NM espresso

NM Espresso: Cum Sandu l-a apărat pe Stoianoglo, ce miniștri ar putea fi demişi și ce a povestit «tanti Raia»

Марина Гильен
| 31 octombrie, 2024
08:24

Moldova și UE

Uniunea Europeană consideră că, în ultimul an, Moldova a realizat progrese semnificative în implementarea programului de reforme pe calea aderării la Uniunea Europeană. Acest lucru este menționat în raportul Comisiei Europene (CE). Raportul arată că Moldova «consolidează democrația și justiția, protejează valorile fundamentale, dezvoltă economia și piața muncii, îmbunătățește calitatea educației, asigură cetățenii cu energie mai sigură și mai curată și pregătește instituțiile noastre pentru viitorul în Uniunea Europeană», au declarat reprezentanții Guvernului, comentând raportul CE.

Guvern: remanieri

Președinta Maia Sandu a recunoscut că autoritățile au făcut greșeli, motiv pentru care până la sfârșitul anului ar putea avea loc schimbări în cabinetul de miniștri. Ulterior, Guvernul a informat că premierul Dorin Recean va anunța posibilele remanieri după consultări.

Blocul electoral «Împreună» a cerut Maiei Sandu să demită 5 miniștri pentru ineficiență în activitate. Este vorba despre miniștrii infrastructurii, afacerilor interne, agriculturii, justiției și educației.

Între timp, Guvernul a numit-o pe Alina Certan în funcția de secretar de stat al Ministerului Finanțelor. Surse din minister au declarat că această numire face parte din eforturile instituției de a «consolida echipa cu profesioniști care înțeleg clar prioritățile economice naționale».

Alegeri: apeluri

Liderul «Partidului Nostru», Renato Usatîi, a declarat anterior că, în turul al doilea al alegerilor prezidențiale, nu va susține niciunul dintre candidați. Cu toate acestea, Maia Sandu, care candidează pentru al doilea mandat, s-a adresat susținătorilor lui Usatîi, îndemnându-i să nu permită revenirea la putere a «regimului care folosește metode murdare» și a sugerat că, dacă nu ar fi fost furtul de voturi, Usatîi ar fi putut fi adversarul ei în turul doi, nu Stoianoglo.

Între timp, la Judecătoria sectorului Buiucani va avea loc, pe 1 noiembrie, o ședință de judecată în cazul Stoianoglo privind «încălcarea inviolabilității vieții private». Maia Sandu a remarcat că este surprinsă cum unii judecători stabilesc ședințe în cazul Stoianoglo chiar în timpul campaniei electorale și a adăugat că aceste ședințe ar trebui să aibă loc după alegerile din 3 noiembrie.

Și liderul Partidului Național Moldovenesc, Dragoș Galbur, s-a adresat cetățenilor, îndemnându-i să voteze în turul doi împotriva lui Alexandr Stoianoglo, adică pentru Maia Sandu.

Un apel similar a fost lansat și de mișcarea social-politică «Liga Orașelor și Comunităților».

Alegeri, diaspora

Ministerul Afacerilor Externe al Republicii Moldova a avertizat cetățenii moldoveni care locuiesc în Italia, Marea Britanie, Belgia, Franța și Spania că adresele unor secții de votare din aceste țări au fost modificate. Cea mai apropiată secție de votare poate fi găsită pe platforma diaspora.cec.md.

PSRM, referendum

Partidul Socialiștilor din Republica Moldova (PSRM) a declarat că nu recunoaște rezultatele referendumului, deoarece, în timpul desfășurării acestuia au fost create «condiții în mod evident inegale pentru participanți», iar referendumul, în general, este ilegal.

Șor: «tanti Raia», mită, amenzi

Raisa Surdu, cunoscută drept «tanti Raia» și aflată în arest la domiciliu, a povestit la postul de televiziune Moldova1 că în gruparea lui Șor i s-a promis libertatea și ajutor pentru pensionari. Ea regretă cele întâmplate și colaborează cu ancheta. Potrivit femeii de 70 de ani, bani așa și nu a mai câștigat.

Premierul Recean a anunțat că cetățenii care și-au vândut voturile pot fi scutiți de amendă, dacă cooperează cu poliția. Totuși, dacă persoana va recurge din nou la o astfel de faptă, nu va mai putea evita pedeapsa.

Centrul Național Anticorupție (CNA) a raportat că a primit de la poliție aproximativ 1000 de procese-verbale de mituire a alegătorilor. Suma totală a amenzilor aplicate depășește 2 milioane de lei. CNA a reamintit că amenda pentru vânzarea votului variază între 25000 și 37500 de lei, iar organizatorii riscă între unu și cinci ani de închisoare și o amendă de peste 50000 de lei.

Între timp, în Moldova au fost reținute încă 11 persoane în dosarul de cumpărare a voturilor și de finanțare ilegală a partidelor asociate cu politicianul fugar Ilan Șor.

Alocații

Guvernul a propus dublarea alocației pentru tinerii medici, farmaciști și personal medical, care, după finalizarea studiilor universitare, activează conform repartizărilor făcute de Ministerul Sănătății. Alocațiile ar putea crește de la 120000 la 250000 de lei.

De la începutul anului 2024, Primăria Chișinău a oferit sprijin financiar pentru 476 de cupluri care au aniversat 50 de ani de căsătorie. În plus, primăria a acordat ajutor și pentru trei longevivi care au trăit peste 100 de ani.

Pensii

Autoritățile din Moldova și Italia vor lua în considerare pentru calculul pensiei moldovenilor stagiul de muncă acumulat în ambele țări. Cetățenii care au lucrat sau lucrează în Italia și doresc să obțină pensie italiană își vor putea include perioada de muncă din Moldova în stagiul lor. De asemenea, cetățenii întorși acasă vor putea adăuga perioada de muncă din Italia la stagiul de cotizare din Moldova.

Turism

În urmă cu câțiva ani, în Moldova a fost deschis o etnotabără unică, Manas Yurt Village, fondată de Larisa Ambrosie în satul său natal, Leordoaia, raionul Călărași. Proiectul a combinat iurtele kirghize, ospitalitatea moldovenească și filosofia ecologică.

Totul a început cu o întâlnire surprinzătoare în Irlanda, unde Larisa a făcut cunoștință cu cultura nomazilor kirghizi. Ea a povestit pentru NM cum a luat naștere ideea etnotaberei, cum au fost aduse iurtele autentice din Kârgâzstan și dacă este posibil să faci afaceri în mod cinstit în Moldova.

Aviație

În Aeroportul Chișinău, restricțiile de acces în terminal au fost prelungite cu încă o lună. Până la sfârșitul lunii noiembrie, accesul va fi permis doar pasagerilor.

Proteste în Georgia

Niciun partid de opoziție nu a recunoscut rezultatele alegerilor din Georgia, iar observatorii au raportat numeroase nereguli. Președintele țării a acuzat Rusia de aceste nereguli și a chemat cetățenii la proteste. La mitingul din Tbilisi au participat zeci de mii de persoane.

Inundații în Spania

În provincia spaniolă Valencia, ploile torențiale au provocat inundații fără precedent. Cel puțin 72 de persoane au fost afectate de intemperii.

Ministerul Afacerilor Externe al Republicii Moldova a anunțat că nu dispune de informații dacă printre persoanele afectate se află și cetățeni moldoveni.

Agenda zilei

10:00 — Ședința Curții Constituționale privind confirmarea rezultatelor referendumului.
10:00 — Club de presă pe tema «Produse financiare: ce oportunități de economisire și investiții există pe piața financiară a Republicii Moldova».
14:00 — Ședința Autorității Naționale de Integritate.

top, выборы президента

Știri similare

Externe

Eugen Tomac și-a depus mandatul de prim-ministru desemnat al României. Nicușor Dan a nominalizat un nou candidat

Viață

Temperaturi de +27°C și ploi de scurtă durată: cum va fi vremea în Moldova, în ultima zi din această săptămână

Externe

Limba rusă, exclusă din lista limbilor protejate în Ucraina. Vladimir Zelenski a promulgat legea

Ana-Maria Dolghii
| 14 iunie, 2026
10:58

Președintele Ucrainei, Vladimir Zelenski, a promulgat vineri, 12 iunie, legea care exclude limba rusă din lista limbilor protejate în statul ucrainean.

„Limba rusă a fost eliminată din lista limbilor cărora Ucraina le aplică prevederile Cartei. Este o decizie corectă și firească. Limba statului agresor nu poate beneficia de mecanisme de protecție create pentru sprijinirea limbilor popoarelor indigene și ale comunităților naționale”, a declarat președintele Radei Supreme a Ucrainei, Ruslan Stefanciuc.

Rada Supremă a adoptat acest proiect de lege încă din decembrie 2025, însă Zelenski l-a semnat abia după șapte luni, moment în care actul a intrat în vigoare.

Conform BBC, de acum înainte, prevederile Cartei referitoare la limbile regionale sau minoritare din Ucraina nu se vor mai aplica limbii ruse.

În noua formă a legii privind ratificarea Cartei europene a limbilor regionale sau minoritare, vor rămâne protejate următoarele limbi: belarusă, bulgară, găgăuză, ebraică, idiș, karaimă, tătară crimeeană, krymciakă, germană, neogreacă, poloneză, romani, rumeică, română, slovacă, maghiară, urumă și cehă.

Potrivit notei explicative a proiectului de lege, excluderea limbii ruse nu contravine obligațiilor Ucrainei asumate prin Carta europeană a limbilor.

De asemenea, documentul precizează că limba rusă rămâne, în prezent, cea mai utilizată limbă a minorităților din Ucraina, ca urmare a dominației sale istorice de-a lungul secolelor, și că nu există motive pentru a considera că aceasta ar fi în vreun fel amenințată.

Ce înseamnă acest lucru pentru limba rusă?

„Această Cartă vizează protejarea limbilor mici, a celor aflate în pericol de dispariție”, explica în decembrie 2025 deputata Evghenia Cravciuc fracțiunii „Sluga Poporului”, referindu-se la decizia Radei Supreme.

Ce va însemna, concret, excluderea limbii ruse din această listă? Potrivit deputatei, oamenii din Ucraina care doresc să vorbească în rusă o vor putea face în continuare — în viața de zi cu zi, lucrurile nu se vor schimba.

„Asta înseamnă că statul nu își mai asumă obligația de a susține centre culturale rusești, de a sprijini studiul limbii ruse sau de a finanța publicarea de cărți în limba rusă. Limba rusă nu este în pericol, nu este o limbă minoritară vulnerabilă și nu ar trebui să facă obiectul protecției în cadrul Cartei, respectiv nici să beneficieze de sprijin de stat”, a declarat Evghenia Cravciuc.

În schimb, pe lista limbilor protejate au fost incluse limbile unor comunități indigene din Ucraina — karaima și krymciaka — precum și limba romani, „astfel încât nicio comunitate să nu rămână fără atenție”.

Ponderea limbii ruse în Ucraina

La începutul anului 2025, Institutul Internațional de Sociologie de la Kiev (KIIS) a realizat un sondaj privind utilizarea limbilor ucraineană și rusă.

Conform rezultatelor, 63% dintre respondenți au declarat că, în familie, comunică în limba ucraineană. În același timp, 13% folosesc limba rusă, iar 19% au spus că se exprimă în mod egal atât în ucraineană, cât și în rusă.

Comparativ cu anul 2020, ponderea celor care vorbesc ucraineana a crescut de la 52% la 63%. În schimb, utilizarea limbii ruse a scăzut semnificativ, de la 25% la 13%. Proporția celor care folosesc ambele limbi a rămas relativ stabilă — 18% în 2020 și 19% în 2025.

În cadrul aceluiași sondaj, respondenții au fost întrebați și dacă limba rusă ar trebui studiată în școli.

58% au considerat că aceasta nu ar trebui studiată deloc, iar 29% au opinat că ar trebui predată la același nivel sau într-o măsură mai redusă decât alte limbi străine. 6% cred că pentru limba rusă ar trebui alocat mai puțin timp decât pentru ucraineană, dar mai mult decât pentru alte limbi străine, iar doar 3% sunt de părere că rusa ar trebui studiată în aceeași măsură ca limba ucraineană.

Datele evidențiază schimbări semnificative față de 2019: la acel moment, 8% considerau că rusa nu ar trebui studiată deloc, 25% susțineau că ar trebui predată la același nivel ca alte limbi străine sau într-o măsură mai redusă, 26% credeau că ar trebui să i se acorde mai puțin timp decât limbii ucrainene, dar mai mult decât altor limbi străine, iar 30% erau de părere că rusa ar trebui predată la același nivel cu limba ucraineană.