NM espresso

NM Espresso: cum Sandu «a conectat» ONG-urile la secretul de stat, cum migranții ajută Moldova și cine va sorta deșeurile la Chișinău

Igor Svitrov
| 26 ianuarie, 2021
08:12

Coronavirus: sinteză

224 de cazuri noi de coronavirus s-au înregistrat în Moldova în ultimele 24 de ore, inclusiv la patru lucrători medicali, după ce s-au efectuat 1279 de teste. Astfel, numărul total al cazurilor de contaminare confirmate în țara noastră de la începutul epidemiei a ajuns până la 156 426. S-au vindecat 147 178 de persoane, 3368 au decedat (șapte — în ultimele 24 de ore). Peste 5880 de persoane bolnave continuă tratamentul în spitale și la domiciliu, 225 dintre ele fiind în stare extrem de gravă, iar 47 — conectate la aparatele de respirație asistată.

Sandu și Consiliul Suprem de Securitate

Președinta Maia Sandu va organiza la 26 ianuarie prima ședință a Consiliului Suprem de Securitate în noua componență. În afară de membrii permanenți — premierul, speakerul, ministrul apărării și cel de interne, procurorul general, șefii SIS, BNM și al comisiei parlamentare pentru securitate națională, în componența CSS au intrat câțiva consilieri prezidențiali, deputați ai PAS și DA și reprezentanți ai ONG-urilor.

Liderul socialiștilor Igor Dodon și-a exprimat indignarea în legătură cu faptul că în CSS au ajuns reprezentanți ai ONG-urilor care beneficiază de finanțare din străinătate și acum vor avea acces la secretul de stat. Dodon a declarat că Sandu a continuat «practica nocivă» a lui Filat și Plahotniuc, care numeau în Consiliul Suprem de Securitate «persoane loiale».

În articolul «Совбез попутал» («Consiliul de Securitate a greșit»), NM a analizat, cum în Consiliul Suprem de Securitate au ajuns reprezentanți ai ONG-urilor și ai partidului lui Sandu și ce nu e în regulă în acest sens.

Banii și migranții

În anul 2020, volumul remitențelor din partea muncitorilor migranți din Moldova a crescut cu cel puțin 20% comparativ cu anul 2019 și a constituit 1,48 miliarde de dolari. Iar în luna decembrie, migranții au transferat rudelor lor din Moldova cu 36,9% mai mult decât în luna decembrie 2019. Aproape o jumătate din acești bani vine din țările UE.

Banii și coronacriza

Consecințele pandemiei și ale crizei economice provocate de aceasta vor fi anul curent mult mai grave decât anul trecut. De aceea măsurile de susținere a afacerilor și a populației de către stat ar trebui să fie mult mai eficiente, consideră experții de la Expert-Grup. Potrivit estimărilor lor, în Moldova s-au alocat anul trecut în aceste scopuri 4,8 miliarde de lei sau 2,33% din PIB — cu mult mai puțin decât în orice țară europeană.

Chișinău: piața, deșeurile și primarul

Pe teritoriul Pieței centrale din Chișinău va fi construită o parcare cu câteva nivele — în sectorul unde acum se vând bunuri de uz casnic și artizanat. Conform planului primăriei, vor mai fi amenajate parcări lângă piață, pe străzile Armenească, Varlaam și Tighina.

Primarul Ion Ceban a declarat că după închiderea uzinei «ABS Recycling», un parteneriat public-privat se va ocupa de sortarea deșeurilor în Chișinău: «Primăriei i s-a propus să cumpere [ABS Recycling] cu 200 milioane de lei ori să le plătim 50 milioane de lei anual pentru ceea ce fac. Dar tot ce fac ei, este că selectează din deșeuri tot ceea ce poate fi reciclat, transportă la uzina lor de reciclare din Peresecina și fac din aceasta o afacere. În toată lumea, sortarea deșeurilor este o afacere».

Totodată, Ceban a criticat câțiva funcționari și consilieri municipali din capitală, care primesc bani, dar nu fac nimic bun pentru oraș, ci doar se ocupă de «polemici sterile, acuzații grave unii în adresa altora și fac masaj la fălci» la ședințe, urmărindu-și propriile interese.

Morari și procuratura

Procuratura a contestat la Curtea de Apel refuzul judecătorului de a-l aresta pe un termen de 30 de zile pe Viorel Morari, fostul șef al Procuraturii Anticorupție, învinuit de fabricarea dosarului «Vento». La rândul său, Morari a declarat din nou în cadrul unei conferințe de presă că în acest caz, a acționat conform legii. La fel de «argumentat» el a răspuns la acuzațiile coproprietarului «Vento», care s-a aflat în arest preventiv timp de un an.

Și despre ceea ce va fi astăzi, 26 ianuarie

Va avea loc ședința Consiliului Superior al Magistraturii.
Consiliul Municipal al capitalei se va întruni în ședință.
Compania «ABS Recycling» va susține o conferință de presă, în cadrul căreia va vorbi despre cauzele închiderii uzinei de sortare a deșeurilor.
Transparency International Moldova va prezenta un studiu cu privire la transparența activității întreprinderilor de stat.

Știri similare

Viață

Obiect asemănător unei drone, găsit pe un câmp din Telenești: este al doilea astfel de incident în ultimele două zile

Video

(VIDEO) Tiraspolul îi scrie lui Grosu/Fostul adjunct SIS a spus tot?/7 ani după gratii pentru 7 împușcături?

Gagauzia

Adunarea Populară a Găgăuziei insistă să își organizeze singură alegerile și să numească șefii structurilor de forță. Deputații cer CC să respingă sesizarea Ministerului Justiției

Dumitru Petruleac
| 29 aprilie, 2026
21:48

Adunarea Populară a Găgăuziei a respins, în cadrul unei ședințe extraordinare din 29 aprilie, sesizarea ministrului Justiției, Vladislav Cojuhari, adresată Curții Constituționale în privința unor prevederi din legea privind statutul Găgăuziei, inclusiv norma care permite Adunării Populare să aprobe componența organului electoral regional. Autoritățile susțin că aceasta creează un „dualism instituțional”. Deputații consideră că ministrul încearcă să folosească instanța pentru a lipsi autonomia de competențe pe care Chișinăul nu le poate retrage prin Parlament, și cer CC să respingă cererea fără a o examina pe fond. 20 din 21 de deputați prezenți au votat pentru această poziție, potrivit Nokta.md.

În aviz, deputații cer Curții Constituționale să respingă sesizarea fără examinare pe fond, susținând că normele contestate corespund Constituției și modelului de autonomie stabilit în 1994. Aceștia afirmă că sesizarea „nu conține exemple concrete de încălcări și substituie evaluarea juridică cu argumente politice”.

Vicepreședintele Adunării Populare, Gheorghe Leici, a declarat că la elaborarea avizului au fost atrași constituționaliști cunoscuți, iar toți au ajuns la aceeași concluzie.

„Toate propunerile pe care le înaintează în fața CC nu doar că golesc de conținut esența autonomiei, ci neagă însăși teza posibilității existenței autonomiei în țara noastră cu acele competențe care au fost stabilite în 1994″, a declarat Leici.

Deputații susțin, totodată, că ministrul Justiției încearcă să folosească instanța judecătorească pentru a lipsi Găgăuzia de competențe pe care Chișinăul nu le poate retrage prin Parlament, unde ar fi necesară o majoritate calificată de două treimi din voturi.

„Cererea ministrului justiției este absolut inconsistentă și inacceptabilă”, a adăugat Leici.

În aceeași ședință, bașcana Găgăuziei, Evghenia Guțul, aflată în Penitenciarul nr. 13, a transmis un apel membrilor Comitetului Executiv al autonomiei. Documentul a fost citit de un deputat. În adresare, ea a declarat că există presiuni din partea autorităților centrale și tentative de a influența procesele electorale din Găgăuzia.

„Astăzi sunt din nou nevoită să vorbesc despre principalul lucru — despre presiunea fără precedent asupra autonomiei noastre și încercările autorităților centrale de a prelua controlul total asupra proceselor electorale din Găgăuzia”, se arată în apel.

Guțul a declarat că Chișinăul încearcă „să limiteze autonomia politică a regiunii”.

„Astăzi ne confruntăm cu o situație în care Chișinăul deja atentează deschis la ceea ce este cel mai important — la subiectivitatea politică a Găgăuziei. (…) Ni se încearcă a ni se demonstra că găgăuzii nu mai trebuie să-și aleagă în mod independent bașcanul și Adunarea Populară. Se încearcă să fim convinși că acest drept poate fi transferat autorităților centrale”, a scris ea.

Apelul a fost transmis din Penitenciarul nr. 13 prin intermediul avocaților. Nu este primul apel al Evgheniei Guțul din detenție.

***

Criza electorală din Găgăuzia durează de peste un an. Mandatul actualei Adunări Populare a expirat, iar alegerile au fost reprogramate de mai multe ori din cauza disputei juridice privind denumirea organului electoral regional — legea autonomiei folosește noțiunea de „Comisie Electorală Centrală”, în timp ce Codul electoral național operează cu termenul „Consiliu Electoral Central”.

Pe 9 martie, ministrul Vladislav Cojuhari a sesizat Curtea Constituțională, solicitând verificarea constituționalității unor prevederi din Legea privind statutul special al Găgăuziei, din Legea privind activitatea poliției și din Codul electoral. Pe 3 și 7 aprilie, Curtea de Apel Cahul a suspendat deciziile Adunării Populare privind organizarea alegerilor pe 21 iunie. Pe 9 aprilie, Adunarea Populară a depus recurs la Curtea Supremă de Justiție. Adunarea Populară are termen până pe 4 mai să transmită Curții Constituționale poziția sa oficială.

Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.

Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!