NM espresso

NM Espresso: despre guvernul eșuat al lui Grosu, intenția lui Sandu de a dizolva parlamentul și despre prelungirea carantinei în Transnistria

Igor Svitrov
| 26 martie, 2021
08:11

Coronavirus: sinteză

2132 de cazuri noi de coronavirus s-au înregistrat în Moldova în ultimele 24 de ore, inclusiv la 63 de lucrători medicali, după ce s-au efectuat 6704 teste. Astfel, numărul total al cazurilor de contaminare confirmate în țara noastră de la începutul epidemiei a ajuns până la 222 120. S-au vindecat 195 558 de persoane, 4702 au decedat (41 — în ultimele 24 de ore — este un nou record negativ). 21 860 de persoane bolnave continuă să se trateze în spitale și la domiciliu, 349 dintre acestea fiind în stare extrem de gravă, iar 65 — conectate la aparatele de respirație asistată.

Vaccinuri și vaccinare

Transnistria a prelungit carantina până la 15 mai, inclusiv interdicția de intrare/ieșire liberă din regiune. Totodată, în regiune s-a decis inițierea imunizării cu AstraZeneca pe care l-au primit la începutul lunii martie din Chișinău. În același timp, cei de la Tiraspol s-au indignat că oficialii de la Chișinău «împiedică livrarea în regiune a vaccinului rusesc Sputnik V».

Iar președintele Maia Sandu a anunțat că a discutat cu ambasadorul Rusiei despre posibilitatea Moldovei de a obține vaccinul Sputnik V. Sandu nu a comunicat niciun fel de detalii.

Guvernul eșuat al lui Grosu

Iar în parlament, în acest timp, se clarificau în privința guvernului lui Igor Grosu, pe care Maia Sandu l-a desemnat în calitate de candidat la funcția de premier. Grosu a venit joi în parlament pentru a prezenta deputaților echipa sa de miniștri și programul guvernamental. Însă deputații PSRM, «Șor» și Pentru Moldova care, anterior, și-au desemnat propriul candidat, au declarat că nu vor vota pentru guvernul lui Grosu și au părăsit sala de ședințe. Din lipsă de cvorum, ședința a fost declarată închisă.

PSRM, «Șor» și Pentru Moldova

Cei din PSRM l-au numit pe Grosu «candidat fake» pe care Sandu l-a desemnat pentru a provoca alegeri parlamentare anticipate: «Oamenii mor, iar Maia Sandu și partidul său continuă să facă spectacol». Cei de la «Șor» și Pentru Moldova, la fel, au declarat că «nu doresc să participe la acest joc», în timp ce «în țară nu există vaccinuri, nu există nu plan de depășire a crizei».

Igor Dodon, liderul PSRM, a învinuit președintele Sandu de eșuarea votării guvernului lui Grosu. El a mai declarat că dizolvarea parlamentului va fi neconstituțională, deoarece în parlament există o majoritate formalizată, care a propus un candidat propriu la funcția de premier — Vladimir Golovatiuc.

PAS, DA și alții

Cei de la DA și-au învinuit colegii din PAS că aceștia nu au avut de gând să voteze pentru propriul candidat. Alexandru Slusari, deputat DA, a comunicat că a fost informat despre aceasta chiar de Grosu. Iar după ce Grosu a respins acest lucru, Slusari a anunțat că «este gata să treacă prin detectorul de minciuni împreună cu fostul candidat».

Iar Partidul Democrat i-a acuzat pe Sandu și Dodon de faptul că timp de trei luni, parlamentul nu poate alege guvernul: «Noi rămânem ostaticii războiului dintre doi politicieni: unul nu poate pierde, altul nu poate învinge […]. Oamenii nu doresc alegeri anticipate, ei doresc să fie sănătoși. Țara are nevoie de govern».

După aceasta, Sandu a invitat fracțiunile parlamentare la consultări în privința dizolvării parlamentului. Ea este obligată să facă acest lucru înainte de a semna un decret în acest sens.

Parlamentul va fi dizolvat?

Ar putea fi considerată boicotarea ședinței parlamentului ca fiind o a doua încercare nereușită de a numi un guvern? Are dreptul președintele, după aceasta, să inițieze procedura de dizolvare a parlamentului? NM a căutat răspuns la aceste și alte întrebări în articolul «Парламент будет распущен?» («Parlamentul va fi dizolvat?»).

Socialiștii și pensiile

Socialiștii «au găsit» 600 milioane de lei, insuficienți pentru achitarea pensiilor indexate și a îndemnizațiilor. NM a relatat, de ce proiectul de lege al PSRM ar putea fi declarat anticonstituțional și de ce acesta ar putea fi «o capcană pentru Sandu».

Moldova și populația

Conform datelor ONU, populația Moldovei s-a redus în ultimii cinci ani cu 200 mii de persoane, iar până în anul 2035, s-ar putea reduce cu încă 200 mii — până la 2,4 milioane. Cauzele — migrația, mortalitatea și natalitatea scăzută.

Noi și finanțele

Un nou articol NM la rubrica #NMoney este despre cum să cumperi mărfuri cu reduceri și să nu cazi în capcana vânzătorului.

Serghei Cosovan

A decedat Serghei Cosovan care, în pofida unei boli incurabile, a fost ținut în arest timp de doi ani. «După eliberarea din închisoare, el nu mai trăia, ci supraviețuia. Omul a fost practic ucis de sistemul justiției din Moldova», a spus avocatul acestuia.

Și despre ceea ce va fi astăzi, 26 martie

Parlamentul se va convoca în ședință.

top, Transnistria

Știri similare

Politică

Herman von Hebel și Bernarnd Lavigne – noii membri ai Comisiei vetting. Proiectul PAS, votat cu huiduieli: „Rușine!”

Viață

Anchetă la o grădiniță din Chișinău, după ce educatoarea ar fi lovit copiii. Reacția ministerului și a direcției Educație

Transnistria

Cine va plăti pentru reintegrarea Transnistriei? De ce lansează Chișinăul Fondul de convergență și ce urmează (ANALIZĂ)

Ecaterina Dubasova
| 6 martie, 2026
13:49

Chișinăul va crea un Fond special de convergență pentru implementarea unor proiecte pe malul stâng al Nistrului. Fondul va fi alimentat, printre altele, din încasarea TVA și a accizelor de la antreprenorii din regiunea transnistreană. NewsMaker explică cum va funcționa fondul, ce spune Tiraspolul despre acesta și dacă acesta va contribui la apropierea celor două maluri și la reintegrarea Moldovei.

Cine va plăti pentru reintegrare

Speakerul Parlamentului, Igor Grosu, a declarat la sfârșitul lunii februarie că reintegrarea presupune cheltuieli semnificative și că ar fi incorect ca acestea să fie suportate doar de locuitorii de pe malul drept. Potrivit lui, o parte din această povară ar trebui să revină și companiilor de pe malul stâng al Nistrului. În acest scop, autoritățile de la Chișinău intenționează să creeze un Fond de convergență. Acesta va fi alimentat, de asemenea, din veniturile fiscale colectate pe malul stâng și din sprijinul partenerilor europeni. Resursele fondului vor fi direcționate către proiecte implementate în Transnistria, menite să contribuie la apropierea celor două maluri.

Grosu consideră că Rusia nu mai este dispusă să susțină vechiul model economic al regiunii transnistrene. El nu a exclus că, în viitorul apropiat, Transnistria ar putea să nu mai dispună de suficiente resurse pentru plata salariilor, pensiilor și a prestațiilor sociale. În aceste condiții, potrivit lui, autoritățile de la Tiraspol ar putea solicita sprijin din partea Chișinăului.

„Cred că vor ajunge în situația în care se vor întoarce (n.red: ajutorul de 60 milioane de euro). Trebuie să înțeleagă că modelul lor de supraviețuire nu este unul sustenabil și deja s-a prăbușit, pentru că gaz ieftin sau gratuit nu există. Asta înseamnă că gradual trebuie să adaptăm tarifele, pentru că costurile sunt costuri. Costurile sau cheltuielile pentru reintegrare sunt serioase. Doar Republica Moldova nu poate pune toate aceste cheltuieli pe buget, iar acest lucru ar fi incorect față de cetățenii de pe malul drept”, a spus Grosu.

Ce taxe va trebui să plătească Tiraspolul

Crearea Fondului de convergență a fost anunțată de vicepremierul pentru reintegrare, Valeriu Chiveri. Potrivit planurilor autorităților, fondul ar urma să devină operațional începând cu 1 august 2026.

Un grup de deputați PAS, în frunte cu președintele Comisiei parlamentare pentru economie, Radu Marian, a elaborat un proiect de lege care prevede instituirea fondului și eliminarea facilităților fiscale la import de care beneficiază în prezent regiunea transnistreană.

Importul de mărfuri este supus în Republica Moldova mai multor tipuri de taxe: taxe vamale, TVA și accize (pentru mărfurile accizabile). Transnistria nu plătea aceste taxe în bugetul Moldovei. În 2024, autoritățile Republicii Moldova au modificat Codul Vamal, obligând Transnistria să plătească taxe vamale în bugetul de stat. Conform actualului proiect de lege al PAS, Chișinăul anulează facilitățile rămase și obligă antreprenorii din Transnistria să plătească, de asemenea, TVA și accize pentru importul de mărfuri.

Anularea facilităților fiscale va avea loc etapizat. După cum a explicat Radu Marian, inițial aceasta va viza bunurile care nu sunt de primă necesitate, de exemplu alcoolul, iar ulterior – de la o categorie de produse la alta. În proiectul de lege se menționează că egalarea completă a impozitării importurilor pe malul drept și pe malul stâng trebuie realizată până în anul 2030. Acest termen, a menționat Marian, este unul politic. Termenele concrete pentru anularea preferințelor fiscale vor fi stabilite de Guvern, care urmează să uniformizeze regimurile fiscale (taxe vamale, TVA și accize) pe cele două maluri ale Nistrului până în 2030.

Impactul asupra economiei Moldovei

Autorii proiectului de lege declară că anularea facilităților fiscale pentru malul stâng va restabili echitatea și va aduce în bugetul de stat peste 3,3 miliarde de lei, care vor putea fi utilizați pentru proiecte destinate malului stâng.

În ceea ce privește Transnistria, introducerea taxelor ar putea duce la creșterea prețului mărfurilor importate. TVA va fi perceput și pentru gazul livrat pe malul stâng. O sursă NM, familiarizată cu situația, a declarat că pentru Tiraspol acest lucru ar putea costa „cel puțin 500 de milioane de lei pe an”. Teoretic, aceasta ar putea duce la majorarea tarifului la gaz în Transnistria. Cum va decide în practică Tiraspolul să gestioneze această problemă rămâne, deocamdată, neclar. În ceea ce privește energia electrică, Transnistria nu o importă, ci o produce la centrala MGRES, situată pe malul stâng al Nistrului.

Fostul deputat al Sovietului Suprem al Transnistriei, Anatoli Dirun, a declarat că eliminarea facilităților pentru TVA și accize va avea un impact negativ, din punct de vedere economic, asupra antreprenorilor din regiunea transnistreană. „Asupra lor va cădea o dublă povară fiscală. Vor trebui să plătească aceste taxe atât la Tiraspol, cât și la Chișinău”.

Expertul economic Veaceslav Ioniță nu este de acord cu această opinie. Potrivit lui, în Transnistria „nu există TVA în sensul obișnuit al cuvântului și, respectiv, povara fiscală asupra antreprenorilor locali este acolo mai mică”.

Reacția Transnistriei

Crearea Fondului de convergență a fost discutată la întâlnirea din 26 februarie dintre reprezentanții politici ai Chișinăului și Tiraspolului. Atunci nu au fost exprimate obiecții ferme din partea reprezentanților malului stâng. Liderul de facto al regiunii nerecunoscute, Vadim Krasnoselski, a declarat anterior că resursele din Fondul de convergență ar putea fi utilizate pentru soluționarea unor probleme comune, de exemplu pentru îmbunătățirea stării râului Nistru.

Anatoli Dirun a menționat că Tiraspolul nu poate influența decizia Chișinăului de a crea sau nu un astfel de fond și că, în acest caz, cea mai bună soluție este „dialogul”.

Șeful așa-numitului departament de politică externă al Transnistriei, Vitalii Ignatiev, a criticat pe 2 martie ideea creării Fondului de convergență, numind-o „nu o apropiere a malurilor, ci o preluare cinică a banilor de la [nerecunoscuta] RMN”.

De la reintegrarea economică la cea politică?

Anatoli Dirun consideră că reintegrarea economică a regiunii nu va duce în niciun fel la reintegrare politică. Potrivit lui, aceasta este doar o soluție temporară pentru dificultăți: „De exemplu, pașapoartele mai multor state [pe care le au locuitorii Transnistriei]. Ele pot fi obținute, [inclusiv pașapoarte moldovenești]. Dar acest lucru nu înseamnă deloc că în societatea transnistreană există o dorință clară de unire cu Moldova”.

Fostul vicepremier pentru reintegrare, Alexandru Flenchea, are o opinie diferită. Potrivit lui, integrarea economică este o parte inseparabilă a reintegrării politice. Totodată, el a menționat că reintegrarea se bazează nu doar pe economie, ci și pe multe alte aspecte. „De exemplu, securitatea. Trebuie soluționată problema prezenței rusești, a cetățenilor Moldovei care lucrează acolo în structuri militarizate. Este nevoie de o strategie. Iar aceste probleme trebuie soluționate deja acum”, a concluzionat Flenchea.

Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.

Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!