Денис Ткач

NM Espresso: cum se ia mită la vamele din Moldova, cât costă un vot la alegeri și dacă ar putea Sandu să devină președinte al României

Cazuri de corupție

Dimineața de 17 ianuarie a început cu perchezițiile care, potrivit informațiilor seci ale MAI, s-au efectuat concomitent la mai multe puncte vamale din Moldova. Mai târziu, și presa din România a informat despre percheziții. Oamenii legii din România, la fel ca și colegii lor din Moldova, au efectuat percheziții la punctele vamale, în cadrul unor dosare penale de corupție.

Ulterior, s-a anunțat că acestea nu au fost niște simple percheziții, ci o adevărată operațiune specială, iar pregătirile în acest sens au durat mai mult de un an. Pe scurt: oamenii legii din Moldova și din România au efectuat percheziții în Moldova și în România în același timp, cu susținerea Agenției Uniunii Europene pentru Cooperare în Materie de Justiție Penală (EUROJUST). Pregătirile pentru această operațiune au durat aproape un an, timp în care agenți sub acoperire au acumulat probe, altfel spus — au dat mită de la 100 până la 900 de euro și le-au documentat. Astfel, s-au acumulat 117 probe, iar 25 de angajați ai vamei și ai poliției de frontieră au statut de bănuiți, aceștia fiind conduși, după percheziții, la Procuratura Anticorupție.

Cu aceasta, perchezițiile nu s-au terminat. În cea de-a doua jumătate a zilei, serviciul de presă al Centrului Național Anticorupție a comunicat despre descinderi la întreprinderea de stat «Calea Ferată din Moldova». Și iarăși — bănuieli de corupție. Cei de la CFM au confirmat această informație, la fel ca și faptul că perchezițiile s-au efectuat la participanții unui grup de lucru care se ocupă de achiziții publice. Totodată, CFM a informat că perchezițiile și ancheta nu vizează activitatea directorului întreprinderii, Tofilat.


Parcursul european al Moldovei

În timp ce în Moldova continuă scandalurile de corupție, președintele țării discută, la forumul internațional de la Davos, cu liderii europeni despre accelerarea procesului de integrare europeană a Moldovei. Și da, anume corupția este o piedică în calea integrării Moldovei în UE.

La Davos, Sandu a avut o întrevedere cu Xavier Bettel, prim-ministrul de Luxemburg. Ei au discutat despre securitatea din regiune și asistența de care are nevoie țara noastră. Mai târziu, Sandu a avut o întrevedere cu Alain Berset, noul președinte al Confederației Elvețiene. Părțile au vorbit despre cooperarea bilaterală în domeniul combaterii corupției și returnarea bunurilor care au fost furate de la cetățenii Moldovei. La final, Sandu l-a invitat pe președintele elvețian să viziteze Moldova.

În timp ce Sandu discută despre accelerarea procesului de integrare europeană a Moldovei, în România a apărut, pe neașteptate, întrebarea: ar putea oare Maia Sandu să devină «Alexandru Ioan Cuza — 2», această întrebare fiindu-i adresată lui Marcel Ciolacu, președintele Partidului Social Democrat din România. Pe scurt: «acesta este un scenariu de lucru, nimeni nu o poate împiedica pe doamna Maia Sandu». Bineînțeles, în acest caz, ar trebui să se țină cont și de alte împrejurări.


+ un partid

Și dacă în România se vorbește despre alegerile prezidențiale, în Moldova sunt în toi pregătirile pentru alegerile locale, care se vor desfășura la sfârșitul lunii octombrie — începutul lunii noiembrie 2023. Primarul de Chișinău, Ceban a scris pe rețelele de socializare că a obținut deja actele cu privire al înregistrarea partidului său Mișcarea Alternativa Națională, iar în timpul cel mai apropiat, vor demara «consultări la nivel național».

Apropo, de la alegerile locale până la cele prezidențiale e doar un pas (doar un an), iar primarul de Chișinău a declarat deja că MAN va avea un candidat. Și a decis deja să fie și mai aproape de orășeni. Ieri dimineață, a mers cu bicicleta pe străzile capitalei și, desigur, a postat selfie-uri pe rețelele de socializare. Totodată, a promis că «așa va fi la începutul fiecărei zile».

De fapt, un partid propriu înseamnă nu doar imagine și o platformă proprie, dar și o metodă de a primi fonduri suplimentare din buget, pentru că fiecare vot acordat unui sau altui partid / candidat la alegeri costă. De exemplu, anul acesta, partidele vor primi câte 0,85 lei lunar pentru un vot la alegerile parlamentare, pentru un vot la alegerile locale — 0,43 lei, iar la cele prezidențiale — 0,68 lei. Astfel, în anul 2023, pentru finanțarea celor 36 de partide s-au alocat peste 49 milioane de lei.


Pe scurt, despre alte știri

— Compania juridică britanică BCL Solicitors LLP va apăra în instanțele de judecată drepturile deputatului fugar Șor.

— Guvernul Moldovei poate iniția achizițiile de gaze naturale pentru iarna următoare.

— În Moldova s-a încheiat prima etapă de preselecție a interpreților și pieselor pentru concursul Eurovision-2023. 33 de piese au fost admise pentru etapa a doua.


Și despre ceea ce va fi astăzi, 18 ianuarie

  •  La ora 15:00, va începe ședința guvernului. Agenda cabinetului de miniștri conține 14 chestiuni, inclusiv un proiect de lege care prevede desfășurarea activității de crowfunding, modificarea condițiilor de stabilire și acordare a ajutorului social în perioada rece a anului și alte chestiuni.
  • Pe parcursul zilei, guvernul va continua consultările publice referitoare la Planul național de dezvoltare pentru anii 2022-2025 în domeniul dezvoltării regionale, construcțiilor și urbanismului, muncii și protecției sociale, precum și al protecției mediului.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

energie.gov.md

BERD a lansat licitația pentru construcția liniei electrice de înaltă tensiune Bălți-Suceava

Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD) a lansat oficial procedura de licitație pentru construcția liniei electrice aeriene Bălți-Suceava de 400 kV. Anunțul a fost făcut de Ministerul Energiei al Republicii Moldova într-un comunicat din 31 iulie.

Potrivit sursei citate, licitația este deschisă tuturor companiilor eligibile și se desfășoară pe platforma de achiziții ECEPP. Data limită pentru depunerea ofertelor este 15 septembrie 2025.

Proiectul, cu o valoare totală estimată de 77 milioane de euro, este finanțat din câteva surse: un grant nerambursabil de 15,4 milioane de euro acordat de Uniunea Europeană prin Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare, un împrumut BERD de 30,8 milioane de euro, precum și 30,8 milioane de euro din partea Băncii Europene de Investiții.

Construcția acestei linii, împreună cu modernizarea stației electrice Bălți 330 kV și ridicarea unei noi stații de 400 kV, recent a fost declarată proiect de utilitate publică de interes național.

Linia Bălți–Suceava va avea o lungime estimativă de circa 48 km și va traversa 12 localități din raioanele Glodeni, Fălești, Rîșcani și municipiul Bălți, ce se va întinde de la Stația Electrică Bălți până la punctul de interconectare cu rețeaua de transport a energiei electrice a României. Conform cerințelor tehnice, pe traseul liniei vor fi instalați în total 145 de stâlpi metalici, dintre care 21 de piloni de întindere și 124 de piloni intermediari.  

„Finalizarea liniei este preconizată pentru anul 2027 și va completa sistemul de interconectare transfrontalieră, alături de liniile Isaccea–Vulcănești–Chișinău și Strășeni–Gutinaș. Linia Bălți–Suceava va crește capacitatea de import și export a energiei electrice, posibilitatea de a integra mai multă energie regenerabilă în rețea, precum și va facilita integrarea în piața unică europeană”, a menționat ministerul.

Proiectul este realizat de Guvernul Republicii Moldova, Ministerul Energiei și implementat de întreprinderea de stat „Moldelectrica”.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: