ria.ru

NM Espresso: despre apelul lui Stoianoglo către Sandu, declarația lui Krasnoselski și despre majorarea pensiilor

Procurorul general

Procurorul general Alexandr Stoianoglo i-a cerut președintelui Maia Sandu să prezinte dovezi în baza cărora Consiliul Suprem de Securitate a constatat că procurorii tărăgănează în mod intenționat investigarea unor cazuri de corupție de rezonanță. Dar și că din cauza inacțiunilor procuraturii, unii dintre cei implicați în schemele de corupție și de delapidare au reușit să evite răspunderea.

Comentând adresarea procurorului general, Sergiu Litvinenco, ministrul justiției, l-a numit pe acesta un «papă-lapte» care «se plânge mereu pe președinte și ministru»: «Avem nevoie de un procuror adevărat, dar nu de un papă-lapte. Un procuror ca Laura Kovesi, de exemplu».

Curtea Constituțională a respins cererea procurorului general Stoianoglo care a solicitat să fie verificată constituționalitatea amendamentelor la Legea cu privire la procuratură, inițiate de partidul de guvernământ PAS.

Transnistria

Liderul de la Tiraspol Vadim Krasnoselski nu exclude «variantele militare de soluționare a diferendului transnistrean cu aplicarea forței», întrucât Moldova «așa și nu a răspuns pentru genocidul împotriva poporului transnistrean». Krasnoselski a făcut această declarație în cadrul festivității organizate cu ocazia aniversării a 30 de ani de la crearea armatei transnistrene.

MAE din stânga Nistrului a anunțat că Ucraina a permis automobilelor cu numere de înmatriculare transnistrene să revină în Transnistria prin tranzitarea Ucrainei. După ce la 1 septembrie Ucraina și-a închis frontierele pentru astfel de autoturisme, cei de la Tiraspol au anunțat că transnistrenii care în această perioadă se aflau peste hotare nu pot reveni acasă.

Profesorii turci

La trei ani de la expulzarea ilegală din Moldova a colaboratorilor rețelei de licee moldo-turce «Orizont», apărătorii drepturilor omului au cerut ca autoritățile să desecretizeze materialele acestui dosar. Aceștia au cerut și anularea deciziei privind interdicția de intrare în Moldova a pedagogilor expulzați.

Galina Tüfekçi, soția unuia dintre acești profesori, încearcă să obțină rejudecarea dosarului despre expulzarea ilegală. În acest caz a fost condamnat un singur funcționar — fostul director al Serviciului Informații și Securitate, Vasile Botnari, care a fost pedepsit printr-o amendă. Galina Tüfekçi a scris în exclusivitate pentru NM, cum patria sa Moldova în persoana funcționarilor publici a distrus șapte familii și a lăsat fără tată 16 copii.

Iar unele persoane care au fost martori și participanți la acele evenimente au povestit în articolul «Нас предали» («Ne-au trădat»), cum toate acestea le-au afectat viața și de ce ei încă încearcă să-i tragă la răspundere pe cei vinovați.

Pensii și alocații

Guvernul a pregătit un proiect de lege conform căruia de la 1 octombrie, toate pensiile vor fi indexate cu 3,86%, iar pensia minimă a pensionarilor cu stagiu complet de cotizare va crește până la 2 mii de lei. Premierul Natalia Gavrilița a declarat că «aceasta este cea mai mare majorare a pensiilor din toată istoria Moldovei». Proiectul presupune și creșterea unor tipuri de alocații.

FMI

Moldova va trebui să prezinte rapoarte către FMI în care va indica, pentru ce va cheltui cele 236 milioane de dolari pe care i-a primit recent de la această instituție. Despre aceasta a vorbit într-un interviu pentru NM Rodgers Chawani, noul reprezentant al FMI în Moldova. Oficialul a mai menționat, de ce, în opinia sa, nu poate fi redusă vârsta de pensionare, dar și care sunt problemele principale pe care ar trebui să le soluționeze guvernul Moldovei.

Chișinău

Primăria municipiului Chișinău a început să achiziționeze teste de coronavirus pentru testarea pedagogilor care nu s-au vaccinat. Autoritățile municipale au alocat în acest scop 3 milioane de lei, după ce Ministerul Sănătății a obligat cadrele didactice, care nu s-au vaccinat împotriva coronavirusului, să-și facă testul pe cont propriu, la fiecare două săptămâni.

Iar primarul de Chișinău Ion Ceban a solicitat ca autoritățile să publice detaliile investigației despre certificatele de vaccinare false și despre testele de COVID false. Ceban a cerut «să nu fie înjosiți toți medicii» atunci când se vorbește despre persoanele suspecte în acest caz.

Situația epidemiologică

466 de cazuri noi de coronavirus s-au înregistrat în Moldova în ultimele 24 de ore. Cele mai multe cazuri s-au depistat în Chișinău (84), Bălți (82) și în stânga Nistrului (35). Nouă persoane în vârstă de la 43 până la 83 de ani au decedat din cauza complicațiilor provocate de COVID. 4741 de persoane contaminate continuă să se trateze, 123 dintre acestea fiind în stare extrem de gravă, iar 19 — conectate la aparatele de respirație asistată.

Și despre ceea ce va fi astăzi, 7 septembrie

  • Consiliul Superior al Magistraturii și Comisia Electorală Centrală se vor întruni în ședințe.
  • Miniștrii afacerilor externe din Moldova și din România vor susține o conferință de presă comună.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Виталий Шмаков / NewsMaker

CEC a decis: 12 secții de votare pentru locuitorii din stânga Nistrului. Câte vor fi în diaspora

Comisia Electorală Centrală (CEC) a decis organizarea a 301 secții de votare în străinătate pentru alegerile parlamentare, precum și a 12 secții de votare pentru locuitorii din stânga Nistrului. Deciziile au fost luate pe 24 august, în cadrul unei ședințe.

CEC a decis organizarea a 12 secții de votare pentru cetățenii cu drept de vot din localitățile din stânga Nistrului, precum și pentru cei domiciliați în municipiul Bender și în comuna Chițcani, satele Cremenciug și Gîsca din raionul Căușeni, aflate provizoriu în afara controlului suveran al autorităților constituționale ale Republicii Moldova.

De asemenea, Comisia a decis organizarea a 301 secții de votare în străinătate. Dintre acestea 4 secții de votare vor fi constituite pentru cetățenii Republicii Moldova aflați pe teritoriul Statelor Unite ale Americii, Canadei, Regatului Norvegiei, Regatului Suediei, Republicii Finlanda, Republicii Islanda, Japonia, Republica Coreea, Australia și Noua Zeelandă care au ales să utilizeze drept metodă alternativă de vot, votarea prin corespondență.

***

În contextul secțiilor de votare pentru cetățenii din stânga Nistrului, amintim că pe 15 august Tiraspolul a transmis o adresare către Parlamentul Republicii Moldova, solicitând deschiderea a 41 de secții de votare la viitoarele alegeri parlamentare pentru locuitorii din regiunea transnistreană care dețin cetățenie moldovenească.

Vicepreședintele CEC, Pavel Postica, a declarat că vor fi organizate doar 10 secții. Spre comparație, la alegerile prezidențiale din toamna anului 2024 au fost deschise 30 de secții pentru cetățenii de pe malul stâng. Potrivit lui Postica, dacă analizăm prezența medie la ultimele trei scrutine, numărul secțiilor pentru locuitorii din stânga Nistrului nu ar trebui să depășească 10.

Numărul secțiilor de votare și al alegătorilor din stânga Nistrului a început să scadă din 2019. Până atunci, ambele cifre erau în creștere. Astfel, potrivit datelor Promo-Lex, la alegerile parlamentare din 2014 pentru votanții din regiune au fost deschise 26 de secții, iar la cele parlamentare din 2019 – 47. Și numărul alegătorilor a crescut în acești ani: 9 261 în 2014 și 37 257 pe circumscripția națională la alegerile parlamentare din 2019. La alegerile prezidențiale din 2020 au fost deschise 42 de secții, la parlamentarele anticipate din 2021 – 41, iar la prezidențialele din 2024 – 30. În turul al doilea al alegerilor prezidențiale au votat 26 260 de alegători de pe malul stâng, adică 1,5% din numărul total al celor care au votat în turul al doilea.

Tradițional, alegătorii din stânga Nistrului dau preferință la alegeri forțelor proruse. Astfel, în turul al doilea al alegerilor prezidențiale din 2024, mai mult de 79% dintre alegătorii din regiune l-au susținut pe candidatul din partea Partidului Socialiștilor, Alexandr Stoianoglo. Pentru actuala președintă, Maia Sandu, au votat puțin peste 20% dintre alegători. În turul al doilea al alegerilor prezidențiale din 2020, mai mult de 85% dintre locuitorii din regiune care au votat l-au susținut pe liderul socialiștilor, Igor Dodon, în timp ce pe candidata din partea PAS, Sandu, au susținut-o circa 14%.

***

Cu referire la secțiile de votare în diaspora, menționăm că în luna iulie CEC a propus deschiderea a 294 de secții. Totuși, lista prezentată atunci era una preliminară.

Prin comparație, la scrutinul din 2024 au fost deschise 231 de secții în 37 de țări.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: