Денис Ткач

NM Espresso: cum se ia mită la vamele din Moldova, cât costă un vot la alegeri și dacă ar putea Sandu să devină președinte al României

Cazuri de corupție

Dimineața de 17 ianuarie a început cu perchezițiile care, potrivit informațiilor seci ale MAI, s-au efectuat concomitent la mai multe puncte vamale din Moldova. Mai târziu, și presa din România a informat despre percheziții. Oamenii legii din România, la fel ca și colegii lor din Moldova, au efectuat percheziții la punctele vamale, în cadrul unor dosare penale de corupție.

Ulterior, s-a anunțat că acestea nu au fost niște simple percheziții, ci o adevărată operațiune specială, iar pregătirile în acest sens au durat mai mult de un an. Pe scurt: oamenii legii din Moldova și din România au efectuat percheziții în Moldova și în România în același timp, cu susținerea Agenției Uniunii Europene pentru Cooperare în Materie de Justiție Penală (EUROJUST). Pregătirile pentru această operațiune au durat aproape un an, timp în care agenți sub acoperire au acumulat probe, altfel spus — au dat mită de la 100 până la 900 de euro și le-au documentat. Astfel, s-au acumulat 117 probe, iar 25 de angajați ai vamei și ai poliției de frontieră au statut de bănuiți, aceștia fiind conduși, după percheziții, la Procuratura Anticorupție.

Cu aceasta, perchezițiile nu s-au terminat. În cea de-a doua jumătate a zilei, serviciul de presă al Centrului Național Anticorupție a comunicat despre descinderi la întreprinderea de stat «Calea Ferată din Moldova». Și iarăși — bănuieli de corupție. Cei de la CFM au confirmat această informație, la fel ca și faptul că perchezițiile s-au efectuat la participanții unui grup de lucru care se ocupă de achiziții publice. Totodată, CFM a informat că perchezițiile și ancheta nu vizează activitatea directorului întreprinderii, Tofilat.


Parcursul european al Moldovei

În timp ce în Moldova continuă scandalurile de corupție, președintele țării discută, la forumul internațional de la Davos, cu liderii europeni despre accelerarea procesului de integrare europeană a Moldovei. Și da, anume corupția este o piedică în calea integrării Moldovei în UE.

La Davos, Sandu a avut o întrevedere cu Xavier Bettel, prim-ministrul de Luxemburg. Ei au discutat despre securitatea din regiune și asistența de care are nevoie țara noastră. Mai târziu, Sandu a avut o întrevedere cu Alain Berset, noul președinte al Confederației Elvețiene. Părțile au vorbit despre cooperarea bilaterală în domeniul combaterii corupției și returnarea bunurilor care au fost furate de la cetățenii Moldovei. La final, Sandu l-a invitat pe președintele elvețian să viziteze Moldova.

În timp ce Sandu discută despre accelerarea procesului de integrare europeană a Moldovei, în România a apărut, pe neașteptate, întrebarea: ar putea oare Maia Sandu să devină «Alexandru Ioan Cuza — 2», această întrebare fiindu-i adresată lui Marcel Ciolacu, președintele Partidului Social Democrat din România. Pe scurt: «acesta este un scenariu de lucru, nimeni nu o poate împiedica pe doamna Maia Sandu». Bineînțeles, în acest caz, ar trebui să se țină cont și de alte împrejurări.


+ un partid

Și dacă în România se vorbește despre alegerile prezidențiale, în Moldova sunt în toi pregătirile pentru alegerile locale, care se vor desfășura la sfârșitul lunii octombrie — începutul lunii noiembrie 2023. Primarul de Chișinău, Ceban a scris pe rețelele de socializare că a obținut deja actele cu privire al înregistrarea partidului său Mișcarea Alternativa Națională, iar în timpul cel mai apropiat, vor demara «consultări la nivel național».

Apropo, de la alegerile locale până la cele prezidențiale e doar un pas (doar un an), iar primarul de Chișinău a declarat deja că MAN va avea un candidat. Și a decis deja să fie și mai aproape de orășeni. Ieri dimineață, a mers cu bicicleta pe străzile capitalei și, desigur, a postat selfie-uri pe rețelele de socializare. Totodată, a promis că «așa va fi la începutul fiecărei zile».

De fapt, un partid propriu înseamnă nu doar imagine și o platformă proprie, dar și o metodă de a primi fonduri suplimentare din buget, pentru că fiecare vot acordat unui sau altui partid / candidat la alegeri costă. De exemplu, anul acesta, partidele vor primi câte 0,85 lei lunar pentru un vot la alegerile parlamentare, pentru un vot la alegerile locale — 0,43 lei, iar la cele prezidențiale — 0,68 lei. Astfel, în anul 2023, pentru finanțarea celor 36 de partide s-au alocat peste 49 milioane de lei.


Pe scurt, despre alte știri

— Compania juridică britanică BCL Solicitors LLP va apăra în instanțele de judecată drepturile deputatului fugar Șor.

— Guvernul Moldovei poate iniția achizițiile de gaze naturale pentru iarna următoare.

— În Moldova s-a încheiat prima etapă de preselecție a interpreților și pieselor pentru concursul Eurovision-2023. 33 de piese au fost admise pentru etapa a doua.


Și despre ceea ce va fi astăzi, 18 ianuarie

  •  La ora 15:00, va începe ședința guvernului. Agenda cabinetului de miniștri conține 14 chestiuni, inclusiv un proiect de lege care prevede desfășurarea activității de crowfunding, modificarea condițiilor de stabilire și acordare a ajutorului social în perioada rece a anului și alte chestiuni.
  • Pe parcursul zilei, guvernul va continua consultările publice referitoare la Planul național de dezvoltare pentru anii 2022-2025 în domeniul dezvoltării regionale, construcțiilor și urbanismului, muncii și protecției sociale, precum și al protecției mediului.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Un galerist originar din Chișinău, care pledează împotriva războiului din Ucraina, este cercetat penal în Rusia

Autoritățile ruse au deschis o cauză penală împotriva unui grup de membri ai Comitetului Anti-război al Rusiei – organizație creată după declanșarea invaziei din Ucraina, pentru „organizarea unui grup terorist sau participarea la acesta”. Printre figuranții dosarului se numără și galeristul Marat Ghelman, originar din Chișinău. Anterior, acesta a fost declarat „agent străin” în Rusia și a fost inclus în „lista teroriștilor și extremiștilor” a țării.

FSB a anunțat pe 14 octombrie pornirea unui dosar penal împotriva mai multor membri ai Comitetului Anti-război al Rusiei: ex-șeful companiei IUKOS Mihail Hodorkovski, fostul prim-ministru Mihail Kasianov, politicienii Garry Kasparov, Vladimir Kara-Murza și Dmitri Gudkov, politologul Ekaterina Șulman, economiștii Serghei Guriev și Serghei Alexașenko, oamenii de afaceri Boris Zimin și Evgheni Cicivarkin, jurnaliștii Kirill Martînov și Evgheni Kiselev, publicistul Victor Șenderovici și galeristul Marat Gelman. Aceștia sunt acuzați de „preluare violentă a puterii” și de „organizarea unui grup terorist sau participarea la acesta”.

FSB susține că Comitetul Anti-război al Rusiei a fost înființat cu scopul „preluării violente a puterii” și „schimbării ordinii constituționale în Federația Rusă”. Conform instituției, Hodorkovski și alți participanți ai organizației finanțează „unități naționaliste militarizate ucrainene” și „desfășoară activități de recrutare pentru a atrage persoane în respectivele formațiuni”, pentru ca ulterior să fie realizat un pretins „plan de preluare a puterii în Rusia prin forță”.

Totodată, FSB afirmă că pe 30 aprilie 2023 Comitetul Anti-război al Rusiei a adoptat la Berlin „documentul constituitiv al mișcării”, în care „se afirmă necesitatea lichidării actualelor autorități ale Rusiei”.

DW scrie că, cel mai probabil, documentul la care face referire FSB este „Declarația forțelor democratice ruse”, semnată pe 30 aprilie 2023, la Berlin, de 68 de opozanți și activiști plecați din Federația Rusă. Printre ei se numără Mihail Hodorkovski și alți membri ai Comitetului Anti-război al Rusiei.

Declarația subliniază caracterul criminal al invaziei din Ucraina și cere retragerea trupelor ruse de pe toate teritoriile ocupate ale statului ucrainean. De asemenea, în document se afirma că regimul președintelui Vladimir Putin este „ilegitim și criminal” și, prin urmare, „trebuie lichidat”.

Activitatea Comitetului Anti-război al Rusiei

Comitetul Anti-război al Rusiei este o organizație publică fondată de un grup de personalități și activiști din Rusia pe 27 februarie 2022, la câteva zile după începerea invaziei la scară largă asupra Ucrainei. „Coordonăm eforturile, sprijinim rușii care se opun războiului și creăm un spațiu pentru solidaritate, acțiune și ajutor reciproc pentru cei care se pronunță împotriva războiului declanșat de Kremlin”, se arată pe site-ul organizației.

Printre direcțiile sale de activitate menționate pe pagina sa web se numără colectarea de donații pentru ajutor umanitar acordat Ucrainei — inclusiv pentru centrale electrice portabile destinate spitalelor și școlilor din țară, a căror infrastructură energetică este afectată de atacurile rusești. De asemenea, organizația își propune să îi ajute pe rușii care nu susțin războiul să își apere drepturile în străinătate.

În ianuarie 2024, Procuratura Generală a Federației Ruse a declarat Comitetul Anti-război al Rusiei drept „organizație indezirabilă”. Cetățenilor ruși le este interzis să colaboreze cu astfel de organizații, să participe la evenimentele lor sau să distribuie materiale ale acestora, sub amenințarea unor pedepse care pot ajunge până la răspundere penală.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: