ria.ru

NM Espresso: despre apelul lui Stoianoglo către Sandu, declarația lui Krasnoselski și despre majorarea pensiilor

Procurorul general

Procurorul general Alexandr Stoianoglo i-a cerut președintelui Maia Sandu să prezinte dovezi în baza cărora Consiliul Suprem de Securitate a constatat că procurorii tărăgănează în mod intenționat investigarea unor cazuri de corupție de rezonanță. Dar și că din cauza inacțiunilor procuraturii, unii dintre cei implicați în schemele de corupție și de delapidare au reușit să evite răspunderea.

Comentând adresarea procurorului general, Sergiu Litvinenco, ministrul justiției, l-a numit pe acesta un «papă-lapte» care «se plânge mereu pe președinte și ministru»: «Avem nevoie de un procuror adevărat, dar nu de un papă-lapte. Un procuror ca Laura Kovesi, de exemplu».

Curtea Constituțională a respins cererea procurorului general Stoianoglo care a solicitat să fie verificată constituționalitatea amendamentelor la Legea cu privire la procuratură, inițiate de partidul de guvernământ PAS.

Transnistria

Liderul de la Tiraspol Vadim Krasnoselski nu exclude «variantele militare de soluționare a diferendului transnistrean cu aplicarea forței», întrucât Moldova «așa și nu a răspuns pentru genocidul împotriva poporului transnistrean». Krasnoselski a făcut această declarație în cadrul festivității organizate cu ocazia aniversării a 30 de ani de la crearea armatei transnistrene.

MAE din stânga Nistrului a anunțat că Ucraina a permis automobilelor cu numere de înmatriculare transnistrene să revină în Transnistria prin tranzitarea Ucrainei. După ce la 1 septembrie Ucraina și-a închis frontierele pentru astfel de autoturisme, cei de la Tiraspol au anunțat că transnistrenii care în această perioadă se aflau peste hotare nu pot reveni acasă.

Profesorii turci

La trei ani de la expulzarea ilegală din Moldova a colaboratorilor rețelei de licee moldo-turce «Orizont», apărătorii drepturilor omului au cerut ca autoritățile să desecretizeze materialele acestui dosar. Aceștia au cerut și anularea deciziei privind interdicția de intrare în Moldova a pedagogilor expulzați.

Galina Tüfekçi, soția unuia dintre acești profesori, încearcă să obțină rejudecarea dosarului despre expulzarea ilegală. În acest caz a fost condamnat un singur funcționar — fostul director al Serviciului Informații și Securitate, Vasile Botnari, care a fost pedepsit printr-o amendă. Galina Tüfekçi a scris în exclusivitate pentru NM, cum patria sa Moldova în persoana funcționarilor publici a distrus șapte familii și a lăsat fără tată 16 copii.

Iar unele persoane care au fost martori și participanți la acele evenimente au povestit în articolul «Нас предали» («Ne-au trădat»), cum toate acestea le-au afectat viața și de ce ei încă încearcă să-i tragă la răspundere pe cei vinovați.

Pensii și alocații

Guvernul a pregătit un proiect de lege conform căruia de la 1 octombrie, toate pensiile vor fi indexate cu 3,86%, iar pensia minimă a pensionarilor cu stagiu complet de cotizare va crește până la 2 mii de lei. Premierul Natalia Gavrilița a declarat că «aceasta este cea mai mare majorare a pensiilor din toată istoria Moldovei». Proiectul presupune și creșterea unor tipuri de alocații.

FMI

Moldova va trebui să prezinte rapoarte către FMI în care va indica, pentru ce va cheltui cele 236 milioane de dolari pe care i-a primit recent de la această instituție. Despre aceasta a vorbit într-un interviu pentru NM Rodgers Chawani, noul reprezentant al FMI în Moldova. Oficialul a mai menționat, de ce, în opinia sa, nu poate fi redusă vârsta de pensionare, dar și care sunt problemele principale pe care ar trebui să le soluționeze guvernul Moldovei.

Chișinău

Primăria municipiului Chișinău a început să achiziționeze teste de coronavirus pentru testarea pedagogilor care nu s-au vaccinat. Autoritățile municipale au alocat în acest scop 3 milioane de lei, după ce Ministerul Sănătății a obligat cadrele didactice, care nu s-au vaccinat împotriva coronavirusului, să-și facă testul pe cont propriu, la fiecare două săptămâni.

Iar primarul de Chișinău Ion Ceban a solicitat ca autoritățile să publice detaliile investigației despre certificatele de vaccinare false și despre testele de COVID false. Ceban a cerut «să nu fie înjosiți toți medicii» atunci când se vorbește despre persoanele suspecte în acest caz.

Situația epidemiologică

466 de cazuri noi de coronavirus s-au înregistrat în Moldova în ultimele 24 de ore. Cele mai multe cazuri s-au depistat în Chișinău (84), Bălți (82) și în stânga Nistrului (35). Nouă persoane în vârstă de la 43 până la 83 de ani au decedat din cauza complicațiilor provocate de COVID. 4741 de persoane contaminate continuă să se trateze, 123 dintre acestea fiind în stare extrem de gravă, iar 19 — conectate la aparatele de respirație asistată.

Și despre ceea ce va fi astăzi, 7 septembrie

  • Consiliul Superior al Magistraturii și Comisia Electorală Centrală se vor întruni în ședințe.
  • Miniștrii afacerilor externe din Moldova și din România vor susține o conferință de presă comună.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

pexels.com

Un cetățean a scos la iveală atacul cibernetic din Moldovei. Noi detalii despre scurgerea masivă de date

Agenția de Guvernare Electronică (AGE) a făcut publice noi detalii despre atacul cibernetic de amploare asupra serviciilor guvernamentale din Republica Moldova. Într-un comentariu pentru NewsMaker, instituția a explicat prin intermediul căror servicii au obținut atacatorii acces la datele cu caracter personal ale cetățenilor, ce deficiențe de securitate au făcut posibil acest lucru și cum au descoperit autoritățile atacul. Totodată, agenția admite că persoanele afectate ar putea să nu fie informate individual.

Cum au descoperit autoritățile atacul cibernetic

Potrivit AGE, pe 22 octombrie, un cetățean a sesizat instituția după ce a observat o accesare suspectă a datelor sale cu caracter personal în istoricul accesărilor din EVO Cabinet. În aceeași zi, autoritățile au identificat o activitate neobișnuită în serviciile digitale guvernamentale și în solicitările de acces la date.

Analiza ulterioară a jurnalelor tehnice a arătat că acțiunile neautorizate începuseră mai devreme. Conform datelor preliminare, atacatorii au încercat să extragă date cu caracter personal în perioada 19–23 octombrie. AGE a precizat că ora exactă la care au început să fie exploatate vulnerabilitățile, precum și circumstanțele în care a fost descoperit atacul, sunt încă stabilite în cadrul investigației.

Prin intermediul căror servicii au obținut atacatorii acces la date

Printre serviciile guvernamentale vizate de atacul cibernetic se numără serviciul electronic al Agenției Naționale a Arhivelor și serviciul Agenției Servicii Publice (ASP) pentru programarea la examenele de obținere a permisului de conducere.

Potrivit AGE, investigația preliminară a scos la iveală deficiențe în ceea ce privește controlul accesului la date și verificarea informațiilor de autentificare în anumite sisteme. Aceste vulnerabilități le-au permis atacatorilor să transmită automat solicitări și să obțină datele cu caracter personal ale altor persoane.

Verificările au fost extinse și asupra altor componente și servicii electronice. Din acest motiv, pe 23 octombrie, autoritățile au decis să deconecteze preventiv 82 de servicii guvernamentale, peste 30 de sisteme informaționale și panouri administrative.

AGE a refuzat să ofere detalii tehnice despre vulnerabilitățile identificate, invocând faptul că investigația este în desfășurare și că dezvăluirea acestora ar putea crea riscul repetării atacului.

Au fost verificate sistemele înainte de atac?

Agenția a răspuns și la întrebările privind efectuarea unor audituri independente de securitate informațională și a testelor de penetrare asupra sistemelor vizate, data celor mai recente verificări, eventualele vulnerabilități identificate de specialiști și măsurile luate pentru remedierea acestora.

AGE a comunicat că sistemele informaționale guvernamentale sunt supuse periodic verificărilor de securitate, inclusiv cu implicarea specialiștilor din domeniu. Potrivit instituției, înainte de incident, verificările nu au identificat vulnerabilități critice care să indice riscurile materializate în timpul atacului.

Totuși, Agenția nu a precizat dacă au fost efectuate anume audituri independente, când au avut loc ultimele verificări și dacă specialiștii au identificat alte vulnerabilități, mai puțin grave. AGE a mai menționat că evoluția amenințărilor cibernetice, inclusiv prin utilizarea inteligenței artificiale, impune îmbunătățirea continuă a mecanismelor de protecție.

„În urma identificării incidentului, AGE, în colaborare cu instituțiile responsabile de securitate cibernetică, Agenția pentru Securitate Cibernetică și Serviciul Tehnologia Informației și Securitate Cibernetică, a inițiat verificări suplimentare ale serviciilor și sistemelor informaționale. Totodată, în procesul de testare și identificare a eventualelor vulnerabilități suplimentare a fost implicată și expertiza tehnică oferită de Orange Moldova, în baza unei colaborări pro bono. Rezultatele acestor activități vor fundamenta măsurile suplimentare de consolidare a securității sistemelor guvernamentale”, a comunicat AGE.

Cum vor fi informați cetățenii afectați

Potrivit estimărilor preliminare ale AGE, în perioada 19–23 octombrie, atacatorii au transmis solicitări care au vizat aproximativ un milion de numere de identificare de stat (IDNP). Indicii privind accesarea neautorizată a datelor au fost identificați în cazul a aproximativ 750 000 de IDNP-uri.

Instituția a subliniat că cifrele sunt preliminare, iar numărul exact al cetățenilor ale căror date au fost efectiv extrase nu este deocamdată cunoscut. Totodată, categoriile de informații care ar fi putut fi compromise diferă de la o persoană la alta. În prezent, specialiștii analizează jurnalele tehnice și datele care ar fi putut ajunge în posesia atacatorilor, pentru a stabili numărul persoanelor afectate și tipurile de informații divulgate.

Întrebată cum vor fi informați cetățenii, AGE a comunicat că analizează mecanismele de notificare prevăzute de lege. Printre acestea se numără și posibilitatea aplicării unei prevederi care permite înlocuirea notificărilor individuale cu informarea publică, în cazul în care contactarea fiecărei persoane afectate ar presupune eforturi disproporționate. Legea prevede însă că informarea publică trebuie să fie la fel de eficientă ca notificarea individuală.

Pe de altă parte, pe 30 octombrie, AGE a anunțat public că lucrează la elaborarea unui mecanism de notificare individuală a persoanelor afectate. În răspunsul scris, agenția a precizat că modalitatea finală de informare va fi stabilită în funcție de rezultatele investigației, evaluarea riscurilor și responsabilitatea instituțiilor care prelucrează date cu caracter personal.

Anterior, avocatul Vadim Vieru a explicat pentru NM că, în opinia sa, statul dispune de suficiente posibilități pentru a informa individual cetățenii, inclusiv prin intermediul platformelor EVO și MCabinet, precum și al datelor de contact din registrele de stat. Acesta a subliniat că fiecare persoană afectată trebuie să fie informată despre ce s-a întâmplat cu datele sale cu caracter personal, care sunt posibilele consecințe și ce măsuri au întreprins autoritățile. În opinia avocatului, lipsa unei notificări corespunzătoare ar putea constitui, în sine, o încălcare a legii.

Ce măsuri au fost luate după atac

AGE a comunicat că, pe 26 octombrie, a informat Banca Națională a Moldovei despre incident. În ziua următoare, instituția a transmis notificări autorităților publice care furnizează date prin intermediul platformei MConnect, solicitându-le să verifice accesările suspecte, să analizeze jurnalele tehnice și să adopte măsuri suplimentare de securitate.

Pentru protejarea persoanelor în vârstă și a altor categorii vulnerabile, autoritățile intenționează să distribuie recomandări privind identificarea și prevenirea tentativelor de fraudă prin diverse canale, inclusiv prin intermediul Centrelor Unificate de Prestare a Serviciilor din localitățile rurale.

Agenția a oferit detalii și despre tentativele ulterioare de atac, care au fost blocate de autorități pe 25 și 27 octombrie. Deocamdată, nu s-a stabilit dacă în spatele acestor incidente s-au aflat aceiași atacatori. AGE a precizat că amenințarea persistă, iar specialiștii continuă să înregistreze tentative de atac. Până în prezent, nu au fost identificate noi cazuri de extragere neautorizată a datelor cu caracter personal în urma acestor tentative.

Amintim că, în această săptămână, Republica Moldova s-a confruntat cu un atac cibernetic de amploare asupra serviciilor guvernamentale. Atacatorii ar fi putut obține date cu caracter personal asociate cu aproximativ 750 000 de IDNP-uri, iar autoritățile au avertizat că informațiile ar putea fi folosite de escroci. NM a adunat AICI principalele informații despre incident și a explicat cum pot afla cetățenii dacă datele lor au fost compromise, dacă autoritățile sunt obligate să informeze persoanele afectate și dacă acestea pot solicita despăgubiri.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: