Денис Ткач

NM Espresso: cum se ia mită la vamele din Moldova, cât costă un vot la alegeri și dacă ar putea Sandu să devină președinte al României

Cazuri de corupție

Dimineața de 17 ianuarie a început cu perchezițiile care, potrivit informațiilor seci ale MAI, s-au efectuat concomitent la mai multe puncte vamale din Moldova. Mai târziu, și presa din România a informat despre percheziții. Oamenii legii din România, la fel ca și colegii lor din Moldova, au efectuat percheziții la punctele vamale, în cadrul unor dosare penale de corupție.

Ulterior, s-a anunțat că acestea nu au fost niște simple percheziții, ci o adevărată operațiune specială, iar pregătirile în acest sens au durat mai mult de un an. Pe scurt: oamenii legii din Moldova și din România au efectuat percheziții în Moldova și în România în același timp, cu susținerea Agenției Uniunii Europene pentru Cooperare în Materie de Justiție Penală (EUROJUST). Pregătirile pentru această operațiune au durat aproape un an, timp în care agenți sub acoperire au acumulat probe, altfel spus — au dat mită de la 100 până la 900 de euro și le-au documentat. Astfel, s-au acumulat 117 probe, iar 25 de angajați ai vamei și ai poliției de frontieră au statut de bănuiți, aceștia fiind conduși, după percheziții, la Procuratura Anticorupție.

Cu aceasta, perchezițiile nu s-au terminat. În cea de-a doua jumătate a zilei, serviciul de presă al Centrului Național Anticorupție a comunicat despre descinderi la întreprinderea de stat «Calea Ferată din Moldova». Și iarăși — bănuieli de corupție. Cei de la CFM au confirmat această informație, la fel ca și faptul că perchezițiile s-au efectuat la participanții unui grup de lucru care se ocupă de achiziții publice. Totodată, CFM a informat că perchezițiile și ancheta nu vizează activitatea directorului întreprinderii, Tofilat.


Parcursul european al Moldovei

În timp ce în Moldova continuă scandalurile de corupție, președintele țării discută, la forumul internațional de la Davos, cu liderii europeni despre accelerarea procesului de integrare europeană a Moldovei. Și da, anume corupția este o piedică în calea integrării Moldovei în UE.

La Davos, Sandu a avut o întrevedere cu Xavier Bettel, prim-ministrul de Luxemburg. Ei au discutat despre securitatea din regiune și asistența de care are nevoie țara noastră. Mai târziu, Sandu a avut o întrevedere cu Alain Berset, noul președinte al Confederației Elvețiene. Părțile au vorbit despre cooperarea bilaterală în domeniul combaterii corupției și returnarea bunurilor care au fost furate de la cetățenii Moldovei. La final, Sandu l-a invitat pe președintele elvețian să viziteze Moldova.

În timp ce Sandu discută despre accelerarea procesului de integrare europeană a Moldovei, în România a apărut, pe neașteptate, întrebarea: ar putea oare Maia Sandu să devină «Alexandru Ioan Cuza — 2», această întrebare fiindu-i adresată lui Marcel Ciolacu, președintele Partidului Social Democrat din România. Pe scurt: «acesta este un scenariu de lucru, nimeni nu o poate împiedica pe doamna Maia Sandu». Bineînțeles, în acest caz, ar trebui să se țină cont și de alte împrejurări.


+ un partid

Și dacă în România se vorbește despre alegerile prezidențiale, în Moldova sunt în toi pregătirile pentru alegerile locale, care se vor desfășura la sfârșitul lunii octombrie — începutul lunii noiembrie 2023. Primarul de Chișinău, Ceban a scris pe rețelele de socializare că a obținut deja actele cu privire al înregistrarea partidului său Mișcarea Alternativa Națională, iar în timpul cel mai apropiat, vor demara «consultări la nivel național».

Apropo, de la alegerile locale până la cele prezidențiale e doar un pas (doar un an), iar primarul de Chișinău a declarat deja că MAN va avea un candidat. Și a decis deja să fie și mai aproape de orășeni. Ieri dimineață, a mers cu bicicleta pe străzile capitalei și, desigur, a postat selfie-uri pe rețelele de socializare. Totodată, a promis că «așa va fi la începutul fiecărei zile».

De fapt, un partid propriu înseamnă nu doar imagine și o platformă proprie, dar și o metodă de a primi fonduri suplimentare din buget, pentru că fiecare vot acordat unui sau altui partid / candidat la alegeri costă. De exemplu, anul acesta, partidele vor primi câte 0,85 lei lunar pentru un vot la alegerile parlamentare, pentru un vot la alegerile locale — 0,43 lei, iar la cele prezidențiale — 0,68 lei. Astfel, în anul 2023, pentru finanțarea celor 36 de partide s-au alocat peste 49 milioane de lei.


Pe scurt, despre alte știri

— Compania juridică britanică BCL Solicitors LLP va apăra în instanțele de judecată drepturile deputatului fugar Șor.

— Guvernul Moldovei poate iniția achizițiile de gaze naturale pentru iarna următoare.

— În Moldova s-a încheiat prima etapă de preselecție a interpreților și pieselor pentru concursul Eurovision-2023. 33 de piese au fost admise pentru etapa a doua.


Și despre ceea ce va fi astăzi, 18 ianuarie

  •  La ora 15:00, va începe ședința guvernului. Agenda cabinetului de miniștri conține 14 chestiuni, inclusiv un proiect de lege care prevede desfășurarea activității de crowfunding, modificarea condițiilor de stabilire și acordare a ajutorului social în perioada rece a anului și alte chestiuni.
  • Pe parcursul zilei, guvernul va continua consultările publice referitoare la Planul național de dezvoltare pentru anii 2022-2025 în domeniul dezvoltării regionale, construcțiilor și urbanismului, muncii și protecției sociale, precum și al protecției mediului.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

mec.gov.md

10 milioane de euro pentru știință: Cercetători din R. Moldova și România vor realiza 62 de proiecte comune

62 de proiecte comune ale cercetătorilor din Moldova și România au fost selectate pentru finanțare în cadrul celui de-al doilea apel al competiției „Proiecte complexe bilaterale cu Republica Moldova”, a anunțat astăzi ministrul Educației și Cercetării, Dan Perciun, în cadrul unei conferințe susținute împreună cu omologul său român, Daniel Ovidiu David.

Bugetul total alocat pentru proiectele câștigătoare este de 10 milioane de euro, dintre care 8 milioane sunt asigurate de România și 2 milioane de Republica Moldova.

„Este o inițiativă foarte importantă pentru sistemul nostru de cercetare – crearea acestor echipe mixte și a acestor colaborări între țările noastre. O dovadă a colaborării tot mai strânse pe sectorul cercetării și un rezultat palpabil pentru cercetătorii din Republica Moldova, care asigură accesul la infrastructura de cercetare din România și șanse mai mari de accesare, la fel împreună, a proiectelor europene de cercetare. Aceasta fiind ambiția noastră – să deschidem finanțarea europeană pentru cercetătorii de la noi din țară, iar aceste proiecte bilaterale sunt o bună ocazie pentru a ne crește capacitățile și a dezvolta parteneriate”, a spus ministrul Dan Perciun. 

Ministrul român Daniel Ovidiu David a subliniat că proiectele câștigătoare acoperă domenii diverse, precum sănătate, cultură, climă, bioeconomie, energie și hrană, și „reprezintă un pas important în dezvoltarea colaborărilor bilaterale și a excelenței academice”.

În primul apel din 2023, 38 de proiecte bilaterale au fost selectate și sunt în prezent în desfășurare.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: