NM espresso

NM Espresso: de ce Sandu pleacă la Bruxelles, ce a declarat ea despre Rusia și cine a fost «șocat» de prețurile la medicamente pentru tratamentul COVID

Igor Svitrov
| 16 ianuarie, 2021
09:06

Coronavirus: starea de lucruri

576 de cazuri noi de coronavirus s-au înregistrat în Moldova în ultimele 24 de ore, inclusiv la 18 lucrători medicali, după ce s-au efectuat 3108 teste. Astfel, numărul total al cazurilor de contaminare confirmate în țara noastră de la începutul epidemiei a ajuns până la 152 263. S-au vindecat 141 975 de persoane, 3228 au decedat (17 — în ultimele 24 de ore). 7060 de persoane bolnave continuă tratamentul în spitale și la domiciliu, 224 dintre ele fiind în stare extrem de gravă, iar 40 — conectate la aparatele de respirație asistată.

Autoritățile se așteaptă la un nou val de îmbolnăviri de coronavirus după sărbătorile de iarnă. Dacă numărul bolnavilor va crește brusc, în Moldova ar putea fi înăsprite restricțiile. În același timp, autoritățile nu exclud că ar putea permite activitatea sălilor de concert, dacă numărul de contaminări nu va depăși «limita rezonabilă»: «Pandemia nu se retrage, dar cultura trebuie să trăiască».

«Zona roșie»

Ucraina a exclus Moldova din lista țărilor «din zona roșie». În prezent, cetățenii Moldovei nu mai trebuie să facă testul de COVID la intrare în Ucraina și nici să stea în carantină. Moldova a exclus Ucraina din «lista roșie» a sa acum două săptămâni, la fel ca și România, Italia, Turcia și Bulgaria. La rândul său, Moldova rămâne în «zona roșie» a multor țări din Europa, inclusiv România, Germania și Marea Britanie.

Coronavirusul și medicamentele

Premierul interimar Aurel Ciocoi, care s-a tratat recent pentru a doua oară de COVID, intenționează să discute la ședința guvernului despre prețurile la medicamente pentru tratamentul coronavirusului. Potrivit afirmațiilor lui Ciocoi, el a fost «șocat» când a văzut, cât trebuie să plătească pentru medicamentele la care prețurile au explodat de zece ori în doar câteva luni. Ciocoi consideră că pe piața farmaceutică nu se trece fără speculații.

Guvernul provizoriu

Aurel Ciocoi a explicat de ce cabinetul de miniștri nu organizează ședințe. Acestea vor fi preluate după ce Curtea Constituțională se va expune în privința atribuțiilor guvernului provizoriu: «Dorim să știm ce fel de probleme putem soluționa și care nu».

Sandu: vizita la Bruxelles

Serviciul de presă al președintelui a anunțat despre programul vizitei Maiei Sandu la Bruxelles din 18-19 ianuarie. În agendă — întrevederi cu șefii Consiliului Europei, Comisiei Europene, Parlamentului European, comisarii europeni, dar și cu regele Belgiei Philippe. Potrivit afirmațiilor lui Sandu, unul dintre scopurile principale ale vizitei sale la Bruxelles este de «a asigura Moldova cu vaccinul împotriva COVID-19 și echipamente medicale, pentru a stopa răspândirea coronavirusului».

În ajunul vizitei în UE, Sandu a organizat o conferință în format video cu ambasadorii Moldovei. Printre altele, Sandu a spus că în pofida tendinței Moldovei de a se integra în UE, ar trebui să fie susținute bunele relații și cu Rusia. Și pentru aceasta, potrivit lui Sandu, ea va depune toate eforturile. În opinia sa, eforturile principale ar trebui să fie îndreptate «spre crearea unui cerc de încredere: România-Moldova-Ucraina».

Palatul prezidențial

Clădirea administrației președintelui încă nu a fost dată în exploatare în mod oficial. Andrei Spânu, secretarul general al președintelui, a menționat că este din cauza «sistemelor de semnalizare și antiincendiere care nu corespund standardelor».

Dodon

Igor Dodon, liderul socialiștilor și ex-președintele Moldovei, consideră că inacțiunea președintei Maia Sandu a provocat o criză politică, constituțională și guvernamentală în Moldova. De aceea Dodon a decis să convoace comitetul executiv al PSRM — «forța politică cea mai influentă din Moldova, cu cea mai mare reprezentare în parlament» și va discuta despre această situație.

ARTEfacte

O echipă a Asociației de creație «ART-pohod» din Tiraspol a finalizat filmările serialului documentar de divertisment «ARTEfacte». Echipa proiectului a fost în 57 de localități de pe ambele maluri ale Nistrului și a adunat într-o colecție video unică 200 de artefacte cultural-istorice ale Moldovei. Premiera va avea loc în luna aprilie, pe site-ul NM. Iar până atunci — teaser.

P.S. Newsletter-ul nostru matinal Espresso poate fi obținut prin poștă, în mod gratuit și în trei limbi concomitent. Este simplu — trebuie doar să vă abonați accesând linkul următor.

Știri similare

Viață

„Nu ține de personalul medical, ci de sistem”. Familia lui Gheorghe Urschi, după ce a solicitat transferul

Alegeri 2025

„Forțele pro-europene și cele pro-ruse sunt cap la cap”. Băsescu, despre scrutinul din R. Moldova

Externe

România l-a convocat pe ambasadorul Rusiei. A doua oară în această săptămână

Mihaela Conovali
| 14 septembrie, 2025
19:35

Ambasadorul Rusiei la București, Vladimir Lipaev, a fost convocat la sediul Ministerului român al Afacerilor Externe (MAE) pentru discuții, în contextul dronei rusești care a intrat în spațiul aerian al țării. Potrivit Digi24, informația a fost comunicată de ministrul român de Externe, Oana Ţoiu. Este a doua convocare a lui Lipaev la sediul MAE în această săptămână.

Țoiu a anunțat că ambasadorul Rusiei la București a fost convocat la MAE pentru discuții programate să aibă loc în seara zilei de 14 septembrie. Potrivit sursei, este a doua convocare a lui Lipaev la sediul MAE. El a fost chemat și pe 12 septembrie, pentru a i se transmite poziția de condamnare a violării spaţiului aerian al Poloniei de către drone ruseşti.

Întrebată ce se așteaptă să obțină din discuțiile din această seară cu ambasadorul rus, ministra a răspuns: „Nu ne așteptăm să obținem ceva anume din discuția respectivă, cât să comunicăm foarte clar protestul României”.

La precizarea dacă MAE este pregătit să expulzeze diplomați ruși de la București, dacă se repetă astfel de incidente, Țoiu a răspuns: „Există mai multe instrumente diplomatice, însă în acest moment principalul lucru pentru noi este să ne asigurăm că întărim colaborarea internațională atât în cadrul NATO, cât și în cadrul UE, pentru că primul lucru pe care trebuie să-l facem este să ne asigurăm că aceste incidente sunt descurajate”.

„Ce este important în această perioadă este să arătăm unitatea, alături de alți membri ai Uniunii Europene, de aliații noștri din NATO”, a mai declarat ministra de Externe.

Întrebată dacă a cerut, în numele României, garanții de securitate suplimentare din partea NATO și UE, Țoiu a comunicat: „Avem în acest moment garanții de securitate și din partea NATO și UE, în sensul atât a prezenței NATO pe teritoriul României și a bazelor NATO, cât și a eforturilor comune pe care le facem pentru mecanisme comune de descurajare, așa cum este și pachetul comun de sancțiuni”.

***

O dronă rusească a pătruns, în seara zilei de 13 septembrie, în spațiul aerian al României. Ministrul român al Apărării, Ionuț Moșteanu, a declarat că avioanele ridicate „au văzut” drona și „au fost foarte aproape s-o dea jos”. Și Polonia a ridicat aeronave, în seara zilei de sâmbătă, ca răspuns la amenințarea reprezentată de dronele rusești care operau deasupra Ucrainei. Președintele Ucrainei, Vladimir Zelenski, a declarat că militarii ruși știu exact unde își îndreaptă dronele, ceea ce „este o extindere evidentă a războiului de către Rusia”.