Andrei Mardari / NewsMaker

NM Espresso: despre creșterea record a prețurilor, înarmarea Moldovei și despre pierderile zilnice ale Ucrainei

Înarmarea

Ar trebui Moldova să se înarmeze și va contribui acest lucru la consolidarea capacității de apărare a țării noastre? Opoziția consideră că aceasta doar va agrava situația din regiune. Iar autoritățile moldovenești au inițiat negocieri în privința furnizării de arme letale în țara noastră. Cum a apărut subiectul despre asistența militară și de ce experții nu văd în reînarmarea armatei naționale riscuri suplimentare pentru securitatea Moldovei – aflați despre aceasta în articolul «Здравствуй, оружие?» („Salutare, înarmare?”).

 


Transportul de mărfuri

Prim-miniștrii Moldovei și României Natalia Gavrilița și Nicolae Ciucă au discutat despre modul în care ar putea fi soluționată problema cozilor de câțiva kilometri formate de transportul de mărfuri la frontiera moldo-română. Printre măsurile propuse – majorarea numărului de colaboratori la punctele de trecere a frontierei moldovenești și române și sincronizarea activității acestora.

 


Prețurile

Timp de un an, prețurile în Moldova au crescut în medie cu 29,05%. Cel mai mult s-au scumpit produsele alimentare – cu 32,5% și serviciile locativ-comunale – cu 35,27%. Prețurile la mărfurile nealimentare s-au majorat cu 21,45%.

Continuă să se scumpească și carburanții: prețul la benzina Ai-95 se apropie de 34 de lei pentru un litru, iar cel al motorinei – de 32 de lei. Prognozele sunt dezolante: prețurile la carburanți vor continua să se majoreze.

 


Opoziția

Partidul Comuniștilor și partidul „Șor” au organizat „marșul cratițelor goale”lângă clădirea guvernului și cea a administrației prezidențiale. Participanții la acțiune și-au exprimat indignarea în legătură cu creșterea prețurilor, au declarat că poporul nu are cu ce cumpăra produse alimentare și au promis că vor continua protestele și „vor alunga guvernul nu doar din această clădire, dar și din țară”.

 


Justiția

Ministerul Justiției a propus reformarea Curții Supreme de Justiție (CSJ). MJ consideră că în forma sa actuală, instanța judecătorească supremă a țării nu este protejată de abuzuri și nu poate asigura uniformitatea practicii judiciare.

 


Agricultura

Cei de la Ministerul Agriculturii au comunicat că autoritățile intenționează să restabilească până în anul 2030 sistemele de irigare construite în perioada sovietică și să crească suprafața terenurilor irigate până la 300 mii ha. Acest lucru va costa circa 2 miliarde de euro și va necesita investiții din partea statului și a mediului de afaceri.

 


Cultura

Ministerul Culturii a anunțat primul concurs de finanțare a producțiilor de teatru, circ și spectacole muzicale. Câștigătorul va beneficia de finanțare din partea statului. În anul curent, în aceste scopuri s-au alocat 15 milioane de lei.


Minoritățile

Cu cine dintre reprezentanții minorităților sunt pregătiți locuitorii Moldovei să prietenească, să se înrudească ori să-l primească în calitate de turist? Un studiu a demonstrat că în Moldova, reprezentanții LGBT+ și foștii deținuți sunt cel mai puțin acceptați, iar cei mai acceptați sunt rușii și cei care nu vorbesc în limba de stat.

 


Ucraina

Oficiul președintelui Ucrainei a anunțat că în acest război, de la 100 până la 200 de militari ucraineni își pierd viața în fiecare zi. Cauza principală o constituie insuficiența de tehnică militară și superioritatea tehnică și militară a armatei Rusiei. În legătură cu aceasta, Kievul a chemat țările din Occident să crească livrările de armament către Ucraina.

Iar în noul său mesaj video adresat poporului, președintele Zelenski a spus, cum ar trebui să fie politica economică a statului în vreme de război și după terminarea acestuia. La bazele acestei politici ar trebui să fie dezrădăcinarea economiei tenebre și modernizarea instituțiilor statului.

Bloomberg a anunțat că Danemarca și Țările de Jos s-au pronunțat împotriva acordării statutului de țară candidat pentru aderare la UE pentru Ucraina. Iar Germania a propus ca Ucrainei să-i fie acordat „statut condiționat de candidat”.

 


Refugiații

„Pentru părinți, eu sunt fascistă și națik” („nazist” – nota trad.) – este istoria unei femei din Odessa care, împreună cu soțul său – cetățean străin – și fiica de opt ani au fugit din calea războiului și au ajuns în Moldova. La Chișinău, femeia participă la acțiunile de protest din fața Ambasadei Rusiei, lucrează la Biblioteca Națională, studiază limba română. Iar părinții săi, care au rămas în Odessa, o numesc „fascistă” și așteaptă că Putin îi „va salva”.

P.S. Newsletter-ul nostru matinal Espresso poate fi obținut prin poștă, în mod gratuit și în trei limbi concomitent. Este simplu – trebuie doar să vă abonați accesând linkul următor.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Reuters/Carlos Barria

Trump îl amenință pe Macron, după ce a refuzat să intre în „Consiliul pentru Pace”: „Voi impune tarife de 200%”

Președintele SUA, Donald Trump, a amenințat cu taxe vamale de 200% pentru șampania și vinurile produse în Franța, după ce omologul său francez, Emmanuel Macron, refuzat să se alăture „Consiliului pentru Pace”, responsabil de supravegherea tranziției post-război din Fâșia Gaza. Afirmația a fost făcută în cadrul unei discuții cu presa.

Voi impune tarife de 200% pe vinul și șampania lui, iar el se va alătura, dar nu este obligat”, a spus Donald Trump.

„Consiliul pentru Pace”, care este o inițiativă a președintelui SUA, Donald Trump, a fost conceput ca un organism internațional responsabil de supravegherea reconstrucției și tranziției de guvernare a Fâșiei Gaza, după armistițiul încheiat de Israel și gruparea teroristă palestiniană Hamas în octombrie 2025. Casa Albă a anunțat că în componența acestuia se va regăsi secretarul american de stat, Marco Rubio, trimisul special pentru Orientul Mijlociu, Steve Witkoff, consilierul și ginerele președintelui SUA, Jared Kushner, și fostul prim-ministru al Marii Britanii, Tony Blair. Președintele „Consiliului pentru Pace” va fi Donald Trump.

Alte state vor putea fi invitate să se alăture „Consiliului pentru Pace”. Agenția de presă Bloomberg, care a consultat proiectul statutului „Consiliului pentru Pace”, scrie că fiecare țară invitată va face parte din acesta pentru cel mult trei ani din momentul aderării. Pentru a-și asigura un loc permanent, statele vor trebui să contribuie cu peste un miliard de dolari la fondul Consiliului. Un oficial american, căruia i-a fost garantat anonimatul, a declarat pentru publicație că banii vor fi folosiți pentru reconstrucția Fâșiei Gaza.

Trump a invitat deja o serie de state să se alăture Consiliului, printre care Egipt, Turcia, Germania, România, Canada și Franța. Macron a respins oferta pe fondul îngrijorărilor că organismul prezidat de Trump ar avea competențe extinse dincolo de Fâșia Gaza și ar submina cadrul ONU. Un comunicat al biroului președintelui francez menționează că statutul acestui organism „depășește cadrul Gazei și ridică întrebări serioase, în special în ceea ce privește principiile și structura Organizației Națiunilor Unite, care nu pot fi puse sub semnul întrebării”.

Potrivit publicației Axios, Trump intenționează să lanseze activitatea „Consiliului pentru Pace” în cadrul Forumului Economic Mondial de la Davos, Elveția, care va avea loc în perioada 19–23 ianuarie.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: