NM espresso

NM Espresso: despre creșterea record a prețurilor, înarmarea Moldovei și despre pierderile zilnice ale Ucrainei

Igor Svitrov
| 11 iunie, 2022
08:58

Înarmarea

Ar trebui Moldova să se înarmeze și va contribui acest lucru la consolidarea capacității de apărare a țării noastre? Opoziția consideră că aceasta doar va agrava situația din regiune. Iar autoritățile moldovenești au inițiat negocieri în privința furnizării de arme letale în țara noastră. Cum a apărut subiectul despre asistența militară și de ce experții nu văd în reînarmarea armatei naționale riscuri suplimentare pentru securitatea Moldovei – aflați despre aceasta în articolul «Здравствуй, оружие?» („Salutare, înarmare?”).

Transportul de mărfuri

Prim-miniștrii Moldovei și României Natalia Gavrilița și Nicolae Ciucă au discutat despre modul în care ar putea fi soluționată problema cozilor de câțiva kilometri formate de transportul de mărfuri la frontiera moldo-română. Printre măsurile propuse – majorarea numărului de colaboratori la punctele de trecere a frontierei moldovenești și române și sincronizarea activității acestora.

Prețurile

Timp de un an, prețurile în Moldova au crescut în medie cu 29,05%. Cel mai mult s-au scumpit produsele alimentare – cu 32,5% și serviciile locativ-comunale – cu 35,27%. Prețurile la mărfurile nealimentare s-au majorat cu 21,45%.

Continuă să se scumpească și carburanții: prețul la benzina Ai-95 se apropie de 34 de lei pentru un litru, iar cel al motorinei – de 32 de lei. Prognozele sunt dezolante: prețurile la carburanți vor continua să se majoreze.

Opoziția

Partidul Comuniștilor și partidul „Șor” au organizat „marșul cratițelor goale”lângă clădirea guvernului și cea a administrației prezidențiale. Participanții la acțiune și-au exprimat indignarea în legătură cu creșterea prețurilor, au declarat că poporul nu are cu ce cumpăra produse alimentare și au promis că vor continua protestele și „vor alunga guvernul nu doar din această clădire, dar și din țară”.

Justiția

Ministerul Justiției a propus reformarea Curții Supreme de Justiție (CSJ). MJ consideră că în forma sa actuală, instanța judecătorească supremă a țării nu este protejată de abuzuri și nu poate asigura uniformitatea practicii judiciare.

Agricultura

Cei de la Ministerul Agriculturii au comunicat că autoritățile intenționează să restabilească până în anul 2030 sistemele de irigare construite în perioada sovietică și să crească suprafața terenurilor irigate până la 300 mii ha. Acest lucru va costa circa 2 miliarde de euro și va necesita investiții din partea statului și a mediului de afaceri.

Cultura

Ministerul Culturii a anunțat primul concurs de finanțare a producțiilor de teatru, circ și spectacole muzicale. Câștigătorul va beneficia de finanțare din partea statului. În anul curent, în aceste scopuri s-au alocat 15 milioane de lei.

Minoritățile

Cu cine dintre reprezentanții minorităților sunt pregătiți locuitorii Moldovei să prietenească, să se înrudească ori să-l primească în calitate de turist? Un studiu a demonstrat că în Moldova, reprezentanții LGBT+ și foștii deținuți sunt cel mai puțin acceptați, iar cei mai acceptați sunt rușii și cei care nu vorbesc în limba de stat.

Ucraina

Oficiul președintelui Ucrainei a anunțat că în acest război, de la 100 până la 200 de militari ucraineni își pierd viața în fiecare zi. Cauza principală o constituie insuficiența de tehnică militară și superioritatea tehnică și militară a armatei Rusiei. În legătură cu aceasta, Kievul a chemat țările din Occident să crească livrările de armament către Ucraina.

Iar în noul său mesaj video adresat poporului, președintele Zelenski a spus, cum ar trebui să fie politica economică a statului în vreme de război și după terminarea acestuia. La bazele acestei politici ar trebui să fie dezrădăcinarea economiei tenebre și modernizarea instituțiilor statului.

Bloomberg a anunțat că Danemarca și Țările de Jos s-au pronunțat împotriva acordării statutului de țară candidat pentru aderare la UE pentru Ucraina. Iar Germania a propus ca Ucrainei să-i fie acordat „statut condiționat de candidat”.

Refugiații

„Pentru părinți, eu sunt fascistă și națik” („nazist” – nota trad.) – este istoria unei femei din Odessa care, împreună cu soțul său – cetățean străin – și fiica de opt ani au fugit din calea războiului și au ajuns în Moldova. La Chișinău, femeia participă la acțiunile de protest din fața Ambasadei Rusiei, lucrează la Biblioteca Națională, studiază limba română. Iar părinții săi, care au rămas în Odessa, o numesc „fascistă” și așteaptă că Putin îi „va salva”.

P.S. Newsletter-ul nostru matinal Espresso poate fi obținut prin poștă, în mod gratuit și în trei limbi concomitent. Este simplu – trebuie doar să vă abonați accesând linkul următor.

espresso, top

Știri similare

Viață

Director nou la TRM după demisia lui Vlad Țurcanu: criterii și procedura de selecție

Viață

Directorul general TRM demisionează pe fondul scandalului juriului la Eurovision: „Responsabilitatea este în primul rând a mea”

Viață

Reprezentanta României la Eurovision, după scorul mic acordat de juriul R. Moldova: „Nu suntem supărați”

Ana-Maria Dolghii
| 18 mai, 2026
19:35

Alexandra Căpitănescu, reprezentanta României la Eurovision Song Contest 2026, a mulțumit cetățenilor din Republica Moldova care au votat pentru prestația sa, după valul de critici din spațiul public provocat de scorul mic pe care i l-a acordat juriul de la Chișinău. Într-un mesaj publicat pe Instagram pe 19 mai, artista a menționat că nu ar trebui ca întreaga populație a țării să fie „trasă la răspundere” pentru decizia unui grup restrâns de persoane.

„Mulțumim tuturor fanilor din Republica Moldova pentru susținere și pentru că ne-ați votat. Nu suntem supărați pe juriul din Moldova, care a punctat așa cum a știut mai bine, și nu este normal ca un întreg popor să fie tras la răspundere pentru decizia celor 7 persoane. Nici artiștii, nici prezentatorii nu au vină, ba din contră și-au arătat susținerea față de noi, iar Moldova a votat pentru România. Abia așteptăm să cântăm la Chișinău și să colaborăm cu cât mai mulți artiști moldoveni pe care noi îi admirăm de când eram mici”, a declarat Alexandra Căpitănescu.

Amintim că juriul R. Moldova la Eurovision a acordat doar 3 puncte reprezentantei României în finala concursului muzical, ceea ce a provocat un val de critici pe ambele maluri ale Prutului. Totodată, jurații nu au acordat niciun punct Ucrainei.

Juriul a fost format din șapte persoane, printre care directorul general adjunct al TRM, Andrei Zapșa. Componența a fost aprobată de „Teleradio-Moldova”, care a fost responsabilă de participarea Republicii Moldova la Eurovision.

Pe fundalul controversei, ministrul Culturii, Cristian Jardan, a declarat că este nevoie „de explicații” cu privire la notele acordate, iar deputatul PAS Dinu Plîngău a solicitat demisiile conducerii „Teleradio-Moldova”.

La rândul său, TRM a emis o declarație în care a precizat că membrii juriului au fost selectați în conformitate cu regulamentul stabilit în acest sens de Uniunea Europeană pentru Radio şi Televiziune (UERT), organizatorul Eurovision. Compania publică a mai subliniat că nu a influențat decizia juriului și s-a disociat de punctajele acordate.

Iar pe 18 mai, directorul general al TRM, Vlad Țurcanu, a anunțat că demisionează în contextul scandalului. El a spus că rezultatul jurizării nu reflectă atitudinea Republicii Moldova față de România și Ucraina, iar prin demisia sa, vrea să transmită că relațiile cu aceste două state rămân „nealterate”.

Menționăm că, în cadrul televotului, publicul din Republica Moldova a acordat României 12 puncte, scorul maxim.

România a fost reprezentată la ediția din acest an a Eurovision de Alexandra Căpitănescu, cu piesa „Choke me”. Statul a încheiat competiția pe locul 3.