NM Espresso: despre discursul președintelui Radei Supreme în Parlamentul Moldovei, rubrica ambasadorului UE pentru NM și despre bugetul de stat pentru 2024

Parlament: discursul lui Stefanchuk și demersul opoziției

Președintele Radei Supreme a Ucrainei, Ruslan Stefanchuk, care se află într-o vizită oficială în Republica Moldova, a rostit un discurs în plenul Parlamentului de la Chișinău. În discursul său, Ruslan Stefanchuk s-a declarat bucuros că Ucraina și Moldova merg împreună pe calea spre Uniunea Europeană și că au fost și continuă să fie parte a civilizației europene. „Nu dorim să fim luați în Europa, noi revenim în casa noastră europeană”, a menționat oficialul și i-a mulțumit Moldovei pentru faptul că susține Ucraina care acum „își apără dreptul la existență”.

Deputații din Blocul Comuniștilor și Socialiștilor au părăsit sala de ședințe cu puțin timp înainte ca oficialul ucrainean să-și rostească discursul. Deputatul PAS Radu Marian a calificat acest fapt drept „un gest rușinos”. PSRM a spus, însă că în așa mod protestează „față de încercările conducerii țării și a unui șir de țări străine de a atrage Moldova în conflictul armat de pe teritoriul Ucrainei” și „solicită insistent oaspeților țării noastre să respecte suveranitatea și neutralitatea Moldovei”.

 


Parlament: judecătoria Anticorupție și CEC

Parlamentul a adoptat în prima lectură proiectul de lege privind crearea în Moldova a judecătoriei Anticorupție, care va trebui să examineze dosarele legate de corupție și infracțiuni conexe. Din componența noii instanțe vor face parte 15 judecători care vor fi numiți prin decret prezidențial pe un termen de șase ani.

Parlamentul a numit un nou membru al Comisiei Electorale Centrale. Acesta este Vadim Filipov.

 


Ministerul Finanțelor a prezentat bugetul pentru 2024

Ministerul Finanțelor a publicat proiectul bugetului național pentru 2024. Astfel potrivit prognozelor ministerului, PIB-ul va crește anul viitor cu 3,5%, inflația – 5,5%, iar în 2025 și 2026 va scădea până la 5%. Leul, potrivit prognozelor Ministerului Finanțelor, se va deprecia treptat și la sfârșitul anului 2026 va ajunge la un curs de 19,93 lei pentru un dolar. Volumul producției industriale va scădea anul viitor cu 2%, iar exportul cu 5%. Veniturile la bugetul național, din contră, ar trebui să  crească cu 4,5 miliarde de lei (4,4%). Detalii citiți în articolul lui Nicolae Paholnițchi.


 

Ministrul Bolea și problemele fermierilor

Ministrul Agriculturii și Industriei Alimentare a declarat pe 30 noiembrie că „așa numitul moratoriu”, propus de Forța Fermierilor, „nu poate fi aplicat sub nicio formă”. Iar propunerea de a redistribui din fondul AIPA, pentru 2024, a 500 de milioane de lei pentru compensarea producătorilor de porumb și floarea soarelui, potrivit lui Bolea, este „discriminatorie în raport cu ceilalți agricultori”. La rândul lui, directorul executiv al Asociației „Forța Fermierilor” Alexandr Slusari a acuzat autoritățile de „lipsă de voință politică suficientă”.


Rubrica ambasadorului

Ambasadorul UE în Moldova Janis Mazeiks și Reprezentantă rezidentă PNUD în Republica Moldova, Daniela Gasparikova au scris pentru NM o rubrică în care menționează că Moldova face parte din categoria celor mai vulnerabile țări la schimbările climatice din Europa. Printre sectoarele care necesită să fie reformate pentru obținerea rezistenței la schimbările climatice se numără respectarea legii, justiția și lupta împotriva corupției. Aceasta ar trebui să contribuie la construirea „unei Moldove europene mai incluzive, mai verzi și mai prospere”.


 

Întâlnirea de la Skopje

Șeful MAEIE Nicu Popescu a participat la cea de-a 30-a reuniune anuală a Consiliului Ministerial al Organizației pentru Securitate și Cooperare în Europa (OSCE) în Skopje, Macedonia de Nord. Popescu s-a întâlnit cu colegii săi din România, Spania, Cehia, Danemarca și Franța cu care a discutat calea europeană a Moldovei. Șeful MAEIE insistat din nou pe retragerea imediată și necondiționată a trupelor ruse din teritoriul Moldovei.

Ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov a susținut un discurs la reuniunea miniștrilor de externe, desfășurată în marja Consiliului Ministerial al OSCE (din cauza lui la reuniune nu au venit reprezentanții Ucrainei și a țărilor Baltice, iar Bulgaria a interzis avionului acestuia să zboare pe teritoriul ei). El a declarat că Republica Moldova este „următoarea victimă a războiului hibrid declanșat de Occident împotriva Federației Ruse”.

MAEIE a spus că declarația lui Lavrov se înscrie în șirul de acțiuni ostile pe care Rusia încearcă să le implementeze în raport cu Moldova în ultimii 30 de ani.

 


De peste hotare

Curtea Supremă a Federației Ruse a declarat drept „extremistă” „mișcarea LGBT” care nici nu există. Aceasta înseamnă de facto persecutarea persoanelor queer care nu-și vor ascunde identitatea. Persoanele LGBT din Rusia riscă acum între 6 și 10 ani de pușcărie. Activiștii pentru drepturile omului cred că legea va genera o creștere a agresiunii față de persoanele LGBT și va duce la persecuția lor la fel ca în Germania nazistă.

În același timp, în Nepal a fost înregistrată prima căsătorie între persoane de același sex – este a doua țară din Asia care permite căsniciile de acest gen.


De bine

Naționala Moldovei a urcat două poziții și a ocupat locul 155 în ratingul Federației Internaționale de Fotbal.


Ce ne așteaptă în prima zi a lunii decembrie?

La 08:30 începe ședința Consiliului Superior al Magistraturii;

La 10:00 se întrunește în ședință Guvernul;

La 15:00 va avea loc ședința ANRE.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Tudor Mardei | NewsMaker

Cel puțin 7 partide riscă să nu poată participa la parlamentare? CEC: cazurile sunt în instanță

Secretara Comisiei Electorale Centrale (CEC), Dana Munteanu, a declarat că instituția electorală poate solicita atât suspendarea activității politice a unui partid, cât și radierea acestuia din registrul partidelor politice, în cazul încălcării legislației privind finanțarea partidelor. „Sunt examinate chiar acum în instanță cel puțin șapte cazuri de acest tip”, a comunicat reprezentanta CEC, adăugând că „deja către următoarele alegeri o să vedem care a fost finalitatea acestor dosare”. 

La emisiunea „În context” de la Moldova 1, secretara CEC a vorbit despre scrutinele anterioare, menționând că, la alegerile prezidențiale și referendumul din 2024, printre persoanele implicate în acte de corupție s-au numărat și 82 de funcționari electorali, dintre care 38 sunt din Găgăuzia.

Totodată, secretara CEC a spus că, la scrutinul din toamna anului trecut, „dacă să ne referim la concurenți, am avut o situație fără precedent”. „Am avut un bloc politic, așa-numit bloc politic. Asta în condițiile în care legislația Republicii Moldova, și aici mă refer la codul electoral, se referea doar la un bloc electoral. Blocul politic respectiv a făcut campanie pe întreagă durată a perioadei electorale, a făcut campanie neavând nicio calitate înregistrată. Urmare a acestei practici, într-adevăr ne învățăm și noi din mers, legislatorul din Republica Moldova a dat noțiunea de bloc electoral camuflat și o să avem acum o posibilitate ca să sancționăm un pic mai dur sau să intervenim mai rapid în toate aceste situații în care anumite entități politice desfășoară activități politice de campanie electorală fără a avea o anumită calitate în partea ce ține de alegeri, fie de concurent, fie de participant”, a declarat secretara Comisiei pe 7 iulie.

Ulterior, prezentatorul TV a întrebat-o pe secretara instituției electorale dacă CEC a folosit mecanismul prin care poate solicita suspendarea dreptului de a candida. „Într-adevăr ține de anumite sancțiuni pe care le poate stabili Comisia Electorală Centrală în partea ce ține de încălcarea legislației cu privire la finanțarea partidelor politice. Or, Comisia Electorală Centrală are și atribuții în acest sens. Comisia poate solicita inclusiv suspendarea activității politice a unui partid politic, fie radierea acestuia din registrul partidelor politice”, a comunicat reprezentanta CEC.

Întrebată dacă dacă s-a creat până acum un precedent, secretara Comisiei Electorale Centrale a răspuns: „Sunt examinate chiar acum în instanță cel puțin șapte cazuri de acest tip. Respectiv, deja către următoarele alegeri o să vedem care a fost finalitatea acestor dosare”.

***

Anterior, Comisia Electorală Centrală a solicitat Ministerului Justiției ca partidul politic „Șansă” să fie dizolvat. Mai exact, ca Ministerul să se adreseze în instanța de judecată în vederea adoptării unei astfel de hotărâri. Un demers în acest sens a fost semnat pe 6 februarie 2025 de către președinta CEC Angelica Caraman. Comisia a atestat „un comportament continuu vicios al entității politice în cauză de sfidare a obligațiunilor sale, manifestată atât prin inacțiune continuă de neprezentare a declarațiilor donatorilor în original, precum și neprezentarea listei membrilor de partid, blocând astfel procedura administrativă de efectuare a controalelor financiare aferente”. „Echipa partidului „Șansă” din 2023 este supusă represiunilor politice”, a reacționat liderul „Șansă” Alexei Lungu.

Ulterior, CEC a solicitat Ministerului Justiției să dizolve Partidul Oamenilor Muncii, Partidul „Moldova Unită – Eдиная Молдова”, Partidul Conservator și Partidul Regiunilor din Moldova. Solicitarea vine după ce cele patru formațiuni politice au admis repetat încălcarea de neprezentare a rapoartelor privind gestiunea financiară.

De asemenea, CEC a sesizat Ministerul Justiției pentru a limita activitatea „Forței de Alternativă și Salvare a Moldovei” și Partidului Socialist din Moldova timp de șase luni, pentru aceiași abatere. 

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: