extrem de gravă, iar 47 — conectate la aparatele de respirație asistată.

Sandu și Consiliul Suprem de Securitate

Președinta Maia Sandu va organiza la 26 ianuarie prima ședință a Consiliului Suprem de Securitate în noua componență. În afară de membrii permanenți — premierul, speakerul, ministrul apărării și cel de interne, procurorul general, șefii SIS, BNM și al comisiei parlamentare pentru securitate națională, în componența CSS au intrat câțiva consilieri prezidențiali, deputați ai PAS și DA și reprezentanți ai ONG-urilor.

Liderul socialiștilor Igor Dodon și-a exprimat indignarea în legătură cu faptul că în CSS au ajuns reprezentanți ai ONG-urilor care beneficiază de finanțare din străinătate și acum vor avea acces la secretul de stat. Dodon a declarat că Sandu a continuat «practica nocivă» a lui Filat și Plahotniuc, care numeau în Consiliul Suprem de Securitate «persoane loiale».

În articolul «Совбез попутал» («Consiliul de Securitate a greșit»), NM a analizat, cum în Consiliul Suprem de Securitate au ajuns reprezentanți ai ONG-urilor și ai partidului lui Sandu și ce nu e în regulă în acest sens.

Banii și migranții

În anul 2020, volumul remitențelor din partea muncitorilor migranți din Moldova a crescut cu cel puțin 20% comparativ cu anul 2019 și a constituit 1,48 miliarde de dolari. Iar în luna decembrie, migranții au transferat rudelor lor din Moldova cu 36,9% mai mult decât în luna decembrie 2019. Aproape o jumătate din acești bani vine din țările UE.

Banii și coronacriza

Consecințele pandemiei și ale crizei economice provocate de aceasta vor fi anul curent mult mai grave decât anul trecut. De aceea măsurile de susținere a afacerilor și a populației de către stat ar trebui să fie mult mai eficiente, consideră experții de la Expert-Grup. Potrivit estimărilor lor, în Moldova s-au alocat anul trecut în aceste scopuri 4,8 miliarde de lei sau 2,33% din PIB — cu mult mai puțin decât în orice țară europeană.

Chișinău: piața, deșeurile și primarul

Pe teritoriul Pieței centrale din Chișinău va fi construită o parcare cu câteva nivele — în sectorul unde acum se vând bunuri de uz casnic și artizanat. Conform planului primăriei, vor mai fi amenajate parcări lângă piață, pe străzile Armenească, Varlaam și Tighina.

Primarul Ion Ceban a declarat că după închiderea uzinei «ABS Recycling», un parteneriat public-privat se va ocupa de sortarea deșeurilor în Chișinău: «Primăriei i s-a propus să cumpere [ABS Recycling] cu 200 milioane de lei ori să le plătim 50 milioane de lei anual pentru ceea ce fac. Dar tot ce fac ei, este că selectează din deșeuri tot ceea ce poate fi reciclat, transportă la uzina lor de reciclare din Peresecina și fac din aceasta o afacere. În toată lumea, sortarea deșeurilor este o afacere».

Totodată, Ceban a criticat câțiva funcționari și consilieri municipali din capitală, care primesc bani, dar nu fac nimic bun pentru oraș, ci doar se ocupă de «polemici sterile, acuzații grave unii în adresa altora și fac masaj la fălci» la ședințe, urmărindu-și propriile interese.

Morari și procuratura

Procuratura a contestat la Curtea de Apel refuzul judecătorului de a-l aresta pe un termen de 30 de zile pe Viorel Morari, fostul șef al Procuraturii Anticorupție, învinuit de fabricarea dosarului «Vento». La rândul său, Morari a declarat din nou în cadrul unei conferințe de presă că în acest caz, a acționat conform legii. La fel de «argumentat» el a răspuns la acuzațiile coproprietarului «Vento», care s-a aflat în arest preventiv timp de un an.

Și despre ceea ce va fi astăzi, 26 ianuarie

  • Va avea loc ședința Consiliului Superior al Magistraturii.
  • Consiliul Municipal al capitalei se va întruni în ședință.
  • Compania «ABS Recycling» va susține o conferință de presă, în cadrul căreia va vorbi despre cauzele închiderii uzinei de sortare a deșeurilor.
  • Transparency International Moldova va prezenta un studiu cu privire la transparența activității întreprinderilor de stat.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Roberta Metsola, despre garanțiile pe care le-ar putea cere Bulgaria pentru minoritatea bulgară din Moldova și Ucraina: Vom lucra cu toate țările candidate și le vom sprijini

Președinta Parlamentului European, Roberta Metsola, a comentat discuțiile apărute în spațiul public privind garanțiile suplimentare pe care le-ar putea cere Bulgaria în cadrul negocierilor de aderare, pentru protecția etnicilor bulgari din Ucraina și Republica Moldova. Într-un interviu acordat pentru NewsMaker, înalta oficială a explicat că protecția minorităților rămâne una dintre valorile centrale ale Uniunii Europene, fiind prevăzută explicit în criteriile de la Copenhaga, pe care fiecare țară trebuie să le respecte pentru a adera. Metsola a precizat că Legislativul UE va ajuta țările candidate pentru a le sprijini în această direcție.

„Protecția minorităților este una dintre valorile aflate în centrul Uniunii Europene. Ea se regăsește în criteriile de la Copenhaga, pe care fiecare țară trebuie să le îndeplinească pentru a adera la Uniunea noastră. Aceste criterii reflectă ceea ce apărăm: democrația, libertatea, statul de drept, egalitatea și respectarea drepturilor omului”, a declarat Metsola.

Aceasta a subliniat totodată că procesul de extindere nu trebuie privit ca un simplu exercițiu de bifare a unor condiții, ci ca un parcurs comun către un viitor comun pentru toate țările implicate.

„Procesul de extindere nu este un simplu exercițiu de bifare a unor condiții, ci un parcurs comun, orientat spre un viitor comun. Parlamentul European va lucra cu toate țările candidate și le va sprijini pe acest drum, prin împărtășirea expertizei, încurajarea cooperării, consolidarea instituțiilor și respectarea drepturilor fundamentale. Despre asta este extinderea: să devenim mai puternici împreună”, a adăugat Metsola.

Precizăm că toamna trecută, consilierii Consiliului Raional Taraclia au adoptat în unanimitate un apel adresat conducerii bulgare și europarlamentarilor bulgari, prin care își exprimă îngrijorarea cu privire la posibila lichidare a raionului în cadrul reformei administrativ-teritoriale și solicită Bulgariei să intervină pentru protejarea drepturilor comunității bulgare, potrivit Radio Bulgaria. Documentul cere ca raionul să fie păstrat ca „Regiune culturală națională Taraclia”.

Amintim că, pe 8 aprilie, Guvernul prezentase un concept de reformă administrativă potrivit căruia raionul Taraclia ar putea deveni al 14-lea municipiu al Republicii Moldova, fără să fie comasat după modelul general aplicat celorlalte raioane. Conform conceptului prezentat de secretarul general al Guvernului, Alexei Buzu, administrația raională ar fi unită cu cea a orașului Taraclia, funcția de președinte de raion ar fi înlocuită cu cea de primar general, iar Consiliul raional ar deveni Consiliu municipal, păstrând în același timp identitatea locală și culturală a regiunii, unde aproximativ 65% din populație este de etnie bulgară, potrivit recensământului din 2024.

Pe 10 iunie, prim-ministrul Alexandru Munteanu s-a întâlnit cu omologul său bulgar, Rumen Radev, la Sofia, în marja Summitului Procesului de Cooperare din Europa de Sud-Est. Munteanu a reconfirmat angajamentul autorităților de la Chișinău pentru protejarea identității lingvistice și culturale a minorității bulgare, inclusiv în contextul reformelor administrative, și a menționat importanța dezvoltării filialei din Taraclia a Universității „Angel Kanchev”. Premierul a mulțumit Bulgariei pentru sprijinul acordat Republicii Moldova în educație, infrastructură, eficiență energetică și dezvoltare locală, care a depășit 600 de mii de euro în perioada 2024-2025.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: