Андрей Мардарь / NewsMaker

NM Espresso: de ce Sandu pleacă la Bruxelles, ce a declarat ea despre Rusia și cine a fost «șocat» de prețurile la medicamente pentru tratamentul COVID

Coronavirus: starea de lucruri

576 de cazuri noi de coronavirus s-au înregistrat în Moldova în ultimele 24 de ore, inclusiv la 18 lucrători medicali, după ce s-au efectuat 3108 teste. Astfel, numărul total al cazurilor de contaminare confirmate în țara noastră de la începutul epidemiei a ajuns până la 152 263. S-au vindecat 141 975 de persoane, 3228 au decedat (17 — în ultimele 24 de ore). 7060 de persoane bolnave continuă tratamentul în spitale și la domiciliu, 224 dintre ele fiind în stare extrem de gravă, iar 40 — conectate la aparatele de respirație asistată.

Autoritățile se așteaptă la un nou val de îmbolnăviri de coronavirus după sărbătorile de iarnă. Dacă numărul bolnavilor va crește brusc, în Moldova ar putea fi înăsprite restricțiile. În același timp, autoritățile nu exclud că ar putea permite activitatea sălilor de concert, dacă numărul de contaminări nu va depăși «limita rezonabilă»: «Pandemia nu se retrage, dar cultura trebuie să trăiască».

«Zona roșie»

Ucraina a exclus Moldova din lista țărilor «din zona roșie». În prezent, cetățenii Moldovei nu mai trebuie să facă testul de COVID la intrare în Ucraina și nici să stea în carantină. Moldova a exclus Ucraina din «lista roșie» a sa acum două săptămâni, la fel ca și România, Italia, Turcia și Bulgaria. La rândul său, Moldova rămâne în «zona roșie» a multor țări din Europa, inclusiv România, Germania și Marea Britanie.

Coronavirusul și medicamentele

Premierul interimar Aurel Ciocoi, care s-a tratat recent pentru a doua oară de COVID, intenționează să discute la ședința guvernului despre prețurile la medicamente pentru tratamentul coronavirusului. Potrivit afirmațiilor lui Ciocoi, el a fost «șocat» când a văzut, cât trebuie să plătească pentru medicamentele la care prețurile au explodat de zece ori în doar câteva luni. Ciocoi consideră că pe piața farmaceutică nu se trece fără speculații.

Guvernul provizoriu

Aurel Ciocoi a explicat de ce cabinetul de miniștri nu organizează ședințe. Acestea vor fi preluate după ce Curtea Constituțională se va expune în privința atribuțiilor guvernului provizoriu: «Dorim să știm ce fel de probleme putem soluționa și care nu».

Sandu: vizita la Bruxelles

Serviciul de presă al președintelui a anunțat despre programul vizitei Maiei Sandu la Bruxelles din 18-19 ianuarie. În agendă — întrevederi cu șefii Consiliului Europei, Comisiei Europene, Parlamentului European, comisarii europeni, dar și cu regele Belgiei Philippe. Potrivit afirmațiilor lui Sandu, unul dintre scopurile principale ale vizitei sale la Bruxelles este de «a asigura Moldova cu vaccinul împotriva COVID-19 și echipamente medicale, pentru a stopa răspândirea coronavirusului».

În ajunul vizitei în UE, Sandu a organizat o conferință în format video cu ambasadorii Moldovei. Printre altele, Sandu a spus că în pofida tendinței Moldovei de a se integra în UE, ar trebui să fie susținute bunele relații și cu Rusia. Și pentru aceasta, potrivit lui Sandu, ea va depune toate eforturile. În opinia sa, eforturile principale ar trebui să fie îndreptate «spre crearea unui cerc de încredere: România-Moldova-Ucraina».

Palatul prezidențial

Clădirea administrației președintelui încă nu a fost dată în exploatare în mod oficial. Andrei Spânu, secretarul general al președintelui, a menționat că este din cauza «sistemelor de semnalizare și antiincendiere care nu corespund standardelor».

Dodon

Igor Dodon, liderul socialiștilor și ex-președintele Moldovei, consideră că inacțiunea președintei Maia Sandu a provocat o criză politică, constituțională și guvernamentală în Moldova. De aceea Dodon a decis să convoace comitetul executiv al PSRM — «forța politică cea mai influentă din Moldova, cu cea mai mare reprezentare în parlament» și va discuta despre această situație.

ARTEfacte

O echipă a Asociației de creație «ART-pohod» din Tiraspol a finalizat filmările serialului documentar de divertisment «ARTEfacte». Echipa proiectului a fost în 57 de localități de pe ambele maluri ale Nistrului și a adunat într-o colecție video unică 200 de artefacte cultural-istorice ale Moldovei. Premiera va avea loc în luna aprilie, pe site-ul NM. Iar până atunci — teaser.

P.S. Newsletter-ul nostru matinal Espresso poate fi obținut prin poștă, în mod gratuit și în trei limbi concomitent. Este simplu — trebuie doar să vă abonați accesând linkul următor.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Stație de epurare de 13 mln lei, folosită doar câteva luni în opt ani. Cum au fost irosiți banii europeni la Drochia

Stația de epurare a apelor uzate menajere din orașul Drochia, construcția căreia a costat peste 13 milioane de lei, a funcționat doar câteva luni în cei opt ani de când a fost dată în exploatare, arată o anchetă Cu Sens. Aceasta a fost construită din bani oferiți de Uniunea Europeană sub formă de grant, dar și din surse publice alocate din Fondul Ecologic Național și bugetul local.

Potrivit sursei citate, în august 2025, patru experți din România, au venit la invitația întreprinderii municipale Apă-Canal din Drochia pentru a face o expertiză tehnică a stației de epurare a apelor uzate. Aceasta a fost construită acum opt ani de Consiliul raional Drochia, în mare parte, din bani de la Uniunea Europeană și Fondul Ecologic Național, iar în mai 2018 a fost dată în gestiunea întreprinderii municipale. Problemele nu-s de azi sau de ieri. Din decembrie 2016, când au fost finalizate lucrările de construcție, iar stația a fost pornită pentru testare, pe parcursul a circa un an, aceasta s-a defectat de mai multe ori. Chiar dacă a fost dată în exploatare în septembrie 2017, în cele din urmă, a fost oprită și nu a mai funcționat, de atunci, nicio zi.

Mai bine de o oră, experții au încercat să-și dea seama cu ce au de-a face. Doar că stația nu a fost pornită din timp din cauza unei pene de curent care a afectat întreg orașul, ceea ce făcea imposibilă continuarea expertizei. Auditul tehnic a fost propus de Vladislav Russu care, din decembrie 2023, a preluat conducerea Apă-Canal Drochia și a vrut să înțeleagă care sunt problemele de la noua stație, mai ales că cea veche, construită încă pe timpul Uniunii Sovietice, necesită, la fel, investiții.

După toate măsurătorile care au fost, când au fost date în exploatare, ea consuma foarte multă energie electrică, dar ieșirea apelor era foarte puțină. Ea este pentru 400 de cuburi în 24 de ore, să spunem așa, dar undeva ieșirea era la 60-80 de cuburi în 24 de ore. Deci, am revenit la doamna primar ca să facem un proiect, poate o stație nouă de epurare, și mi s-a spus că noi avem stație nouă de epurare. Nu putem câștiga alt proiect pentru că nu înțelegem ce-i cu stația asta. Și am hotărât să facem o expertiză tehnică”, a declarat Vladislav Russu.

Construcția stației de epurare a costat peste 13 milioane de lei, dintre care: circa 7 milioane de lei – grant oferit de Uniunea Europeană, 5,2 milioane de lei – din Fondul Ecologic Național și puțin peste 1 milion de lei a fost contribuția Consiliul raional Drochia. Proiectul a fost implementat de Consiliul raional Drochia care l-a angajat ca manager de proiect pe Ruslan Babin, specialist principal în cadrul Direcției economie, reforme și atragerea investițiilor a instituției. Între timp, acesta a fost avansat în funcția de șef al Serviciului politici investiționale, din cadrul aceluiași Consiliu.

Proiectul a fost un imbold pentru a atrage alte investiții sau pentru a renova ceea ce este existent. Un fel de experiență, mai mult experiență de implementare, experiență de atragere de granturi, finanțare și așa mai departe. Într-adevăr, proiectul acela, nu știu, mai multe circumstanțe au dus ca să nu fie de succes. Întâi a înghețat, pe urmă indiferență, pe urmă nu se știa cui de transmis, pe urmă nu știa cine să achite curentul electric pentru exploatare. Noi trebuia să transmitem, alții nu voiau să o primească, pentru că asta e problema principală, pentru că noi, așa și s-a primit, noi într-un fel cu forța am implementat un proiect pe care primăria nu-l dorea”, a spus Babin.

În 2015, Consiliul Raional Drochia organizează o licitație publică și selectează compania Laiola SRL, cu sediul în Chișinău, să execute lucrările de construcție a stației. Asta, chiar dacă doi din cei nouă membri ai grupului de lucru cu privire la adjudecarea lucrărilor de construcție a stației au fost împotrivă, deoarece firma „a propus o ofertă cu mult mai mare” față de alte două companii care au participat la licitație, însă au fost descalificate. Un alt motiv – „Laiola s-a aflat în litigiu de judecată cu Consiliul raional Drochia în urma efectuării lucrărilor de reparație a Școlii Sportive”. Printre cei care au fost împotrivă – Vitalie Postovan, jurist la acea vreme, în cadrul Aparatului Președintelui raionului. În prezent – viceprimar al orașului Drochia.

Am fost împotrivă, deoarece Laiola SRL, anterior, a efectuat niște lucrări de construcție, de renovare a Școlii sportive din orașul Drochia și noi am avut litigiu de judecată cu dumnealor. N-au executat lucrurile conform proiectului și ceea ce au executat nu corespundea cerințelor noastre. Și nu am mai vrut să avem de a face cu astfel de agenți economici, de aceea și am votat contra”, a menționat Postovan.

Contractul de executare a lucrărilor a fost semnat pe 18 iunie 2015, iar firma s-a angajat să construiască stația în patru luni și jumătate. Ceea ce nu s-a întâmplat, însă. Asta, deoarece abia peste un an au primit autorizație de construcție de la autoritățile locale. Astfel, în decembrie 2016, adică peste un an și șase luni, firma a finalizat instalarea stației, care a fost pornită pentru testare. Doar că peste o lună, au apărut, deja, primele defecțiuni din cauza înghețurilor, iar firma și-a asumat lucrările de reparație. Respectiv, abia în septembrie 2017 a fost semnat procesul-verbal de recepție finală. Cu toate acestea, nu a mai fost folosită niciodată. Laiola SRL este deținută, în cote-părți egale, de Ghenadie Vizitiu, om de afaceri originar din Drochia și Ion Comanac, consul onorific al Republicii Columbia în Republica Moldova, al cărui birou se află în aceeași clădire unde își are adresa juridică compania Laiola SRL. Am mers la sediul firmei pentru a discuta cu unul dintre proprietarii afacerii. Ne-a răspuns la telefon Ghenadie Vizitiu, unul dintre fondatorii companiei.

Noi am făcut toată lucrarea, a fost dată în exploatare, a fost comisia și din partea finanțatorilor europeni, a fost și din partea inspecției în construcție, a primăriei și tot. Totul a fost dat în exploatare, a fost testat și a lucrat un pic. După asta am conservat-o, fiindcă ei nu au vrut să o exploateze. Și am plecat de acolo. După asta s-a terminat totul”, a spus Ghenadie Vizitiu.

În mai 2018, Consiliul raional transmite stația Consiliului orășenesc Drochia care, ulterior, o dă în gestiunea întreprinderii municipale Apă-Canal Drochia. În perioada cât a fost construită, la conducerea primăriei era Nina Cereteu, funcție pe care o deține până în prezent, fiind la al treilea mandat de primăriță. La alegerile parlamentare din 2025, a candidat cu numărul trei în lista partidului condus de Renato Usatîi – „Partidul Nostru”, care a obținut șase fotolii de deputat. Cereteu, însă, a ales să rămână la șefia primăriei Drochia.

Eu, cel puțin, o consider ca este o investiție irelevantă pentru oraș. Ideea a fost de a avea o stație de epurare modernă, model, în țară. Atunci trebuia reparată și dotată cea veche, existentă, care avea o capacitate și cu potențial de a extinde capacitatea mare, pentru a asigura nu doar orașul, dar și cu probabilitatea de a mai conecta și satele vecine”, a declarat Cereteu.

Întrebată de ce stația a fost lăsată de izbeliște, primărița a spus: „Ne-am orientat ca să asigurăm cetățenii cu acces la canalizare, adică cu acces la servicii, să extindem rețelele. Pentru că, pentru moment, am considerat că această stație, un pic poate să mai aștepte, să nu căutăm acuma investiții în timp ce oamenii nu au acces la aceste servicii”.

Apele uzate ale orașului Drochia sunt epurate la stația veche care se află nu departe de cea nouă, iar după curățare sunt vărsate în pârâul Graid.

Sunt conștientă de faptul că această investiție, acest proiect, este ca o pată neagră pe imaginea orașului. Deși nu noi am fost cei care am aplicat, dar suntem cei care o gestionam în continuare”, a declarat Nina Cereteu.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: