NM Espresso: despre discursul președintelui Radei Supreme în Parlamentul Moldovei, rubrica ambasadorului UE pentru NM și despre bugetul de stat pentru 2024

Parlament: discursul lui Stefanchuk și demersul opoziției

Președintele Radei Supreme a Ucrainei, Ruslan Stefanchuk, care se află într-o vizită oficială în Republica Moldova, a rostit un discurs în plenul Parlamentului de la Chișinău. În discursul său, Ruslan Stefanchuk s-a declarat bucuros că Ucraina și Moldova merg împreună pe calea spre Uniunea Europeană și că au fost și continuă să fie parte a civilizației europene. „Nu dorim să fim luați în Europa, noi revenim în casa noastră europeană”, a menționat oficialul și i-a mulțumit Moldovei pentru faptul că susține Ucraina care acum „își apără dreptul la existență”.

Deputații din Blocul Comuniștilor și Socialiștilor au părăsit sala de ședințe cu puțin timp înainte ca oficialul ucrainean să-și rostească discursul. Deputatul PAS Radu Marian a calificat acest fapt drept „un gest rușinos”. PSRM a spus, însă că în așa mod protestează „față de încercările conducerii țării și a unui șir de țări străine de a atrage Moldova în conflictul armat de pe teritoriul Ucrainei” și „solicită insistent oaspeților țării noastre să respecte suveranitatea și neutralitatea Moldovei”.

 


Parlament: judecătoria Anticorupție și CEC

Parlamentul a adoptat în prima lectură proiectul de lege privind crearea în Moldova a judecătoriei Anticorupție, care va trebui să examineze dosarele legate de corupție și infracțiuni conexe. Din componența noii instanțe vor face parte 15 judecători care vor fi numiți prin decret prezidențial pe un termen de șase ani.

Parlamentul a numit un nou membru al Comisiei Electorale Centrale. Acesta este Vadim Filipov.

 


Ministerul Finanțelor a prezentat bugetul pentru 2024

Ministerul Finanțelor a publicat proiectul bugetului național pentru 2024. Astfel potrivit prognozelor ministerului, PIB-ul va crește anul viitor cu 3,5%, inflația – 5,5%, iar în 2025 și 2026 va scădea până la 5%. Leul, potrivit prognozelor Ministerului Finanțelor, se va deprecia treptat și la sfârșitul anului 2026 va ajunge la un curs de 19,93 lei pentru un dolar. Volumul producției industriale va scădea anul viitor cu 2%, iar exportul cu 5%. Veniturile la bugetul național, din contră, ar trebui să  crească cu 4,5 miliarde de lei (4,4%). Detalii citiți în articolul lui Nicolae Paholnițchi.


 

Ministrul Bolea și problemele fermierilor

Ministrul Agriculturii și Industriei Alimentare a declarat pe 30 noiembrie că „așa numitul moratoriu”, propus de Forța Fermierilor, „nu poate fi aplicat sub nicio formă”. Iar propunerea de a redistribui din fondul AIPA, pentru 2024, a 500 de milioane de lei pentru compensarea producătorilor de porumb și floarea soarelui, potrivit lui Bolea, este „discriminatorie în raport cu ceilalți agricultori”. La rândul lui, directorul executiv al Asociației „Forța Fermierilor” Alexandr Slusari a acuzat autoritățile de „lipsă de voință politică suficientă”.


Rubrica ambasadorului

Ambasadorul UE în Moldova Janis Mazeiks și Reprezentantă rezidentă PNUD în Republica Moldova, Daniela Gasparikova au scris pentru NM o rubrică în care menționează că Moldova face parte din categoria celor mai vulnerabile țări la schimbările climatice din Europa. Printre sectoarele care necesită să fie reformate pentru obținerea rezistenței la schimbările climatice se numără respectarea legii, justiția și lupta împotriva corupției. Aceasta ar trebui să contribuie la construirea „unei Moldove europene mai incluzive, mai verzi și mai prospere”.


 

Întâlnirea de la Skopje

Șeful MAEIE Nicu Popescu a participat la cea de-a 30-a reuniune anuală a Consiliului Ministerial al Organizației pentru Securitate și Cooperare în Europa (OSCE) în Skopje, Macedonia de Nord. Popescu s-a întâlnit cu colegii săi din România, Spania, Cehia, Danemarca și Franța cu care a discutat calea europeană a Moldovei. Șeful MAEIE insistat din nou pe retragerea imediată și necondiționată a trupelor ruse din teritoriul Moldovei.

Ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov a susținut un discurs la reuniunea miniștrilor de externe, desfășurată în marja Consiliului Ministerial al OSCE (din cauza lui la reuniune nu au venit reprezentanții Ucrainei și a țărilor Baltice, iar Bulgaria a interzis avionului acestuia să zboare pe teritoriul ei). El a declarat că Republica Moldova este „următoarea victimă a războiului hibrid declanșat de Occident împotriva Federației Ruse”.

MAEIE a spus că declarația lui Lavrov se înscrie în șirul de acțiuni ostile pe care Rusia încearcă să le implementeze în raport cu Moldova în ultimii 30 de ani.

 


De peste hotare

Curtea Supremă a Federației Ruse a declarat drept „extremistă” „mișcarea LGBT” care nici nu există. Aceasta înseamnă de facto persecutarea persoanelor queer care nu-și vor ascunde identitatea. Persoanele LGBT din Rusia riscă acum între 6 și 10 ani de pușcărie. Activiștii pentru drepturile omului cred că legea va genera o creștere a agresiunii față de persoanele LGBT și va duce la persecuția lor la fel ca în Germania nazistă.

În același timp, în Nepal a fost înregistrată prima căsătorie între persoane de același sex – este a doua țară din Asia care permite căsniciile de acest gen.


De bine

Naționala Moldovei a urcat două poziții și a ocupat locul 155 în ratingul Federației Internaționale de Fotbal.


Ce ne așteaptă în prima zi a lunii decembrie?

La 08:30 începe ședința Consiliului Superior al Magistraturii;

La 10:00 se întrunește în ședință Guvernul;

La 15:00 va avea loc ședința ANRE.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Votul prin corespondență: cum diaspora va putea vota fără să ajungă  la secție

Pe 28 septembrie 2025, o parte dintre moldovenii din diasporă vor avea pentru prima dată posibilitatea să  voteze prin corespondență la alegerile parlamentare. Este cea mai amplă aplicare a votului prin  corespondență din istoria alegerilor din Republica Moldova și un pas firesc către modernizarea procesului  electoral. În total, cetățenii din 10 state vor putea trimite votul acasă prin intermediul poștei, fără a fi  nevoiți să meargă la o secție de votare. 

Această noutate vine după ce, la alegerile anterioare, votul prin corespondență a fost testat în 4 țări.  Extinderea la 10 state arată că autoritățile încearcă să răspundă mai bine nevoilor unei diaspore răspândite  pe întreg globul. Pentru mulți oameni, în special cei care locuiesc departe de un oraș mare, unde se  organizează secții de vot, votul prin poștă este singura modalitate de a nu pierde șansa de a participa. 

Înregistrarea pentru această procedură s-a desfășurat între aprilie și august, iar la încheierea termenului  2606 cetățeni au confirmat că vor vota prin corespondență. Cei mai mulți alegători provin din Statele  Unite (1399) și Canada (682), urmați de Suedia (166), Finlanda (121), Norvegia (109), Australia (57),  Islanda (38), Japonia (14), Coreea de Sud (13) și Noua Zeelandă (7). Este încă un număr modest, dar  el arată un început promițător, care în anii viitori poate deveni tot mai atractiv pentru diasporă. 

Beneficiile acestei metode sunt evidente și, în multe state democratice, deja dovedite. Votul prin  corespondență elimină barierele distanței și ale timpului, oferind șansa de a participa și celor care  trăiesc la sute sau mii de kilometri de cea mai apropiată secție. În același timp, această opțiune îi include  pe cei cu mobilitate redusă, pe studenți sau pe angajații care nu își pot permite o deplasare lungă într-o  zi de duminică. Dincolo de aspectul practic, votul prin poștă transmite și un mesaj de respect: statul  recunoaște că diaspora are un cuvânt important de spus și îi oferă instrumente reale pentru a-și exercita  dreptul. 

Procesul este simplu, chiar dacă în spatele lui se află o logistică complexă. Cei care s-au înregistrat au fost  validați de către Comisia Electorală Centrală, iar apoi urmează să primească prin poștă plicurile  sigilate. În interior se află buletinul de vot și instrucțiunile clare privind completarea și returnarea lui.  Alegătorul bifează candidatul sau formațiunea preferată, plasează buletinul în plicul securizat și îl trimite  înapoi, astfel încât să ajungă în termenul stabilit. La numărarea voturilor, buletinele primite prin  corespondență au aceeași valoare și putere ca cele exprimate în secțiile de votare. 

Exemplele internaționale confirmă că această inovație funcționează. În Germania, aproape jumătate din  voturi la alegerile federale din 2021 au venit prin poștă. În Canada, numărul celor care aleg să voteze  astfel crește constant, iar în SUA această metodă este deja bine înrădăcinată în tradiția democratică. 

Rezultatul este simplu: participarea la vot crește, iar vocea cetățenilor, fie ei aproape sau departe, devine  mai puternică. 

Pentru Moldova, votul prin corespondență nu este doar o soluție tehnică, ci și o declarație de încredere.  Este o modalitate prin care diaspora, de multe ori la mii de kilometri distanță, poate rămâne conectată la  prezentul și viitorul țării. Și chiar dacă doar câteva mii de oameni au ales această opțiune în 2025, fiecare  plic trimis prin poștă duce cu el un mesaj: „Departe de casă, dar aproape de viitorul Moldovei. Nu am  uitat de unde am plecat și nu renunțăm la dreptul de a construi împreună o țară mai bună.”

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: